MAIMUŢA  de  F.G.LAIU   (colectia Straif    2004)

-fabulă-

Odată o maimuţă din evul anecdotic

Venind la sfat pe-o creangă de arbore exotic,

A explodat:”Surate,sînt foarte ofensată

Că-n jungla hominidă superevoluată

A apărut o teză, vădit maliţioasă,

Că Homo ar descinde din stirpea noastră aleasă..

Eu protestez sălbatic,rănită în mîndrie,

Că  se propagă-n lume asemenea prostie.

Dacă-ntîlniţi un singur nepot pitecantrop,

Atunci,pentru banane, să vă urcaţi in plop…

Nu sufăr comparaţii cu tristul regn uman,

Sînt mulţumită ,nene,că-s pur urangutan.

Eu ,chiar să mă oblige în vreun laborator,

N-aş deveni port-bîta şi nici informator;

Şi cum progenitorii maimuţă m-au facut,

Sper să n-ajung ca omul,un josnic involut!

Păi s-a văzut vreodată la noi atîta ură?

Oare la noi se minte,se-njunghie,se fură?

Nu veţi vedea prin lume ,cît timp purta-vom coadă,

Gorile divorţate şi prunci lăsaţi în stradă.

Cine-a văzut in hoardă vreun iraţional

Tîmpindu-se cu droguri,sau homosexual?

Nu inspirăm Marlboro,nu traficăm muniţii,

Nu prea avem stiinţă,n-avem nici superstiţii,

Nici cîrciumi,nici spitale,nici case de nebuni,

Şi nu plătim pe altii sa facă rugăciuni.

Aţi întîlnit prin codri vreun cimpanzeu beţiv,

Gibon care să-njure sau pavian parşiv?

Cît am umblat eu creanga,scuzaţi, n-am observat

In obştea simiască,cocotier privat,

Nici garduri şi nici paznici,nici pui murind de foame

Sau omorîţi in taină de aşa-zise mame.

Lipsesc şi teroriştii,n-avem corupţi,nici duri,

Nici ţări,nici prim-miniştri pe care să-i înjuri.

La mondiale sîntem cu mult în urmă noi,

Încît n-am fost in stare de nici un prim război.

Noi n-am avut ev mediu,ci numai mediu pur,

Lipsit de inchiziţii,de orizont obscur.

Noi n-avem sfinţi in temniţi,nici versuri puse-n lanţuri,

Nici chefuri după care să ne culcăm prin şanţuri.

E drept ,n-avem miliţii în junglă,dar nici mafii,

N-avem un staff al morţii,n-avem nici măcar stafii,

(E trist s-ajungi vreodată privit la Zoo-Park

Dar maxima ruşine-i să pui pe alţii-n parc.)

Eu vă invit pe toate acum la raţiune:

Nu promovaţi această credinţă de minune;

Să nu apară-n junglă manipulări în masă,

Cu dogme si partide în lupta lor de clasă.

Mă tem că ne pîndeşte o nouă cruciadă,

O convertire a hoardei în monştri fară coadă.

De-o să vedeţi vreodată c-am coborît din pom,

Maimuţărind făptura care ii zice om,

Opriţi-mă la vreme să nu evoluez,

Şi ajungînd ca lumea să nu ştiu ce să crez…

I-adevărat că omul a coborît,ca soi,

Dar ,bre,fiţi rezonabili,n-a coborît din noi!”