8Martie

Zi de primăvară

Rîd in soare corcoduşii

Rîd in soare corcoduşii


Pomii şi-au umplut braţele de flori şi nuntesc în grădini.

Pomii şi-au umplut braţele de flori şi nuntesc în grădini.

Cer albastru de primăvară şi flori parfumate.

Cer albastru de primăvară şi flori parfumate.

Să se ducă primăvara la toţi cei care o doresc... şi ea a cam întîrziat prin unele locuri.

Să se ducă primăvara la toţi cei care o doresc… şi ea a cam întîrziat prin unele locuri.

Puiii mamei,pui,pui,pui,are cloşca 12 pui  Oare ce a fost  mai întîi,oul sau găina? Eu cred că mai întîi a fost găina,că puiul din ou nu s-ar fi descurcat fără cloşca mamă. Se zice că oamenii  de ştiinţă au găsit răspunsul dar nu seamană cu ceea ce cred eu.

Puiii mamei,pui,pui,pui,are cloşca 12 pui
Oare ce a fost mai întîi,oul sau găina?
Eu cred că mai întîi a fost găina,că puiul din ou nu s-ar fi descurcat fără cloşca mamă. Se zice că oamenii de ştiinţă au găsit răspunsul dar nu seamană cu ceea ce cred eu.

"Cuvîntul bun al mamei Nu-l lepăda copile"! pare a spune cloşca mamă.Eu mă gîndesc la  copilăria sub aripile ocrotitoare ale mamei care este cea mai dulce amintire.

„Cuvîntul bun al mamei
Nu-l lepăda copile”!
pare a spune cloşca mamă.Eu mă gîndesc la
copilăria sub aripile ocrotitoare ale mamei care este cea mai dulce amintire.

Spring in Jordan-Irbid um qais

Spring in Jordan-Irbid um qais

4 Martie…

Toma Caragiu„Stimaţi tenismeni, stimate tenismene, îngăduiţi-mi să vă fac o confidenţă, am o nouă dragoste – iubesc tenisul. Mustaţa care o vedeţi mi-am lăsat-o în semn de omagiu pentru acela care a fost la o mustaţă de salatieră. Debutul meu în tenis nu s-a produs nici pe Progresul, nici la Wimbledon, nici la Forest Hills ci la cineva de la federaţia de încălzire centrală. Am aşteptat patru seturi pînă să intru în audienţă dar cum persoana arbitra în deplasare am intrat în prelungire. În finală, m-a primit, i-am înmînat memoriul, după ce l-a studiat cu toată atenţia, mi-a făcut memoriul ghem. Am luat ghemul, deci am cîştigat întîlnirea şi-am rămas la încălzirea cu lemne, că aşa e în tenis.
Depinde foarte mult cu cine joci. Eu odată am jucat cu un jucător senior care m-a rugat să fac ceva pentru juniorul său să nu fie trimis la tenis de cîmp, să rămînă în Bucureşti la tenis de masă ca adjunct de băiat de mingi. N-am ştiut cum să-l servesc pe junior şi atunci seniorul mi-a luat serviciul, că aşa e în tenis.
De pildă, un fost vecin al meu, la început eram egali peste tot, eu teren cu zgură, el teren cu zgură, eu două camere, el două camere, eu salariat, el salariat. Pe urmă, el şef de abator, eu salariat, avantaj servici el. Eu teren cu zgură, el gazon ultra central, avantaj el. Eu joc simplu, el joacă dublu, eu cantină, el maşină, avantaj el. Pe urmă, eu aici, el în spatele fileului zece ani, avantaj eu, că aşa e în tenis.
Mi-aduc aminte într-o altă partidă, un jucător cu o pozitie foarte bună în clasament a trimis o minge afară, a trimis a doua minge afară, l-a trimis pe frate-său afară, pe cumnatu-său afară, pe soră-sa afară, bine frate dar toţi out, toţi out, toţi out?! S-a observat în tribune, respectivul a fost eliberat din lot şi numit arbitru pe tuşe, că aşa e în tenis.
Am răcit… Ia uitati-vă cum umblu. Am încercat să-mi fac rost de un echipament cojoc de miel a la Simon Sfîntul. Dar de la magazin passing shot la fabrică, de la fabrică passing shot la depozit, de la depozit passing shot la stînă si cojoace cîte vrei numai la passing shop. Şi de unde mingi sterline, că aşa e în tenis.
Mai am un break şi pentru unii juniori care nu pun mîna pe rachetă, nu pun mîna pe servici, nu pun mîna pe nimic. Ciupesc de la papa două mingi, two ball, pe urmă un pol şi-un Pall-Mall. Şi pe tabelul lor de marcaj azi zero, mîine zero, poimîine zero, dar ce vor băieţii ăştia să stea toată viaţa la zero, ăştia sînt tot timpul contra serviciului!
Da, da… sînt anunţat de arbitrul de scaun că e o minge match ball pentru mine…”
text de Dan Mihăescu, Grigore Pop, Octavian Sava

Toma Caragiu
(1925-1977) a fost un mare actor român cu o bogată activitate de teatru,tv,film , a excelat în roluri de comedie dar şi în drame.S-a stins din viaţă în mod tragic la cutremurul din 4 martie 1977.

1Martie

martisorSnowdrop-vestitorul primăverii
“Într-o zi, un înger zbura în văzduhul limpede legănîndu-se printre stelele strălucitoare. La fiecare stea se oprea şi culegea o floare la întîmplare. Şi după ce adunase cîte una din fiecare lume a universului, făcînd astfel în braţe un buchet ceresc, s-a pogorît pe Pămînt şi a cules şi de aici o floare la întîmplare. Apoi, urcă din nou la cer şi dispăru sub bolta de azur. Florile de pe Pământ, care îl zăriseră pe îngerul strălucitor, fără a vedea însă şi floarea ce o luase, se întrebau geloase care dintre ele era fericita surioară pe care o alesese îngerul şi o luase cu sine. “Este un trandafir”, spuneau trandafirii. “Este un crin alb ca şi el”, spuneau superbii crini. “Nu, este o floare de portocal cu parfum divin”, încercau să convingă portocalii. “Vă spun eu, suratelor, că nu poate fi decât o lalea”, strigă fălindu-se o lalea splendidă. Chiar şi violeta, atât de modestă de obicei, aspira la cinstea de a avea o soră în Rai şi susţinea cu blîndeţe că îngerul luase cu el o violetă. Singur, ghiocelul stătea deoparte, în tăcere. Celelalte flori uitaseră de el.
Deodată, din înaltul cerului o lacrimă ca o perlă căzu şi prinse a străluci pe ghiocelul cu tulpiniţa frîntă. Îngerul nu mai apăru; însă o voce divină străbătu văzduhul înmiresmat, ca o rugă blîndă şi necontenită. “Biată floare, zise, floare cu adevărat modestă; pentru că te-am vătămat, cere-mi o răsplată; spune-mi, ce doreşti?” “Mai nimic”, răspunse ghiocelul. “Vrei parfumul trandafirului?” “Nu.” “Strălucirea lalelei?” “Nu.” “Albastrul brebenelului?” “Nu.” “Frunza parfumată a lămîiului?” “Nu.” “Atunci, ce doreşti?” “Pentru că îţi face plăcere să-mi oferi un dar, Stăpîne, dă-mi voie să mă nasc şi să înfloresc iarna, sub zăpadă şi promoroacă şi fă ca la mireasma mea îmbătătoare, la apariţia mea binecuvîntată, oamenii înăspriţi şi înfriguraţi de vînt şi de ger să se simtă încălziţi şi întăriţi de speranţa apropiatei primăveri, a soarelui de foc cu raze divine.” Din ziua aceea, ghiocelul este totdeauna prima floare care ne zîmbeşte după urîcioasa iarnă, alb ca şi cum ar mai purta încă urma lacrimii sfinte.”
Îngerul şi ghiocelul
de IULIA HAŞDEU
(14 nov.1869 –29 sept.1888) a fost o tânără scriitoare și intelectuală română, poetă de limba franceză, fiică unică a savantului Bogdan Petriceicu Haşdeu.A fost un copil supradotat,prima româncă plecată să studieze la Sorbona.A murit la doar 19 ani,bolnavă de tuberculoză.Opera Iuliei Hasdeu aproape în totalitate este postumă.
Legenda ghiocelului am găsit-o în:
http://jurnalul.ro/special-jurnalul/reportaje/legendele-ghiocelului-638090.html
**********
Nici iarna aceasta care a fost bogată în zăpadă nu am reuşit să mă întîlnesc pe aici cu gingaşul ghiocel.Întîmpin totuşi prima zi de martie cu floricelele care cresc spontan pe aici pe la noi.În grădină nu prea au ieşit,încă se mai văd urmele ultimului frig.
Să fie o primăvară cu cer senin,luminoasă şi mai ales paşnică, pentru lumea toată!

%d blogeri au apreciat asta: