Furtuni de nisip

Zilele trecute, am simţit şi mai tare apăsarea izolării, din cauza unei furtuni de nisip care a fost împinsă de prin nordul Egiptului, la noi în Regat.Dacă în timpul stării de covid, pot ieşi afară în grădină,furtuna de nisip m-a ţinut în casă cu  toate geamurile închise.Expunerea la furtuna de nisip provoacă tuse, nas curgător, respiraţie greoaie, atac astmatic acut, iritare, înroşirea ochilor, dureri de cap, dureri de corp. Furtuna de nisip este o sursă prolifică de afecţiuni respiratorii .Este un eveniment natural care apare atunci când vînturile puternice suflă nisipul şi alte particule fine din deşerturi ;sînt deosebit de dăunătoare pentru persoanele care au deja dificultăţi legate de respiraţie. .Inhalarea prafului mic şi fin poate intra adînc în plămîni şi poate cauza grave probleme de sănătate. Cine poate fi afectat de furtunile de praf? Oricine poate prezenta simptome . Cu cît suntem mai expuşi la niveluri ridicate de praf, cu atît este mai mare şansa ca acesta să ne afecteze sănătatea.Furtunile de praf ne vizitează de mai multe ori pe an.Vîntul în rafale rapide se izbeşte în ferestre  şi particulele de nisip intră şi nu le pasă de „distanţa socială”.După ce mi s-a exfoliat pielea mîinilor de la dezinfectanţii pentru covid,a durat pînă ce am scăpat şi de nisipul lipit peste tot,de gustul lui.Mă simţeam rău, că aerul nu se putea respira.Norocul,a fost că noaptea a scăzut temperatura şi s-a pornit o ploaie…(„Un ropot scurt de ploaie/Şi-un mic vîrtej de vînt”.)

De la sfîrşitul lui martie pînă în prima decadă din mai,cele 50 de zile se numesc Khamasini ,de la khamsin (50)perioadă cînd furtunile de nisip îşi fac de cap.

Altfel,ni se promite că în” curînd”,viaţa în Regatul Iordanian va reveni la normal.(next level)

P.S

Mă gîndesc la cei care nu stau la case…cum le trece timpul în starea de criză actuală…

Gînduri bune,lume!

 

Vindecarea fricii

prin credinţă.

Un film despre un chirurg cercetător (una din cărţile sale devenind manual de referinţă pentru multe generaţii de medici),care a ales să salveze vieţi şi suflete.Valentin Felixovici a fost o persoană evlavioasă întreaga sa viaţă.A fost canonizat de Biserica Ortodoxă Rusă sub numele de Sfîntul Ierarh Luca al Crimeii.

Mai multe in

https://doxologia.ro/biblioteca/vietile-sfintilor/chirurg-profesor-de-geniu-dar-mai-ales-om-sfantul-luca-al-crimeii

 

 

19 aprilie 2020

Hristos a Înviat!

 

 

Sărbătorile de anul acesta sînt cu uşile închise, dar cu inimile pline de speranţă.Ne rugăm singuri aşa cum încă se mai roagă pustnicii prin peşteri sau păduri.Să aprindem lumina din noi,”lumina din Lumină”.

Doamne, imi inalţ spre Tine ruga.

Sănătate şi tihnă sufletească să aveţi!

Song of the rain

Song of the Rain

by Khalil Gibran

I am dotted silver threads dropped from heaven
By the gods. Nature then takes me, to adorn
Her fields and valleys.

I am beautiful pearls, plucked from the
Crown of Ishtar by the daughter of Dawn
To embellish the gardens.

When I cry the hills laugh;
When I humble myself the flowers rejoice;
When I bow, all things are elated.

The field and the cloud are lovers
And between them I am a messenger of mercy.
I quench the thirst of one;
I cure the ailment of the other.

The voice of thunder declares my arrival;
The rainbow announces my departure.
I am like earthly life, which begins at
The feet of the mad elements and ends
Under the upraised wings of death.

I emerge from the heard of the sea
Soar with the breeze. When I see a field in
Need, I descend and embrace the flowers and
The trees in a million little ways.

I touch gently at the windows with my
Soft fingers, and my announcement is a
Welcome song. All can hear, but only
The sensitive can understand.

The heat in the air gives birth to me,
But in turn I kill it,
As woman overcomes man with
The strength she takes from him.

I am the sigh of the sea;
The laughter of the field;
The tears of heaven.

So with love—
Sighs from the deep sea of affection;
Laughter from the colorful field of the spirit;
Tears from the endless heaven of memories.

**************

Cîntecul ploii

de Khalil Gibran

Sînt stropi argintii picuraţi din cer de zei.
Natura mă primeşte pentru a-şi impodobi cîmpurile si văile.
Sînt perle frumoase, culese din coroana lui Iştar
De fiica Zorilor
Pentru a impodobi grădinile.
Cînd plîng, dealurile rîd;
Cînd se smeresc, florile se bucură;
Cînd mă inclin, toate lucrurile se bucură.
Cîmpul si norul sînt iubiti
Iar intre ei, eu sînt mesagerul milei.
Sting setea unuia;
Vindec suferinţa celuilalt.
Vocea tunetului anunţă venirea mea;
Iar curcubeul anuntă plecarea,
Sînt precum viaţa pămîntească,
Ce se naşte la picioarele stihiilor nebune
Şi sfîrşeşte sub aripile inălţate ale morţii.
Mă nasc din inima mării
Şi zbor cu vîntul.
Cînd văd un cîmp care are nevoie de mine,
Cobor şi imbraţişez florile si copacii
In milioane de feluri.
Ating încet ferestrele cu degetele-mi moi
Si vestirea mea este un cîntec de bun venit.
Toţi aud, dar numai cei sensibili inţeleg.
Căldura aerului imi dă naştere,
Dar, in schimb, eu o distrug,
Aşa cum femeia il intîmpină pe bărbat
Cu puterea pe care o ia de la el.
Sînt suspinul mării;
Rîsul cîmpului;
Lacrimile cerului.
Aşadar, cu dragoste-
Suspine din marea adîncă a afecţiunii;
Rîs din cîmpul multicolor al spiritului;
Lacrimi din cerul nesfîrsit al amintirilor.

Primăvară 2020

Cerul, şi toate din jur sînt acelaşi ca în primăverile trecute, în regatul din acest colţ de lume . A  început să plîngă via,lucru bun, că ne vom amesteca lacrimile, iar păsările  cîntă în lamîi .(ca un sunet de avertizare fiind vocea lor) .În fiecare an se întorc în această perioadă.Sînt păsările soare.(I se spune Palestine sunbird,acolo în Palestina find declarată pasăre naţională)

Micuţele păsărele,simbol al libertăţii, au cam 10-12 cm şi cîteva grame,cred, dar sînt energice,zboară repede mişcîndu-şi aripioarele şi ţinîndu -şi ciocul lung  şi negru aplecat în jos.Coada lor pare scurtă şi picioarele subţiri şi negre la culoare.Locurile lor preferate sînt zonele calde şi uscate dar trăiesc şi prin oraşe şi mai ales prin livezi unde se hrănesc cu nectarul florilor şi cu insecte.Femela, de culoare maro-cenuşiu,îşi face singură cuibul atîrnîndu- l de crengile copacilor sub formă de pară,îşi depune ouăle şi abia cînd eclozează vine şi masculul, care este frumos colorat,cu penajul verde-albastru metalic, şi o ajută la hrănirea puişorilor, cam 2 sau trei la număr.Perioada de incubaţie pare a fi de două saptămîni.Nu ştiu pe unde şi a facut cuibul hărnicuţa dar am văzut că s- a folosit de cojile de la viţa de vie.

Să- i fie de folos!

O prietenă din Olanda îmi trimite imagini cu primăvara ei :

****Altfel,nebunia covidă ,care dispreţuieşte toate frontierele umane, ne ţine în case de unde nu ştiu cît de şifonaţi vom ieşi, dar din cauza îndemnurilor sigur multă vreme vom lustrui şi dezinfecta clanţe,foraibăre,clanţaibăre,suprafeţe ,ne vom spăla temeinic pe mîini şi vom păstra distanţa între noi.

Sper să nu ne sonăm din cauza luptei cu bestia care devorează oamenii în lume şi mai ales din cauza necrologului de seară de la sinteza evenimentelor… (asta dacă mai apucăm…)

dar şi sirenele care ne bagă înfricoşaţi şi tăcuţi în case.

Primăvară,redă- le oamenilor bucuria de a trăi!

<span>%d</span> blogeri au apreciat: