VINERI 8 MARTIE 2013…

martie 2013        photo2816       e goală... făcută de o echipa de români cu ani în urmă   photo2839 photo2835  photo2857 photo2856  photo2843 photo2857   dimineata    photo2907 photo2898 photo2912 photo2911 photo2917 photo2940 photo2941 photo2943 photo2884pădure,dragă pădureAm aşteptat acest week end mai mult ca altadata să ieşim în natură o zi întreagă…chiar mi s-a părut că joi,ultima zi de şcoală a copiilor din săptămînă a fost tare lungă…

LĂCUSTA,ea e vinovată…început de martie-oamenii ară

După ce Egiptul a fost invadat de roiuri de lăcuste roşii şi in unele provincii sudice s-a decretat stare de urgenţă,autorităţile din Iordania,Liban şi Israel  ţări cu ieşire la Marea Roşie au intrat în alertă.Lăcusta de deşert este considerată unul din cei mai periculoşi dăunători care face pagube imense în recolte,devorează vegetaţia …photo2823

Ministerul Agriculturii zice că a luat măsuri pentru combaterea invaziei dar deja roiuri au intrat şi în Israel ceea ce înseamnă că eforturile egiptenilor de a scăpa de ele cu pesticide nu au fost un marphoto2820e succes…photo2822

Cei din regiunile de Sud unde este mai cald, au deja plantat pe cîmpuri  în timp ce la noi abia s-a arat pămîntul.

De aceea azi   m-am gîndit că poate evreii rezolvă lăcustele roşii şi nu mai zboară şi pe la alţii măcar o vreme …

sau investitorul ăla chinez care vinde farfuria de lăcuste cu 120 de dolari…photo2819

De fapt nu am nimic cu cei care îşi comandă meniuri din lăcuste,scorpioni,viermi,gîndaci şi alte alea ,din moment ce se spune ca insectele vor fi mîncarea viitphoto2817orului ,dar să le ia înainte de a distruge totul.

Eu m-am întîlnit prin ierburile pînă la brîu ale copilăriei mele doar cu veselul cosaş care nu făcea pagube şi se hrănea cu insecte mici.

Am tot vorbit noi o vreme despre zburătoarele lacome care au migrat  din Sudan, că or fi terminat pe acolo totul şi au urcat pe vîntul cald spre alte meleaguri  ,  despre Cele 10 plagi ale Egiptului,despre Ziua Femeii care nu se sărbătoreşte pe aici considerată a fi  din lotul de sărbători  din import şi nu a lor ,şi despre un număr de ani împphoto2815liniţi  tot azi de cînd sîntem o familie…

Ce am realizat,ce am mai fi putut face şi nu am făcut…un bilanţ cumva…

Am vorbit cu copiii despre recunoştinţă,despre afecţiune,iubirea de mamă despre frumuseţephoto2841aphoto2840photo2860 naturii…şi despre Dumnezeu.photo2855photo2824photo2827photo2829photo2831photo2818

Am cules nalbă de pădure şi le-am  cîntat la copii *Vîntuleţ de primăvară*, un cîntec pe care îl cîntam cîndva în corul şcolii,asta că tocmai începuse sphoto2862ă bată vîntul.

Am fost veseli şi departe de zgomotul oraşului…

Spre seară ne-am întors…

photo2908photo2865

photo2906

photo2909

photo2833

Anunțuri

POMUL CURAJOS

MIGDAL  MIGDALUL  este unul dintre primii pomi din neamul prunilor care infloreşte pe colinele de aici încă de la sfîrşitul lunii ianuarie .Un spectacol floral pe crengile  goale ,pentru că frunzele apar după flori la diferenţă de cîteva zile…azi deja are frunzuliţe ceea ce înseamnă că eu am pierdut momentul cînd mugurii au plesnit rînd pe rănd.Copacul din imagine este unul sălbatic care creşte chiar şi pe marginea drumurilor,FLORI DE MIGDALa padurilor,deci este migdalul amar,cel dulce fiind cultivat în grădini sau ferme pomicole.Prin mitologia greacă era o legendă ale cărei personaje erau Phillys şi Demophon…el rege al Atenei iar ea fiică de rege trac.La intoarcerea din războiul troian in călătoria lui spre casă ,Demophon a fost găzduit de Phillys  şi aşa s-au cunoscut , s-au îndrăgostit unul de celalalt şi s-au căsătorit.Dar el era obligat să ajungă în Grecia că murise intre timp tatăl său şi multe treburi îl aşteptau să fie rezolvate,aşa că ,a convenit cu Phillys să se întoarcă la ea după  un timp stabilit ,au legat jurămînt şi el a plecat spre patria lui iar ea a rămas să îl aştepte.Cum niciodată lucrurile nu ieş aşa cum sînt gîndite, Demophon nu şi-a călcat jurămîntul de a se întoarce doar că a întîrziat.În acest timp, Phillys, în aşteptarea-i îndelungată a suferit mult ,şi părîndu-i-se că iubirea şi legămîntul au fost trădate, în grozava-i amărăciune şi fără de nici o speranţă, ea şi-a curmat propria viaţă.Se spune că zeilor le-a fost milă de ea şi au migdal sălbatic înfloritpreschimbat-o într-un migdal iar cînd a ajuns Demophon copleşit de vinovăţie şi îndurerat şi a îmbrăţişat copacul , acesta a înflorit înainte de a face frunze ca un răspuns al dragostei de dincolo de nefiintă.Poate de aceea migalul este şi dulce şi amar( ca şi dragostea ),cu flori delicate albe sau roz care înfloresc atat de devreme.În unele locuri migdalul înfloreşte chiar fiind sub zăpadă cînd şi gîndurilor omului parcă le este frig de aceea cred ca el este un vestitor curajos al primăverii plină de sperantă,culoare.lumină şi vise.Migdalul , copacul cu înţelesuri biblice   creşte spontan şi este cultivat în multe zone ale lumii pentru fructele de o mare valoare nutritivă.Dar mai multe despre acestea atunci cînd se vor face.Acum, migdalului (pe aici i se spune LOZ)îî urmează,corcoduşul,,caisul,piersicul,prunii,goldanele…cireşii şi vişinii atît de dragi mie nu prea cresc pe aici dar mă bucur de  celelalte pe care ni le  oferă natura generoasă…de extraordinarul spectacol floral al primăverii.

„CE E VAL CA VALUL TRECE”…

Mihai Eminescu-romanian poetry

Mihai Eminescu

(născut Mihail Eminovici) (n. 15 ianuarie 1850, Botoșani – d. 15 iunie 1889, București) a fost un poet, prozator și jurnalist român, socotit de cititorii români și de critica literară postumă drept cea mai importantă voce poetică din literatura română.

http://www.rgnpress.ro/rgn_13/categorii/eveniment/8032-15-ianuarie-ziua-poetului-national-al-romanilor-ziua-culturii-nationale.html

GLOSSĂ

Vreme trece, vreme vine,

Toate-s vechi si nouă toate;

Ce e rău şi ce e bine

Tu te-ntreabă si socoate;

Nu spera si nu ai teamă,

Ce e val ca valul trece;

De te-ndeamnă, de te cheamă,

Tu ramîi la toate rece.

 

 

Multe trec pe dinainte,

In auz ne sună multe,

Cine ţine toate minte

Şi ar sta să le asculte?…

Tu aşază-te deoparte,

Regăsindu-te pe tine,

Cînd cu zgomote deşarte

Vreme trece, vreme vine.

 

 

Nici încline a ei limbă

Recea cumpăn-a gândirii

Înspre clipa ce se schimbă

Purtînd masca fericirii,

Ce din moartea ei se naşte

Şi o clipă ţine poate,

Pentru cine o cunoaşte

Toate-s vechi şi nouă toate.

 

 

Privitor ca la teatru

Tu în lume să te-nchipui:

Joace unul si pe patru,

Totuşi tu ghici-vei chipu-i,

Şi de plânge, de se ceartă,

Tu în colţ petreci în tine

Şi-nţelegi din a lor artă

Ce e rău si ce e bine.

 

 

Viitorul şi trecutul

Sînt a filei două feţe,

Vede-n capăt începutul

Cine ştie să le-nveţe.

Tot ce-a fost ori o sa fie

În prezent le-avem pe toate,

Dar de-a lor zădărnicie

Tu te-ntreabă si socoate.

 

 

Căci aceloraşi mijloace

Se supun cîte există,

Si de mii de ani încoace

Lumea-i veselă şi tristă.

Alte măşti, aceeasi piesă,

Alte guri, aceeasi gamă,

Amăgit atît de-adese

Nu spera şi nu ai teamă.

 

 

Nu spera cînd vezi mişeii

La izbînda făcînd punte,

Te-or întrece nătărăii,

De ai fi cu stea în frunte.

Teamă n-ai, căta-vor iarăşi

Între dînşii să se plece,

Nu te prinde lor tovaraş:

Ce e val, ca valul trece.

 

 

Cu un cîntec de sirenă,

Lumea-ntinde lucii mreje;

Ca să schimbe-actorii-n scenă,

Te momeşte în vîrteje.

Tu pe-alături te strecoară,

Nu băga nici chiar de seamă,

Din cărarea ta afară

De te-ndeamnă, de te cheamă.

 

 

De te-ating, să feri în lături,

De hulesc, să taci din gură;

Ce mai vrei cu-a tale sfaturi,

Dacă ştii a lor masură?

Zică toţi ce vor să zică,

Treacă-n lume cine-o trece;

Ca să nu-ndrăgeşti nimică,

Tu rămîi la toate rece.

 

 

Tu rămîi la toate rece,

De te-ndeamnă, de te cheamă:

Ce e val, ca valul trece,

Nu spera si nu ai teamă.

Tu te- ntreabă şi socoate

Ce e rau si ce e bine;

Toate-s vechi si nouă toate:

Vreme trece, vreme vine.

(1883, decembrie)

Weekend cu ceai de scorţişoară…iarnă…oameni de zăpadă…

ceai de scorţişoară şi fulgi de cocosScorţişoara,condiment popular folosit la aromatizarea plăcintelor,prajiturilor şi a altor bunătăţi se foloseşte aici în perioada sezonului rece ca remediu impotriva frigului. .. trateaza extremitatile reci, crampele musculare, durerile cauzate de raceala sau gripa, durerile reumatice…

Noi adăugăm în cana de ceai,fulgi de cocos şi nucă pisată

sau combinăm miere de albine cu scorţişoară pudră şi ne încălzeşte în zilele friguroase de iarnă …oameni de zapada38

cînd vîntul suflă cu vreo 110km/oră şi unii înfruntă frigul mai greu…2pe banca

Presa locală  spune că intr-o singură săptămînă s-au vîndut peste 1,5 milioane de butelii (timpul  in care s-a instalat frigul in regat şi temperaturile au coborît la -grade)iar consumul de curent electric zilnic  a fost foarte ridicat din ca11uza folosirii aparatelor electrice pentru încălzit locuinţele…

Dar oa2-1menii aVLUU L310W L313 M310W / Samsung L310W L313 M310W4u ieşit afară 167şi s-au bucurat decamila de zapada decorul alb…s-au încălzit făcînd oameni de zăpadă aşa cum a simţit fiecare…

Eu m-am gîndit la iernile şi poeziile copilariei mele uitîndu-mă la băiatul meu…  nu ar fi vrut să intre în casă să se încălzească între reprizele de bătăi cu zăpadă  nici dacă aş fi bătut cu pumnul în masă …

butelia de zăpadă-că tot s-a scumpit cu 53%

şi mie îmi plăcea să mă arunc în întinderea albă ,pufoasă şi îmbietoare a zăpezii iar mama la fel ne striga…

iar noi ,nu ne grăbeam să răspundem…bucuria copiilorcum fac şi ei azi…

,,Sint copii. Cu multe sănii

De pe coastă vin ţipînd,

Şi se-mping şi sar rîzînd;

Prin zăpadă fac mătănii

Vrînd-nevrînd.

Gură fac ca roata morii:

Si de-a valma se pornesc,

Cum prin gard se gîlcevesc

Vrăbii gureşe, cînd norii

Ploi vestesc.”

(Iarna pe uliţă de George Coşbuc)

NORII…

photo1176

„…Şi de cădeţi cu rodul unei ploi

Sau cu-a zăpezii albă risipire,

Sînteţi avântul către forme noi.”(Tudor Vianu…Norii 1916…n.1897-1964)

http://www.biografii-online.net/index.php/scriitori/8-romania/151-tudor-vianu-1897-1964

photo1175photo1171photo1173photo1172Pozele sînt făcute înainte de a se însera…bine…

 

A început şi un vînt care îti dă fiori…ce o fi prevestind oare?

Poate un Crăciun alb?

AMINTIRI…

Moş Nicolae a adus zăpadă în grădina copilăriei meleIeri,de Sfîntul Nicolae am vorbit cu ai mei de acolo de acasa…ne-am vazut pe web,ne-am îmbrăţişat cu privirea…(doar  )

sînt recunoscătoare uneori tehnologiei…

In Ajun ninsese,erau bucuroşi că au făcut hram ,că s-a adunat o parte a familiei şi au fost la biserică unde au dus mîncare şi au împărţit-o acolo…

Sfredelul amintirilor se răsuceşte mereu în sufletul meu mai ales în perioada sărbătorilor…cea mai grea aş spune…

Moşul copilăriei mele nu prea semăna cu cel de azi nici măcar la ghete…

Chiar dacă nu găseam decît dropsuri şi uneori portocale eram sincer fericiti …ne curăţam cu nadejde bocancii negri şi le aranjam şireturile…verificam zăpada …urmele străine care puteau fi ale Moşului

şi aşteptam

înfulecînd pişcoturi din aluat nedospit făcute de bunica  (de post)

Satul acela despre care izvoarele istorice spun ca s-a format înainte de anii 1500 şi are astăzi vreo 3000 de suflete ,pădure şi poeni este  locul copilăriei mele…

preţios…

era vremea cînd tradiţiile se respectau cu stricteţe…

cînd omul nu se îndura să scoată francul din buzunar şi să-l arunce pe lucruri de care nu avea nevoie…

Le spun şi copiilor mei că e bine să avem o măsură în toate…

aşa că perioada dinaintea sărbătorilor aici la mine nu devine prea solicitantă…

şi copiii primesc daruri…

azi şosetele şi ghetele sînt altfel ... şi aşteptările„Pe tot lucrul îl împodobeste măsura.”(Sfântul Isaac Sirul)

Să avem sănătate cred că este cel mai important lucru…

sănătate morală…

spirituală…

PLIMBAREA DE DUMINICĂ PRIN PĂDURE… ŞI CEAPA DE MARE…

photo09918iarba lîngă stîncipare tare bătrîn...are 35 de ani  şi doar un sezon de ploiphoto1026albastru infinitcerlocuinţecasespre searăcer şi soarevăd un punct alb...nu ştiu ce e...pozele sînt originaledupă primele ploia dat colţul ierbiiam crezut că e rădăcina unuia din copaci ...dar ...ascult cum creşte iarbacase la marginea păduriicase şi cer foarte albastrucovoraş verdeceapa de mare3ceapa de mare 1ceapa de mare 2-urginea maritimaceapa de mare-face flori in lunile de varăpoţi pune urechea la pămîntsoareletimidă iarba-mai are nevoie de ploijumătate în pămînt,jumătate în stîncăpădurea începe să işi schimbe culoareapuţ adînc în stîncăpadurea cu canapele...tîrziu culoarea cerului devine roşiaticăOdată cu primele ploi pădurea începe să îşi schimbe  culoarea,însă punctul culminant va fi abia prin martie-aprilie cînd  totul devine verde şi rănile ei parcă nu se mai văd aşa de tare…agresorii neştiind probabil că pădurea are un rol protector…

Planta care creşte în această perioadă şi este  întîlnită des  chiar şi aici în pădure este ceapa de mare-urginea maritima( sau sea squill,scilla maritima).Pe aici i se spune basal(ceapă)sau salmoun.Este o plantă perenă care creşte în habitatul ei natural şi are proprietăţi medicinale.Bulbul mare în formă de ceapa are frunze lungi şi cărnoase şi creşte pînă la cîteva kg…planta este cunoscută din antichitate şi se spune că prima reţetă cu ceapă de mare a fost găsită prin papirusurile egiptene ,reţeta  de atunci fiind pentru lepră.Ceapa -de-mare este de două culori,albă şi  roşie iar florile lungi de aproape un metru se usucă prin luna august.Cea roşie este foarte toxică şi se foloseste ca otravă pentru şoareci,şobolani etc.Din bulbul alb însă se face sirop de tuse pe o reţetă care se spune ca ne vine tocmai de la Pitagora,se mai fac şi medicamente cardiotonice care se găsesc în farmacii .Oamenii faceau şi oţet cîndva din ceapa de mare şi leacuri pentru vindecarea surditaţii,astmului bronşic ,bronşitei ,problemelor neurologice,ale pielii şi a altor boli.Planta creşte şi in apropierea mormintelor …chiar se spune că le protejează.Există vreo 25 de specii iar unele sînt cultivate special …eu am întîlnit doar ceapa de mare albă .

OCTOMBRIE…

E toamna iar…

uneori mă plimb prin pădurea de aici de lîngă mine…

are copacii parcă prea inclinati…

îmi mai las acolo, pe stîncile albe,unele dintre gînduri…

in grija ei…

de atîta vreme ne stim încît putem să povestim împreună,

sa ne spunem ofurile…

ea,cu buzele crăpate parcă cerînd mereu apă

îmi arată culorile ei triste…

asa că

ma bucur  ca s-a răcorit vremea

si în curînd îsi va ostoi setea…

eu,

povestindu-i doar

de primăvara…

de doruri…

de padurile ei surori de pe alte meleaguri,

de verdele de acasă…

de temerile mele lăuntrice

trairi…

urcusurile si coborîşurile

vietii …

VARA FIERBINTE CU EMOTII…

Anul acesta am avut si eu emotii la examenul de bacalaureat, cu toate ca ,piept cu examenul propriu-zis si testarea cunostintelor acumulate timp de patru ani l-au dat trei nepoate de-ale mele…una din Romania si doua de aici …

Am sunat acolo …stiam ca nepoata a invatat pe branci,ca nu prea a facut meditatii  dar ii pasa de viitorul ei…

Ii dadusem niste sfaturi inainte…

mi-a spus ca a luat cu 8.53…ar fi vrut mai mult (cu trei ani in urma sora ei care este studenda a luat 9.40)si a plans pentru prietena ei care a picat si planuisera sa mearga la aceeasi facultate…

Nu a fost decat o singura nota de zece in tot judetul…

Nu a fost stresata din cauza camerelor de supraveghere,mi-a spus ca nu a fost greu…dar nu a reusit mai mult…

am intrebat-o de profesori si a avut numai cuvinte de lauda …

Eu nu stiu care mai sunt problemele din invatamantul romanesc avand in vedere ca „am trecut pe acolo” cand  poarta scolii nu era pazita de niciun bodyguard…

Cine a invatat a luat BAC-ul…zic eu…

cu toate ca procentul de promovare este foarte scazut la nivel national…

si aici este la fel…

dar oare toti trebuie(pot?) sa fie bacalaureati?

Cat despre nepoatele de aici(de fapt ale sotului)astazi au terminat examenele…tawjihi asa se numeste BAC-ul…rezultatele se dau in prima saptamana a lunii august…dar fetele stiu ce au facut…zambesc,stiu ca vor lua…

Nici aici nu au facut meditatii ca sa nu cheltuiasca banii parintilor…

Doar e criza…

dar eu am avut  o clipa de bucurie la BAC- ul 2012…

in aceasta vara fierbinte…

*******

Tot azi in  saraynews.com am citit despre” Jalabiyah 2012″…cine stie,poate place cuiva vreun model…

asa ca le pun aici

articolul original

de aici:

شاهد اجمل جلابيات رمضانية بعام 2012

  

VAL DE CALDURA…

Imagine„Caldura mare mon cher”..!.(106°F)hot

un val de caldura ne face probleme de vreo saptamana…ne luptam cu o sete persistenta,ameteli si o continua senzatie de slabiciune…si chiar  dureri de cap…

pe sira spinarii curg picaturi una dupa alta

si apoi  facem dusuri…sau direct cu furtunul de apa afara pe terasa ne udam picioarele …

O fructa racoroasa care ne-a ajutat sa trecem prin zilele toride a fost pepenele rosu…ceaiul de menta si ceaiul negru ,caldute si apa …inghitituri mici chiar si cand nu ne era atat de sete…totusi nu am scapat de facut o galetusa de inghetata la insistenta copiilor

mancare mai putina…supe de legume…mancaruri usoare

dar 42 de grade nu sunt o gluma…pe teava de apa rece curge fierbinte…asteptam seara cand se racoreste vremea si daca mai bate si un vanticel e bine…acum la miezul noptii sunt 34 de grade,spre dimineata mai scad cateva …

Caldura mi-a ars o parte din trandafiri…si cand te gandesti ca tine pana marti…si cine mai stie cate valuri mai vin?

Imaginefoto de la ” saraynews.com

poate i s-ar potrivi:

Si saracul are vise…

„Cea mai buna cale pentru a-ţi îndeplini visele este să te trezeşti.”( Paul Valery)

„Dorinta stie sa gaseasca si mijloacele care o duc la indeplinire…”
(Thomas Hardy)

„Visele nu se risipesc, dar nici nu zboară dacă nu le dai aripi.”( Pablo Neruda)

sau ar mai fi

dar altadata…

« Older entries

%d blogeri au apreciat asta: