Noaptea cu lună plină

sau superluna florilor la ora 3.30… m- am aşezat sub Mîna Maicii Domnului,planta despre care se spune că vindecă toate bolile, şi am privit un timp la luna care era într -adevăr mai mare şi mai strălucitoare.Nu am înţeles de ce i se mai spune şi luna roz dacă ea era aurie,sau o fi iluzia optică.Că tot sîntem în timpul pandemiei, nici fotografii profesionale personale nu am reuşit să fac pentru că micuţul Sony nu mai vrea să lucreze, dar nici eu nu plec la vînătoare de toate evenimentele astronomice.

Astea sînt profesionale…

Ce mai citim

Se vinde:

O bucată de lună ,ne anunţă CNN într un articol https://edition.cnn.com/2020/04/30/world/moon-meteorite-sale-scn-trnd/index.html

Adică,o bucată de rocă mai mare decît cele pe care le au adus astronauţii din misiunile Apollo pe Pămînt,este scoasă la vînzare de faimoasa casă de licitaţii Christie.Meteoritul,cunoscut sub numele de NWA 12691,a căzut pe Pămînt într- o ploaie de meteori şi a fost găsit acum doi ani în Deşertul Sahara.Preţul este de 2,5 milioane de dolari,oricine are banii îl poate cumpăra imediat.Roca lunară,are 13,5 kg,considerată fiind a cincea cea mai mare descoperită pe Pămînt şi se presupune că a fost doborîtă de pe suprafaţa lunii de o coliziune cu un asteroid sau o cometă,apoi a parcurs cel puţin 239.000 de mile prin spaţiu.

De această vînzare am dat ,căutînd ştiri despre pandemia de coronavirus în America,(că e pe primul loc în lume la decese din cauza covid- ului)că virusul ăsta, a schimbat lumea,a transformat- o:milioane de oameni sînt vulnerabili financiar, mai ales cei de la bază,cei de la vîrf fiind capabili să se izoleze de virus dar nu este clar pentru nimeni unde conduce această criză care poate provoca anxietăţi sociale.

Cred că şi pisica privind la lună îşi pune întrebarea, dacă timpurile astea nu sînt cumva ale amăgirilor…

Furtuni de nisip

Zilele trecute, am simţit şi mai tare apăsarea izolării, din cauza unei furtuni de nisip care a fost împinsă de prin nordul Egiptului, la noi în Regat.Dacă în timpul stării de covid, pot ieşi afară în grădină,furtuna de nisip m-a ţinut în casă cu  toate geamurile închise.Expunerea la furtuna de nisip provoacă tuse, nas curgător, respiraţie greoaie, atac astmatic acut, iritare, înroşirea ochilor, dureri de cap, dureri de corp. Furtuna de nisip este o sursă prolifică de afecţiuni respiratorii .Este un eveniment natural care apare atunci când vînturile puternice suflă nisipul şi alte particule fine din deşerturi ;sînt deosebit de dăunătoare pentru persoanele care au deja dificultăţi legate de respiraţie. .Inhalarea prafului mic şi fin poate intra adînc în plămîni şi poate cauza grave probleme de sănătate. Cine poate fi afectat de furtunile de praf? Oricine poate prezenta simptome . Cu cît suntem mai expuşi la niveluri ridicate de praf, cu atît este mai mare şansa ca acesta să ne afecteze sănătatea.Furtunile de praf ne vizitează de mai multe ori pe an.Vîntul în rafale rapide se izbeşte în ferestre  şi particulele de nisip intră şi nu le pasă de „distanţa socială”.După ce mi s-a exfoliat pielea mîinilor de la dezinfectanţii pentru covid,a durat pînă ce am scăpat şi de nisipul lipit peste tot,de gustul lui.Mă simţeam rău, că aerul nu se putea respira.Norocul,a fost că noaptea a scăzut temperatura şi s-a pornit o ploaie…(„Un ropot scurt de ploaie/Şi-un mic vîrtej de vînt”.)

De la sfîrşitul lui martie pînă în prima decadă din mai,cele 50 de zile se numesc Khamasini ,de la khamsin (50)perioadă cînd furtunile de nisip îşi fac de cap.

Altfel,ni se promite că în” curînd”,viaţa în Regatul Iordanian va reveni la normal.(next level)

P.S

Mă gîndesc la cei care nu stau la case…cum le trece timpul în starea de criză actuală…

Gînduri bune,lume!

 

Vindecarea fricii

prin credinţă.

Un film despre un chirurg cercetător (una din cărţile sale devenind manual de referinţă pentru multe generaţii de medici),care a ales să salveze vieţi şi suflete.Valentin Felixovici a fost o persoană evlavioasă întreaga sa viaţă.A fost canonizat de Biserica Ortodoxă Rusă sub numele de Sfîntul Ierarh Luca al Crimeii.

Mai multe in

https://doxologia.ro/biblioteca/vietile-sfintilor/chirurg-profesor-de-geniu-dar-mai-ales-om-sfantul-luca-al-crimeii

 

 

19 aprilie 2020

Hristos a Înviat!

 

 

Sărbătorile de anul acesta sînt cu uşile închise, dar cu inimile pline de speranţă.Ne rugăm singuri aşa cum încă se mai roagă pustnicii prin peşteri sau păduri.Să aprindem lumina din noi,”lumina din Lumină”.

Doamne, imi inalţ spre Tine ruga.

Sănătate şi tihnă sufletească să aveţi!

Song of the rain

Song of the Rain

by Khalil Gibran

I am dotted silver threads dropped from heaven
By the gods. Nature then takes me, to adorn
Her fields and valleys.

I am beautiful pearls, plucked from the
Crown of Ishtar by the daughter of Dawn
To embellish the gardens.

When I cry the hills laugh;
When I humble myself the flowers rejoice;
When I bow, all things are elated.

The field and the cloud are lovers
And between them I am a messenger of mercy.
I quench the thirst of one;
I cure the ailment of the other.

The voice of thunder declares my arrival;
The rainbow announces my departure.
I am like earthly life, which begins at
The feet of the mad elements and ends
Under the upraised wings of death.

I emerge from the heard of the sea
Soar with the breeze. When I see a field in
Need, I descend and embrace the flowers and
The trees in a million little ways.

I touch gently at the windows with my
Soft fingers, and my announcement is a
Welcome song. All can hear, but only
The sensitive can understand.

The heat in the air gives birth to me,
But in turn I kill it,
As woman overcomes man with
The strength she takes from him.

I am the sigh of the sea;
The laughter of the field;
The tears of heaven.

So with love—
Sighs from the deep sea of affection;
Laughter from the colorful field of the spirit;
Tears from the endless heaven of memories.

**************

Cîntecul ploii

de Khalil Gibran

Sînt stropi argintii picuraţi din cer de zei.
Natura mă primeşte pentru a-şi impodobi cîmpurile si văile.
Sînt perle frumoase, culese din coroana lui Iştar
De fiica Zorilor
Pentru a impodobi grădinile.
Cînd plîng, dealurile rîd;
Cînd se smeresc, florile se bucură;
Cînd mă inclin, toate lucrurile se bucură.
Cîmpul si norul sînt iubiti
Iar intre ei, eu sînt mesagerul milei.
Sting setea unuia;
Vindec suferinţa celuilalt.
Vocea tunetului anunţă venirea mea;
Iar curcubeul anuntă plecarea,
Sînt precum viaţa pămîntească,
Ce se naşte la picioarele stihiilor nebune
Şi sfîrşeşte sub aripile inălţate ale morţii.
Mă nasc din inima mării
Şi zbor cu vîntul.
Cînd văd un cîmp care are nevoie de mine,
Cobor şi imbraţişez florile si copacii
In milioane de feluri.
Ating încet ferestrele cu degetele-mi moi
Si vestirea mea este un cîntec de bun venit.
Toţi aud, dar numai cei sensibili inţeleg.
Căldura aerului imi dă naştere,
Dar, in schimb, eu o distrug,
Aşa cum femeia il intîmpină pe bărbat
Cu puterea pe care o ia de la el.
Sînt suspinul mării;
Rîsul cîmpului;
Lacrimile cerului.
Aşadar, cu dragoste-
Suspine din marea adîncă a afecţiunii;
Rîs din cîmpul multicolor al spiritului;
Lacrimi din cerul nesfîrsit al amintirilor.

Primăvară 2020

Cerul, şi toate din jur sînt acelaşi ca în primăverile trecute, în regatul din acest colţ de lume . A  început să plîngă via,lucru bun, că ne vom amesteca lacrimile, iar păsările  cîntă în lamîi .(ca un sunet de avertizare fiind vocea lor) .În fiecare an se întorc în această perioadă.Sînt păsările soare.(I se spune Palestine sunbird,acolo în Palestina find declarată pasăre naţională)

Micuţele păsărele,simbol al libertăţii, au cam 10-12 cm şi cîteva grame,cred, dar sînt energice,zboară repede mişcîndu-şi aripioarele şi ţinîndu -şi ciocul lung  şi negru aplecat în jos.Coada lor pare scurtă şi picioarele subţiri şi negre la culoare.Locurile lor preferate sînt zonele calde şi uscate dar trăiesc şi prin oraşe şi mai ales prin livezi unde se hrănesc cu nectarul florilor şi cu insecte.Femela, de culoare maro-cenuşiu,îşi face singură cuibul atîrnîndu- l de crengile copacilor sub formă de pară,îşi depune ouăle şi abia cînd eclozează vine şi masculul, care este frumos colorat,cu penajul verde-albastru metalic, şi o ajută la hrănirea puişorilor, cam 2 sau trei la număr.Perioada de incubaţie pare a fi de două saptămîni.Nu ştiu pe unde şi a facut cuibul hărnicuţa dar am văzut că s- a folosit de cojile de la viţa de vie.

Să- i fie de folos!

O prietenă din Olanda îmi trimite imagini cu primăvara ei :

****Altfel,nebunia covidă ,care dispreţuieşte toate frontierele umane, ne ţine în case de unde nu ştiu cît de şifonaţi vom ieşi, dar din cauza îndemnurilor sigur multă vreme vom lustrui şi dezinfecta clanţe,foraibăre,clanţaibăre,suprafeţe ,ne vom spăla temeinic pe mîini şi vom păstra distanţa între noi.

Sper să nu ne sonăm din cauza luptei cu bestia care devorează oamenii în lume şi mai ales din cauza necrologului de seară de la sinteza evenimentelor… (asta dacă mai apucăm…)

dar şi sirenele care ne bagă înfricoşaţi şi tăcuţi în case.

Primăvară,redă- le oamenilor bucuria de a trăi!

Dragă jurnalule,

e vreme multă de cînd nu ne am „văzut”…

Uneori,am mai vrut să însăilez cîte ceva pe aici dar cuvintele nu au vrut să se aşeze,au fost încremenite de cînd m-a amorţit plecarea mamei mele.Că, niciodată nu sîntem pregătiţi pentru despărţirea definitivă de cei dragi.De pierderea lor.M-am simţit cu rădăcinile rupte,abandonată,neputincioasă,mai săracă,zdrobită cu gîndurile în ruină ,şi încă mai plîng,mi se strînge mereu inima şi mi-e frig şi- n gînduri.

Am plecat  în România cînd trupul ţării era scăldat în lumina şi căldura verii ca un bujor.Cu inima deschisă am plecat,plină de dor.Îmi planificasem o vacanţă frumoasă în ţara mea plină de culoare.Visam să-i bat cărările,să-i ascult liniştea pădurii cu inima.Ţara mea cu aer proaspăt şi peisaje incredibile,cu oameni dragi pe care îi iubesc.

„Eu din români îmi trag sorgintea”.

Numai cei care dorm în pat cu dorul pot înţelege ceea ce vreau sa spun.

Oricît ar fi durat vacanţa, eu nu mi-am astîmpărat uimirea că natura poate să îmi dea atîta linişte.Cînd te rogi pe covorul gros al ierbii,în pacea naturii, în limba ta,( „frumoasa şi cuminte limba română „)te simţi copleşit,simţi relaţia aceea cimentată definitiv cu locurile natale.

 

Am umblat pe drumurile patriei dar si prin grădinile mamei mele unde urmele noastre au rămas împreună,amprente prin pămîntul umed de la ploile de iulie.

Ploua şi-n ziua în care ne-am întors, astfel nu se mai vedeau şi lacrimile mele.Plecam pentru o altă perioadă de timp .Nu ştiam că va fi ultima vară cu mama.

Era în tîrziul de vară,apoi,cînd au început să plece frunzele în pribegie şi se aşternea toamna prin grădina ei, a plecat şi sufletul ei prin vămile văzduhului ţinut de mînă de îngerul ei.

Mama,cu dragostea ei iertătoare,prima iubire care ne-a sărutat lacrimile şi ne-a mîngîiat,s-a dus.

Dar cîte au rămas nespuse…şi tu,mamă ai tăcut…

Cît aş fi vrut să-ţi înnod firul rupt,pentru că nu ai vrut să te duci…cum s-ar fi oprit clopotul din plîns.

Dar nimic iubit nu se pierde vreodată,iar eu te-am iubit,mamă!

Mi-a fost iarnă,mamă,mi-a fost frig în suflet,mi-am simţit inima bucăţi ,dar de cînd te visez alături de cei dragi, plecaţi şi ei, mă gîndesc că nu eşti singură.

Doare mamă,că încă vreau să te sun să văd ce faci…să vorbim cîte în lună şi stele.

Sărut mîna,mama mea!

„Cine are părinţi, încă nu e pierdut,
Cine are părinţi are încă trecut.”

”Cît mai sîntem cat mai sînt
Mîngaiaţi-i pe părinţi.”

***

Poate se lăsase înserarea peste anii ei…dar, cum de eşti tu,moarte, atît de deşteaptă, că ştii adresa tuturor celor pe care îi iei?

Cum de ni se pare că ţinem viaţa în mîinile noastre?

Dacă ar mai fi fost acum în viaţă, în nebunia virusului corona,să i vadă pe toţi înveşmîntaţi şi înmănuşaţi ,n ar fi suportat.(eu mai sper că se va decela adevărul,că vom trece şi peste asta.)

La mine e iarăşi primăvară ,cu verde crud şi anemone,cu crăiţe şi albine.

Gînduri de bine!

Să fiţi feriţi de orice eveniment intempestiv!

IUNIE 2019

In regatul iordanian, elevii au intrat in vacanţă.

Anul viitor vom avea bacalaureat,deci,ne zburdă gîndul  la o vacanţă precum mieii pe cîmpie.

Pentru noi,locul cel mai frumos este România în luna cireşelor coapte…

„Dacă pleci,vreau şi eu cu tine,/Dacă pleci,ia- mă şi pe mine”.

Această prezentare necesită JavaScript.

 

A înflorit rodierul

„7. Că Domnul Dumnezeul tău te va duce într-o ţară bună, ţară de curgeri de apă, de izvoare şi de ape adînci, care ţîşnesc în văi şi în munţi;
8. Ţară în care se află: grîu, orz, viţă de vie, smochine şi rodii;
9. Într-o ţară unde sînt măslini, untdelemn şi miere, în care fără lipsă vei mânca pîinea ta şi nu vei duce lipsă de nimic; în care pietrele au fier şi din munţii căreia vei scoate aramă.
10. Cînd însă vei mînca şi te vei sătura, să binecuvîntezi pe Domnul Dumnezeul tău pentru ţara cea bună pe care ţi-a dat-o.”

(A cincea carte a lui Moise)

Rodierul creşte şi aici în Iordania în plin soare, chiar şi la peste 40 de grade,tolerant la secetă.El poate fi copac dar mai ales arbust care creşte cam pînă la 5 m înăţime cu mai multe trunchiuri cu ramificaţii spinoase,aspect pitoresc.Înfloreşte la începutul verii(rumaan-ul, că aşa se numeşte pe aici, este semnul verii deja instalată) ,florile  sînt frumoase, mari şi roşii,îţi bucură ochii, au un aspect aproape ca al garoafelor cu petale crudate,frunzele sînt verzi lucioase,lanceolate.

Se crede că,rodierul ar fi originar din Iran şi Afganistan iar cultivarea lui s-a răspîndit în Asia de Sud -Vest şi regiunile mediteranene,apoi s-a mutat în Est ul Arabiei.Cuceritorii islamici au dus rodierul   în Andaluzia,iar la rîndul lor spaniolii l-au dus pînă în America după ce Cortez a cucerit Mexicul în 1521.

Plinius considera  rodiul una dintre cele mai valoroase plante ornamentale şi medicinale.

Fructul ,rodia,care se va coace în toamnă(există tot timpul în pieţe)este dulce,de formă rotundă ca portocala, are o valoare nutritivă  ridicată.

Înainte ca proprietăţile sale medicinale să fie bine definite,rodia,a fost venerată de mai toate religiile lumii  simbolizînd viaţa,regenerarea,căsătoria,sfinţenia,fertilitatea,prosperitatea,energia şi abundenţa,un fruct sacru.

Rodia se regăseşte şi în picturile  cu Fecioara Maria şi Pruncul Iisus.

Acest fruct miraculos spun specialiştii are beneficii incredibile pentru sănătatea noastră …toate părțile plantei (rădăcini, coajă, flori, fructe și frunze) sînt folosite în medicina ayurvedică care priveşte rodia ca pe o” farmacie”.

Sucul de rodie se spune că este bun pentru sănătatea inimii,pentru încetinirea evoluţiei maladiei Alzheimer,este bogat in substante ce detin efecte antioxidante asupra organismului , ajută la lupta împotriva artritei, precum și a durerilor articulare ,(oamenii de știință studiază în prezent efectul sucului de rodie asupra osteoporozei)la scăderea depresiei, anxietății și stresului,te scapă de migrene ,protejează ficatul, întareste sistemul imunitar şi lupta impotriva bacteriilor si virusilor,etc,etc

Cred că trebuie să respectăm doza recomandată…

« Older entries

%d blogeri au apreciat: