ZI COLORATĂ…

Cum primăvara de pe aici a început să se mişte un pic mai repede ,ca să nu pierd nimic din ce  ne oferă ,trebuie să îmi potrivesc paşii cu ai ei ,însă la sfîrşitul săptămînii trecute m-am simţit tare ciudat…cu dureri de cap,am avut probleme şi cu dormitul,chiar şi zgomotul apei de la robinet mi se părea greu de  suportat.Vreo două zile chiar am bolit şi nu am ieşit  să cutreier şi  să mă bucur de natură .Mi-a trecut prin cap că vrea să mă pălească astenia de primăvară aşa că a treia zi m-am echipat cu mănuşi şi foarfecă şi am plecat cu pas moale spre liziera pădurii după urzici, gîndindu-mă că doar verdeţurile şi vitamina D gratuită de la soarele de primăvară  mă mai pot pune pe picioare.Fiica mea a mers cu mine ca voia să aducem floricele din pădure şi să le plantăm la noi în grădină, ea fiind un mic grădinar entuziast în timpul liber.Cînd am ajuns acolo am fost dezamăgită de urzicile care între timp îmbătrîniseră … mi-am amintit că undeva citisem despre vechii japonezi că foloseau tulpinile bătrîne de urzici pentru a confecţiona scuturi pentru samurai,şi haine cred,ori mie îmi trebuiau urzici tinere,vîrfuri verzi pentru suc(scut  pentru boli)şi parcă îmi pierise zîmbetul.Am urcat sus şi ne-am aşezat pe stîncile albe unde am simţit că ne îmbrăţişează soarele cu lumina şi căldura sa şi ne-am umplut ochii de culorile floricelelor sălbatice în timp ce îmi ziceam că o baie de soare zilnică destinde trupul chircit din iarnă şi oferă apărare naturală organismului,desigur am uitat şi de urzici.Timpul a zburat repede …fluturi ,floricele,discuţii cu fiica mea despre visele ei  aşa că nici nu m-am mai gîndit la grijile zilnice ,chiar simţeam notele de primăvară bacoviene acolo cu noi,visam şi eu… La întoarcere, o cunoştinţă care locuieşte  în zona aceea ne-a invitat la ea,  am intrat să-i salutăm mama despre care  nu ştiam ca făcuse operaţie de calculi biliari(pietre la fiere).În curtea lor,sub măslini, era o adevărată invazie de urzici tinere care parcă pe mine mă aşteptau …după o cafea amară,ceai şi curmalephoto2516 pe care ni le-a oferit gazda şi urări de sănătate  pe care le-am adresat convalescentei ,cu elan şi zîmbet lărgit m-am apucat de tuns urzicile  despre care, zicea fata aceea că nu le folosesc din cauza gustului neplăcut .Eu am adaugat lamîie şi un măr pentru primul suc şi am găsit şi un site interesant cu reţete  unde bucătarul găteşte urzici cu garnitură de poezieUICA MIHAI

aşa că m-am pregătit pentru o cură de curăţenie în organismul meu…aşa  cum îi zice mama mea care şi-a creat un obicei de a face cură cu urzici în fiecare primăvară.Azi chiar am fost nevoită să iau un ibuprofen care are desigur şi reacţii adverse ca orice medicament,dar deja am unele urgenţe prin grădină şi am nevoie de cap normal …

Nu am gingaşii ghiocei decît în amintirile învelite de dor undeva prin cămăruţele sufletului meu,de aceea îi privesc cu drag  şi mă bucur de frumuseţea lor  la  Mihaela dacă tot nu cresc pe aici unde startul primăverii l-au dat anemonele, iar prin martie se pot vedea cîmpuri roşii de parcă pămîntul este îndrăgostit.Sînt mai multe culori de anemone dar predomină roşul. Pe la mine în grădină un singur butaş de trandafir a dat o floarela mine în grădină doar un butaş are o floare …dar înfloresc ele,noi să fim sănătoşi şi pace să fie!

LA CULES DE SALVIE

meramie-SALVIAUna din cele mai  faimoase plante care creşte în zona aceasta este SALVIA (salvia officinalys)…meramie în limbajul local.Folosită în medicina antică şi cea modernă şi mai ales în medicina tradiţională arabă,salvia,este considerată planta cu puteri miraculoase pentru foarte multe boli.De aceea prin această zonă ea este cultivată în mai toate grădinile şi datorită climei  creşte şi spontan …astfel o găsim chiar şi în deşert în tufe mari.O legendă spune ca Însăşi Maica Domnului a scăpat de soldaţii lui Irod care o urmăreau,ascunzîndu-se cu micul Prunc în tufele de salvie pe care a binecuvîntat-o dăruindu-i puteri vindecătoare.În această perioadă,înainte de înflorire (florile au culoarea mov)oamenii se duc şi culeg planta şi o usucă pentru iarnă.Eu am una în grădină destul de mărişoară dar tot mă duc la cules… punem cîte o frunzuliţă ,două, şi în fiecare cană de ceai  negru,ceaiul pe care îl bem zilnic…frunza este aromată,amăruie  dar

am cules un braţ de salvie

răcoritoare şi are o textură catifelată.Pe aici se foloseşte salvia pentru:

astenia de primăvară

memorie bună

astm,bronşită cronică…boli respiratorii

diabet

reumatism

tulburări la menopauză

bolile digestive

colici renale

răni

muşcături şi înţepături de insecte

salvia curăţă sîngele

meramie1

Avem şi un doctor naturist în apropiere şi îi cerem sfatul …el ne spune cum şi cît…precauţii…nu aşa la întîmplare,din auzite…

La cules de salvie m-am întîlnit şi cu şopîrliţele,încă nu este destul de cald pentru ele dar şi acum sînt iuţi şi se ascund pe sub stînci ondulîndu-se  foarte rapid.Am reuşit să pozez una micuţă …şopîrliţăeste din aceea care îşi schimbă culoarea în raport cu mediul.Vara,cînd este foarte cald te poţi întîlni cu multe reptile,cu ditamai şopîrloiul , şi cum eu am aşa o reţinere pentru tot neamul lor tîrîtor, părăsesc foarte repede zona…

Totuşi, şopîrla îmi aminteşte de  marele Toma Caragiu …cine nu ştie cum stătea treaba cu şopîrliţa şi n-a fost şopîrlit la dosar ,o să zică de ACTOR că se referea la reptilieni…da unii mai ştim,ne mai amintim…

Umoristul Dan Mihăiescu ,cel care a scris textul a plecat şi el dintre noi…

gilliantheking

POMUL CURAJOS

MIGDAL  MIGDALUL  este unul dintre primii pomi din neamul prunilor care infloreşte pe colinele de aici încă de la sfîrşitul lunii ianuarie .Un spectacol floral pe crengile  goale ,pentru că frunzele apar după flori la diferenţă de cîteva zile…azi deja are frunzuliţe ceea ce înseamnă că eu am pierdut momentul cînd mugurii au plesnit rînd pe rănd.Copacul din imagine este unul sălbatic care creşte chiar şi pe marginea drumurilor,FLORI DE MIGDALa padurilor,deci este migdalul amar,cel dulce fiind cultivat în grădini sau ferme pomicole.Prin mitologia greacă era o legendă ale cărei personaje erau Phillys şi Demophon…el rege al Atenei iar ea fiică de rege trac.La intoarcerea din războiul troian in călătoria lui spre casă ,Demophon a fost găzduit de Phillys  şi aşa s-au cunoscut , s-au îndrăgostit unul de celalalt şi s-au căsătorit.Dar el era obligat să ajungă în Grecia că murise intre timp tatăl său şi multe treburi îl aşteptau să fie rezolvate,aşa că ,a convenit cu Phillys să se întoarcă la ea după  un timp stabilit ,au legat jurămînt şi el a plecat spre patria lui iar ea a rămas să îl aştepte.Cum niciodată lucrurile nu ieş aşa cum sînt gîndite, Demophon nu şi-a călcat jurămîntul de a se întoarce doar că a întîrziat.În acest timp, Phillys, în aşteptarea-i îndelungată a suferit mult ,şi părîndu-i-se că iubirea şi legămîntul au fost trădate, în grozava-i amărăciune şi fără de nici o speranţă, ea şi-a curmat propria viaţă.Se spune că zeilor le-a fost milă de ea şi au migdal sălbatic înfloritpreschimbat-o într-un migdal iar cînd a ajuns Demophon copleşit de vinovăţie şi îndurerat şi a îmbrăţişat copacul , acesta a înflorit înainte de a face frunze ca un răspuns al dragostei de dincolo de nefiintă.Poate de aceea migalul este şi dulce şi amar( ca şi dragostea ),cu flori delicate albe sau roz care înfloresc atat de devreme.În unele locuri migdalul înfloreşte chiar fiind sub zăpadă cînd şi gîndurilor omului parcă le este frig de aceea cred ca el este un vestitor curajos al primăverii plină de sperantă,culoare.lumină şi vise.Migdalul , copacul cu înţelesuri biblice   creşte spontan şi este cultivat în multe zone ale lumii pentru fructele de o mare valoare nutritivă.Dar mai multe despre acestea atunci cînd se vor face.Acum, migdalului (pe aici i se spune LOZ)îî urmează,corcoduşul,,caisul,piersicul,prunii,goldanele…cireşii şi vişinii atît de dragi mie nu prea cresc pe aici dar mă bucur de  celelalte pe care ni le  oferă natura generoasă…de extraordinarul spectacol floral al primăverii.

Vine,vine primăvara…

floricele de februarie prin pădure fluturii de mîine din tainele naturiiphoto2212jigănii ascunse ochiului nostrufloriceleîmi place verdeleiarbă şi piatrăverdespălat de ploi...în soaresemne de primăvară în februariepiniviaţă în stîncăurzicaphoto1951photo2035photo2209stîncă udăapa de la ploi a găsit un loc...stapînul lor nu se vede aşa că pozămphoto2242photo2241baciul are oi multemioriţeoiţemîndre şi cornutephoto2219photo2223uite că e şi baciul ...îl ajută Zdreanţă...un cîine...să adune oilepaşte calul lui...priponit de ceva care sigur nu e garofiţămioriţeoiţemîndre şi cornutespre cer...verde crud şi pe la case...proaspăt tuns...creda găsit iarbă,e bucuros cred...în trecere pe aici...mai de aproape că are un look cumva...deschisă să intre primăvara ...aşa pare...cerul dimineaţă la ora 7„Primavara este atunci cand iti vine sa fluieri chiar daca ai pantofii plini cu apa. „Doug Larsonpădurea 2013-început de februariefurnici negre cu aripi albeamintesc de povestea cu împărăteasa furnicilorAştept  alaiul de flori şi de culori…

pînă atunci îmi îmbrac sufletul cu bucuria de verde…

dacă s-ar putea ca primăvara, fiica cea mai tînără a bătrînului an să stea cît mai mult pe la noi şi să bucure pe toată lumea cu minunile ei…a supravieţuit sub zăpadă...îşi deschide florile cînd e soare

%d blogeri au apreciat asta: