„Cu degete de frig adun…”

Acolo unde cred că ești
Nici trenurile nu străbat
Acolo ca de sticlă par
Pădurile de brad brumat.

Tot mai departe simți și taci
Adăugat la rest mereu
Și nu mai pot înainta
Decît pierzîdu-mă și eu.

Cum ninge, alb e orice drum
Și alb respiră-ntregul timp
Nici nu te-aș recunoaște-acum
Desperecheat și fără nimb.

Mi-e milă și să-mi amintesc
Dar nici să uit nu mă îndur
Cîtă părere-i în destin
Cîtă greșeală-i împrejur.

Cu degete de frig adun
Ca sub un șal înzăpezind
Sufletul nostru încă bun
Mișcarea lui către argint.

Cum ninge, nu s-ar mai opri
Și fi-vor brazii îngrădiți
Acolo unde cred că ești
Printre barbari meteoriți.

În fiecare an aștept
Să ningă, să te pot vedea.
Dacă privești, dacă asculți,
Dacă mai înțelegi ceva.

Constanța Buzea

Reclame

NINGE PE MOLDOVA

A nins la Iași în urmă cu cîteva zile…ca în povești mi-a spus o prietenă dragă și mi-a trimis cîteva imagini frumoase din iarna românească .Aici a nins ,dar nu și pe la mine, așa că m-am bucurat doar virtual de zăpadă și peisaje de vis amintindu-mi de iernile copilăriei mele,de glasuri blînde de demult,de flori de gheață,de ninsori fără coduri prin care mergeau doar săniile trase de cai.Mi-e tare dor…

Iași, este orașul în care s-au prins pentru prima dată în Hora Unirii, la 24 ianuarie 1859 mii de oameni cu prilejul unirii principatelor Moldova şi Ţara Românească.Mica Unire de la 1859 a avut loc sub conducerea lui Alexandru Ioan Cuza fiind primul pas spre înfăptuirea statului român.

În fiecare an la 24 ianuarie,în Piața Unirii din Iași,”cei cu inima română”  încing Hora Unirii în jurul statuii domnitorului Alexandru Ioan Cuza…

MIHAI EMINESCU

 

La steaua

 La steaua care-a răsărit
E-o cale-atît de lungă,
Că mii de ani i-au trebuit
Luminii să ne-ajungă.

Poate de mult s-a stins în drum
În depărtări albastre,
Iar raza ei abia acum
Luci vederii noastre.

Icoana stelei ce-a murit
Încet pe cer se suie;
Era pe cînd nu s-a zărit,
Azi o vedem și nu e.

Tot astfel cînd al nostru dor
Pieri în noapte-adîncă,
Lumina stinsului amor
Ne urmărește încă.

 Mihai Eminescu
1850-1889

ميهاي إمينسكو

albawabh news

ابق معي
فأنا احبك حباً جما
وأنا الوحيدة التي تصغي
إلى اشواقك
كأمير في ظل الظلمة أنت
يتأمل عمق الماء
بعينين سوداوين حكيمتين

……..

أمنيتي الوحيدة
هي ان تتركوني احتضر،
في سكون الليل وعلى ضفاف البحر
واذا ما الغابة جنبي
فليكن نومي هادئا
فلتوسع السماء على المياه الشاسعة
ولست بحاجة للرايات المرفوعة
أو للتوابيت الثرية
فالاجدى أن تعدوا لي سريرا

من أغصان الشجر الفتية

……….
تمتلئ بحيرة الغابات الزرقاء
بزهور اللوتس الصفراء
وهي تتموج في حلقات بيضاء
قادرة على زعزعة الزورق

………..

Winter thoughts

„God, have mercy on the poor and protect them from the winter; warm their thin-clad bodies with Thy merciful hands; look upon the orphans who are sleeping in wretched houses, suffering from hunger and cold. Hear, oh Lord, the call of widows who are helpless and shivering with fear for their young. Open, oh Lord, the hearts of all humans, that they may see the misery of the weak. Have mercy upon the sufferers who knock on doors, and lead the wayfarers into warm places. Watch, oh Lord, over the little birds and protect the trees and fields from the anger of the storm; for Thou art merciful and full of love.”
Khalil Gibran-the widow and her son

/////////

It’s so cold outside ,rain,floods…

and this pain inside ain’t getting better…

 

%d blogeri au apreciat asta: