DELIRUL

Marin Preda-Delirul„O fiinţă umană suportă presiunea întregului univers.Ar trebui s-o apuce spaima şi să se sinucidă.O superbă nepăsare se citeşte însă în ochii oamenilor în faţa dezastrelor şi dacă se întîmplă ca unul din ei sa-şi piardă această nepăsare,tatăl bate totuşi cu energie singur cuiele în sicriul fiicei lui care s-a sinucis.Omul e făcut să domine universul şi îl şi domină,chiar dacă fizic este pentru moment complicat să părăsească planeta pe care s-a născut.De altfel nici nu e prea clar de ce ar trebui să facă acest lucru,cînd cerul negru de catran de dincolo de atmosfera noastră nu promite nimic bun.
Şi cu toate acestea oamenii nu sînt sănătoşi la cap,sau în orice caz,aşa cum îl domină în anumite epoci istorice microbii şi virusurile,tot aşa îi apucă pe unii din ei din cînd în cînd pe o anumită suprafaţă a globului ranchiuna nedomolită împotriva altor popoare,dorinţa de răzbunare pentru umiliri vechi,obsesia că locul lor în lume nu e cel care li s-ar cuveni,sentimente şi obsesii care la un moment dat devin paroxistice şi pe care unul din ei,cel mai puţin sănătos la cap, dar dotat cu virtuţi,cum ar fi darul de a vorbi în faţa mulţimilor şi a le vrăji prin verbul lor,unite cu dorinţa de putere şi dominaţie,le amplifică monstruos şi îi face pe toţi complici ai tuturor evenimentelor care survin,chiar dacă nu toţi sînt de acord să participe şi nici nu participă la ele.Într-o lume paşnică sminteala unei naţiuni provoacă o furtună în întreaga lume.
*****************************************************
În timpurile moderne învingătorul nu vine numai cu armatele sale şi îţi ocupă teritoriul.El nu se mulţumeşte cum spune poetul,să-ţi ia pîinea din vatră,fructele de pe crăci şi de pe araci,stupii de albine din grădină şi să-şi pună nara la izvoarele pămîntului tău şi să le soarbă din adîncuri bogăţiile…El aduce cu sine,în spatele frontului,arhive în care fiecare om al ţării tale a devenit o simplă fişă în dreptul căreia e scris ce trebuie să i se întîmple:liste minuţios întocmite de persoane care trebuiesc imediat arestate şi executate;liste de persoane care trebuiesc executate ceva mai tîrziu;liste de persoane care trebuiesc spînzurate abia după aceea;teroarea trebuie să vină în valuri,în urma fiecărui val o pauză şi impresia liniştitoare că totul s-a terminat.Şi tot astfel pînă ce vor deveni simple abstracţiuni ale neantului oamenii tăi politici de frunte,oamenii care sînt mîndria naţiunii tale,oamenii de cultură vestiţi,scriitori şi artişti.Totul e calculat dinainte,în cancelarii şi birouri cu ferestre mari,în timp ce lumina zilei bate în geamuri,lumina fizică, simbol al frumuseţii vieţii pe pămînt.Iar într-un furgon special sînt aduse ,pentru restul populaţiei căzută în robie şi a cărei elită nu va mai exista,cartelele,şi ele imprimate din timp,pe baza cărora totul se va raţiona şi ţi se va permite să primeşti doar atît cît să nu mori,deşi această grijă e ultima pe care cuceritorul ar putea-o avea faţă de tine,chiar dacă s-ar auzi voci care ar spune că aceşti sclavi,ca să poată munci pentru el,au nevoie de hrană.N-are nici o importanţă,sclavii ăştia se înmulţesc şi aşa prea mult,e plin pămîntul de ei,o să avem suficienţi sclavi,ăştia sînt dintre cei periculoşi,lăsaţi-i să moară de foame.”
***
frag.din Delirul -Partea a patra,cap.V pag.317,
cap.VI,pag.26
de
Marin Preda(1922-1980),a fost un academician, nuvelist, romancier, scriitor, director de editură român,autorul operelor: „Moromeții”, „Delirul”, „Cel mai iubit dintre pământeni”, „Marele singuratic”, „Viața ca o pradă”, etc.
*****
Romanul Delirul, a avut un mare succes la apariţia sa în 1975,prima ediţie fiind citită cu mare interes de publicul cititor al autorului care a trăit în direct evenimentele descrise în roman despre care şi-a spus părerea,acestea derulîndu-se în preajma intrării României în cel de al doilea război mondial ,vremuri tulburi.Delirul, nu este totuşi un roman istoric sau politic,ci un roman de dragoste care ne prezintă un tînăr („A lu’ Parizianu”)plecat din satul natal să îşi facă o viaţă nouă în capitala,drumul lui,calităţile intelectuale,dragostea cu o fata frumoasă ,poveşti de viaţă toate vii,personaje fascinante fixate în tabloul istoric al vremii.
Am recitit cartea în zilele friguroase de februarie…ce-i drept ediţia prefaţată de Ion Cristoiu în 1991,Editura Expres,prima ediţie pe a cărei copertă scria” cartea românească”, am pierdut-o cu drumurile mele.
P.S
Tocmai am citit că 12 % din populaţia totală a lumii se află în stare de conflict.
‘Omenirea trebuie să pună capăt războiului, altfel războiul va pune capăt omenirii.’
‘Mankind must put an end to war – or war will put an end to mankind’
John F. Kennedy
Oare ce preţ are pacea lumii?
pereche de porumbei albi

Anunțuri

Jana Snowstorm

18-19-20-21 februarie 2015
Regatul iordanian a fost sub impactul unui front polar ,căderi masive de zăpadă şi furtuni.
Acesta a fost viscolul ‘JANA’… care după părerea mea nu era soră cu ‘Huda’şi nici cu’Falha’cea de a doua furtună care ne-a ingălbenit de praf,ci mama lor;cu căderi masive de zăpadă şi cu vînt grozav care s-a trîntit prin toate ramurile goale ale copacilor,s-a izbit cu urlete în geamuri de parcă îşi căuta pe cineva foarte drag pierdut cine ştie pe unde.A gemut joi noaptea ,toată noaptea…cred că acuma că s-a mai liniştit, a găsit ce căuta dar cred că e tare rănit de atîta umblet…iar eu am putut ieşi să mă bucur de zăpadă şi să evaluez stricăciunile,desigur.
Dacă mai vin şi alte viscole din astea ‘bătrîne’,cred că vor veni în vacanţă pe aici pinguinii şi Fram,ursul polar.
Sigur că precipitaţiile sînt benefice pentru Iordania care este o ţară foarte aridă, dar tocmai au anunţat ger în noaptea asta…brrr!
Oare ce chip o fi avînd vîntul?
jana snowstorm  20 feb.2015măslinii38trandafiri

3126

27

2823

keenya17

18

20

22

12

14

151

1611

4

5

7

8

9

10jana storm

trandafirii trantiti la pamant

mama furtunilorte incalzeşti cu o prăjiturăde la Roya

Cînd…


„Cînd vrei să vezi prin timpul ce desparte
Şi nu mai poţi străbate de desiş,
Inchide ochii şi-ai să vezi departe
Ce nu mai poţi vedea cu ei deschişi.

Cînd vrei să fii de depărtări aproape
Şi nu mai poţi, oricît ţi-ar fi de greu,
Te depărtează şi mai mult de toate,
Că depărtarea apropie mereu.”
Virgil Carianopol
-poet român . 29 martie 1908- 6 aprilie 1984

La mulţi ani,sora mea mai mică! Sănătate şi mugur de speranţă nouă!

La mulţi ani,sora mea mai mică!
Sănătate şi mugur de speranţă nouă!

SEMNE DE PRIMĂVARĂ

M-am întîlnit cu floricelele într-o plimbare pe nişte cîmpuri

M-am întîlnit cu floricelele într-o plimbare pe nişte cîmpuri

cîmp cu ovăzla ,,ovăz verde"avem si un binoclu cu noiinceput de februarie 2015

plimbare de februarie in zona aeroportului Queen Alia

soarele mîngîie verdele indraznet de februariese pare că şi căţelul e bucuros de verdepe cer albastru fara de nori se intoarce un avion din Emiratein gluma i se spune turnul Eiffelseara de februarie

Prin pădure poţi asculta cum creşte firul de iarbă

Prin pădure poţi asculta cum creşte firul de iarbă

incep sa apara floricelele de padure

flora spontana din iordania cuprinde peste 2500 de soiuri de plante-unele din cauza lipsei de ploi se pierdun alt copac rupt

doiastea se mananca primavara la fel ca urzicilefurtuna Huda a rupt multi copacirupti de vantciudate dîre

privind la avion ma gandesc la pilotul a carui viata a sfarsit atat de tragic

nori calatori

galbena de februariece linii ciudate pe cer

cerul privit printre pini

lumina de seara

din buza paduriila margine de capitala

pe dealdin culorile cerului

e singur,uscat si trist dar vantul inca nu l-a rupt

se aduna norii ca lana in caierul de tors

cer si pinisoare printre piniapusul din padurefrumos apus de soare

%d blogeri au apreciat asta: