VAL DE CALDURA…

A treia zi din valul de caldura…ieri…42 de grade(oficial)…aveai impresia ca iti este afectata gandirea…pe teava de apa rece curgea calda,adica fierbinte…vreo jumatate de zi nu s-a miscat nici o frunza…nici o adiere…doar furtunul cu apa mai racorea pe jos de unde parca ieseau aburi…o zi in care doar o galeata de inghetata a avut succes si apa racita in frigider…Pana a venit seara parca a fost o vesnicie…cu toate ca termometrul mai arata inca 38 de grade la ora 20,s-a racorit un pic…in aceste ore de caldura teribila in care ti se pare ca propriul tau corp a suferit cine stie ce modificari, iar senzatia de greata si de moleseala nu te-a parasit,cand inima iti bate „alene” si o urmaresti, ca poate are vreun gand sa  se opreasca, ca si asa ai probleme cu ea,singurul lucru pe care il poti face e sa te rogi…tarziu in noapte,copiii au adormit miscandu-se o vreme in paturile lor pana cand si-au gasit locul…era spre 3 dimineata…bine ca e vacanta…in cele 3 ore de somn zbuciumat m-am visat in desertul Atacama,acolo unde a nins…am citit…poezii,rugaciuni…m-am gandit…

de TRAIAN DORZ (1914-1989)

In trecerea grabita prin lume, catre veci,

Fa-ti timp, macar o clipa, sa vezi pe unde treci!

Fa-ti timp sa vezi durerea si lacrima arzând,

Fa-ti timp sa poti cu mila sa te alini oricând!

Fa-ti timp sa vezi padurea, s-asculti lânga izvor,

Fa-ti timp s-asculti ce spune o floare, un cocor!

Fa-ti timp pentru-adevaruri si adâncimi de vis,

Fa-ti timp pentru prieteni cu sufletul deschis!

Fa-ti timp, pe-un munte seara, stând singur, sa te rogi,

Fa-ti timp, frumoase amintiri, de unul sa invoci!

Fa-ti timp sa stai cu mama, cu tatal tau – batrâni,

Fa-ti timp de-o vorba buna, de-o coaja pentru câini

In trecerea grabita prin lume catre veci,

Fa-ti timp, macar o clipa, sa vezi pe unde treci!

Fa-ti timp sa fii aproape de cei iubiti, voios,

Fa-ti timp sa fii si-al casei si-n slujba lui Hristos!

Fa-ti timp sa gusti frumosul din tot ce e curat,

Fa-ti timp, ca esti de multe mistere-nconjurat!

Fa-ti timp cu orice taina sau adevar sa stai,

Fa-ti timp, caci toate-acestea au inima, au grai!

Fa-ti timp s-asculti la toate, din toate sa înveti,

Fa-ti timp sa dai vietii adevaratul pret!

Fa-ti timp acum, sa stii, zadarnic ai sa plângi –

Comoara risipita a vietii n-o mai strângi!

ZI DE DUMINICA

         duminica 19 iunie 2011

M-am dus la biserica Buna Vestire…slujba se oficiaza in limba araba…rugaciunea mea a fost una din inima…eu nu am cerut ceva anume pentru ca Dumnezeu stie chiar mai bine decat mine ceea ce-mi lipseste sau prisoseste…stie unde sunt…

-doar am spus:-iata,am venit,poate ca aici, unde nu-mi tulbura nimic gandurile ,eu, cu mintea in inima , ma exprim mai bine…si imi vei calauzi pasii pe drumul cel bun…

Parca cineva imi spunea ca vor veni vremuri si mai grele…

Eu am cerut doar putere ca sa nu ma ratacesc pe drumul meu…si am facut o rugaciune de multumire…

M-am intors acasa ,am urcat in padure,departe de lume si de framantarile ei ,am stat pe o stanca si m-am gandit…sunt atrasa de bisericutele de lemn  de prin pesteri ,paduri ,de vietile sfintilor de demult…m-am gandit laStefan cel Mare si la Daniil Sihastrul… la faptul ca nu suntem  veniti ca sa stam aici ,ci suntem doar trecatori…apoi  am citit Psalmul 50 si o rugaciune catre Maica Domnului…

Iata psalmul 50(l-am mai scris candva,poate cineva, care din intamplare intra aici ,vrea sa il citeasca)

Psalmul 50

Miluieste-ma, Dumnezeule, dupa mare mila Ta, si dupa multimea indurarilor tale ,sterge faradelegea mea. Mai vartos ma spala de faradelegea mea, si de pacatul meu ma curateste, ca faradelegea mea eu o cunosc, si pacatul meu inaintea mea este pururea. Tie unuia am gresit, si rau inaintea Ta am facut, ca sa te indreptatesti intru cuvintele Tale si sa biruiesti cand te vei judeca tu. Ca iata intru faradelegi m-am zamislit, si in pacate m-a nascut maica mea. Ca iata adevarul ai iubit, cele nearatate si cele ascunse ale intelepciunii tale ai aratat mie. Stropi-ma-vei cu issop, si ma voiu curati; spala-ma-vei, si mai vartos decat zapada ma voiu albi. Auzului meu vei da bucurie si veselie, bucura-se-vor oasele cele smerite. Intoarce fata ta de catre pacatele mele, si toate faradelegile mele sterge. Inima curata zideste intru mine, Dumnezeule, si Duh drept innoieste intru cele dinlauntru ale mele. Nu ma lepada dela fata ta, si Duhul tau cel Sfant nu lua dela mine. Da mie bucuria mantuirii tale, si cu duh stapanitor ma intareste. Invata-voi pre cei fara de lege caile tale, si cei necinstitori la tine se vor intoarce. Izbaveste-ma de sangiuri, Dumnezeule, Dumnezeul mantuirii mele; bucura-se-va limba mea de dreptatea ta. Doamne, buzele mele vei deschide, si gura mea va vesti lauda ta. Ca de-ai fi voit jertfa, as fi dat: arderi de tot nu vei binevoi. Jertfa lui Dumnezeu, duhul zdrobit; inima infranta si smerita Dumnezeu nu va urgisi. Fa bine, Doamne, intru bunavoirea Ta, Sionului, si sa se zideasca zidurile Ierusalimului. Atunci binevoi-vei jertfa dreptatii, prinosul si arderi de tot; atunci vor pune pre altarul tau vitei.

sursa

Carte de rugaciuni

de la Manastirea SF.IOAN CEL NOU de la SUCEAVA

………

Biserica unde am fost este una greco-ortodoxa iar icoana care o reprezinta pe FECIOARA MARIA cu FIUL este pe partea dreapta…MAICA DOMNULUI il tine pe IISUS pe mana dreapta…

Umor de la 1900…

ROLUL FUSTEI IN SOCIETATE SI POLITICA

Intotdeauna fusta a fost la inaltimea ei,insa acum,in timpul din urma si-a luat un avant,care a lasat cu gura cascata pe cei mai teribili fustangii(nu pe purtatorii de fustanele,ci pe cei carora cu drept cuvant li s-ar putea da numele de fustofagi)sau mancatori de fuste.Cu o uriasa cutezare ,fusta cauta sa se ridice cat mai mult posibil(parca noi nu vrem asa ceva)si sa patrunda cat mai mult in toate ramurile vietii sociale,spre a-si exercita influenta ei.

Cati oare nu s-au ridicat si nu se ridica inca,-si poate acum mai mult decat alta data-din umbra unei vieti modeste si neinsemnate,la soarele bugetifer,cati oare nu se ridica,o repet,ascunsi in cutele unei fuste,care,ca o binecuvantare cereasca lasa sa cada volanele ei largi pe capul(nu rosi strengarule!alesilor sai!

Noi,baietii viitorului,ne bucuram de progresul realizat de fusta.Azi,ea nu mai e o simpla imbracaminte,azi,volanele ei entre-deux-urile care o impodobesc,ascund in ele o lume de gratii,de favoruri si de procopseala,(aviz chilipirilor).

Noi ne bucuram din suflet de ridicarea(?)fustei si uniti intr-un cuvant strigam:Sus fusta!

…Si fusta,reprezentanta progresului,se ridica tot mai sus,plutind pe cerul vietii sociale cu gratia datorata unei fuste, raspandind in jurul ei o lumina vie si un parfum…Ideal,Azureea si altele…

Drapel al amorului,fusta falfaie mandra sub vantul pasiunii si toti cei ce vor a parveni la o tinta dorita de ei-soldati credinciosi-se strang tot mai mult in jurul fustei,sub cutele acestui nou drapel.Cetatea cea mai puternica,inima celui mai indaratnic senator,-fortareata pe care n-o poate lua nici un sarman alegator cu tot asediul lui de rugaminti-capituleaza la cea mai usoara falfaire de fusta in apropierea portilor ei;babalacul urcandu-se pe peretele inimii,inalta steagul albastru(hartia de o suta!)si deschide portile ruginite ale cetatii,iar fusta triumfatoare isi face intrarea in ea,pe cand mosului ii picura sudoarea de entuziasm.

Daca fusta in chestie, are un ami de coeur,apoi sa te tii asalt pe babalac pentru procopsirea mititelului.

De cate ori in cabinetul de lucru(?)al vreunui reprezentant al natiunii nu vor fi avut loc cam astfel de discutii…mai mult sau mai putin bugetare:

-Bibiloiule,ai sa-mi dai o carte de vizita de-a ta pentru ministrul Cutarescu?

-De ce puisorule?

-Un prieten,m-a rugat pentru o slujba cat de mica ,si fiindca el m-a indatorat candva,vreau la randul meu sa-i multumesc si eu!

Babalacul,cam face nazuri;fusta atunci,asa ca din intamplare se ridica putin,lasand sa se vada un inceput sugestiv.Mosului incep sa ii sticleasca ochii.

-Bine,mititico,dar nu cred ca vei reusi,ca sunt cam a froid cu Cutarescu!

-In tot cazul sa incercam!zise fusta,lasand neglijenta sa se zareasca marginea de jos a jartierei roz sau bleu-pale pe cand mosul joaca o batuta disperata pe fotoliul de la birou.

…Si cand in sfarsit,l’adorable bout d’un ravissant dessous de soie rouge lasa sa zareasca prin transparenta lui un sugestiv chiar de nimphe,amoreuse,intineritul…Omer sarind dupa fotoliu ca muscat de o vipera,sufland ca o masina hodorogita si tremurand mai abitir ca o delicioasa gelatina de la Capsa,da trei sau patru recomandatii in loc de una,pe cand fusta ii surade gratios si pe cand cortina cade deasupra acestui fermecator tablou.

******************************************************************************

Si iata cum fusta joaca azi un rol preponderent in politica,ca si(pardon de impresie ca expresia s-a dus dracului!)in intreaga viata sociala;iata cum se ridica azi cei mai multi!Nu prin meritele lor personale,nu prin cultura si capacitatea lor,ci prin cultura lingusirii pe langa fusta,cu ajutorul jupoanelor dantelate si involanate sub cutele fustelor albe,colorate-indiferent de culoare-pe scarile jartierelor roz sau bleu-pale!…

FUSTA,NR2,anul 1904

BIVOLUL SI COTOFANA

Bivolul si cotofana     de George Toparceanu

Pe spinarea unui bivol mare,negru,fioros,

Se plimba o cotofana

Cand in sus si cand in jos.

Un catel trecand pe-acolo s-a oprit mirat in loc:

-Ah,ce mare dobitoc!

Nu-l credeam asa de prost

Sa ia-nspate pe oricine…

Ia stai, frate ,ca e rost

Sa ma plimbe si pe mine!

Cugetand asa ,se trage indarat si-si face vant,

Se piteste la pamant

Si de-odata -zdup!-ii sare

Bivolului in spinare…

Ce s-a intamplat pe urma nu e greu de-nchipuit.

Apucat cam fara veste,bivolul a tresarit,

Dar i-a fost destul o clipa sa se scuture,si-apoi

Sa-l rastoarne,

Sa-l ia-n coarne

Si cat colo sa-l arunce,ca pe-o zdreanta in trifoi.

-Ce-ai gandit tu oare ,javra?Au crezut-ai ca sunt mort?

Cotofana treaca,mearga,pe spinare o suport

Ca ma apara de muste,de tantari,si de tauni

Si de alte spurcaciuni…

Pe cand tu,potaie proasta,cam ce slujba poti sa-mi faci?

Nu mi-ar fi rusine mie de vitei si de malaci,

Bivol mare si puternic,gospodar cu greutate,

Sa te port degeaba-n spate?

%d blogeri au apreciat: