Nichita Stănescu(1933-1983)
„Suntem doi si singuri, si-n loc de inima ne bate luna.”
Emotie de toamnă
A venit toamna, acopera-mi inima cu ceva,
cu umbra unui copac sau mai bine cu umbra ta.
Mă tem ca n-am să te mai vad, uneori,
ca or să-mi creasca aripi ascutite pana la nori,
ca ai să te ascunzi intr-un ochi strain,
si el o să se-nchida cu o frunza de pelin.
Si-atunci mă apropii de pietre si tac,
iau cuvintele si le-nec în mare.
Suier luna si o rasar si o prefac
intr-o dragoste mare.
Amman 
Jordanian Dinar Converter
mai multe...despre... 
George Secareanu said,
septembrie 2, 2011 la 08:49
De cateva zile imi canta Alifantis la ureche! Ceva mai incolo imi va canta Decembre! 🙂
yousef59 said,
septembrie 2, 2011 la 09:52
…si uite-asa trece timpul…anotimpurile 😦
fosile said,
septembrie 2, 2011 la 09:44
Inca n-a venit.
Ploua,dar inca n-a venit.
Mai lasa-ne vara.E inca verde,e inca destul de cald chiar daca noaptea…
Nu,inca n-a venit.Inca…
Pentru ca toamna e inceputul sfirsitului.Si eu vreau sa…inca nu.
yousef59 said,
septembrie 2, 2011 la 09:51
…”Lasa-mi toamna pomii verzi”!…dar din smochini frunzele cad una ,una…si pentru mine e un anotimp al melancoliilor… 😦
Recomandare pentru galateni si nu numai « Diverse diversificate said,
septembrie 2, 2011 la 10:24
[…] ne-a mai mieunat o poveste minunata, Rokssana a exersat discutii cu sine si obiectele din jur , la Yousef a venit toamna, Fosile s-a intalnit cu Hulpea, iar Adrian a ales sa mearga noaptea pe […]
yousef59 said,
septembrie 2, 2011 la 10:51
…da,incarcata saptamana… 🙂
eumiealmeu said,
septembrie 2, 2011 la 18:55
de câte ori se făcea 1 septembrie, când eram adolescentă, începeam să plââââng de parcă-mi jeleam tot neamul mort… de fapt, înmormântam amintirile vacanţelor şi mă speriam pentru ceea ce avea să vină asupra mea odată cu şcoala… nu mi-a plăcut să învăţ – deşi eram a 8-a într-o clasă de 45 de elevi… că era epoca şi era plină clasa de copii… şi în şcoală erau clase din fiecare an până la litera… F-G ori I…
bun, revenind la toamnă. cum s-a făcut 31 august, am început să fac planuri… l-am întrebat pe soţul meu şi-am aflat că octombrie şi noiembrie vom fi plecaţi la fiecare sfârşit de săptămână, prin decembrie, se pare că vom pleca la mama, ne întoarcem la mijlocul lui ianuarie, în februarie trebuie să merg la săniile trase de câini husky, şi uite că se face martie… am răsuflat uşurată… o să mai treacă 6 luni de chin, rapid… of, urăsc aceste două anotimpuri…
ce vrei… atitudine de om cu reumatism… 🙂
yousef59 said,
septembrie 2, 2011 la 21:31
…presupun ca esti nascuta in „zodia calatorului”…cea mai frumoasa pare aceea in care te plimbi cu sania trasa de cainii husky…presupun ca prin fiordurile Norvegiei…am auzit ca sunt caini veseli si calatorii pline de adrenalina pe acolo…ei,calatorii cat mai placute iti urez! 🙂
Samsara said,
septembrie 2, 2011 la 21:53
Daca zilele ar fi la fel de lungi ca vara am trece mai usor peste toamna ….
yousef59 said,
septembrie 2, 2011 la 22:14
…si daca nu ar ramane copacii goi,ar fi mai putin trist… 😦
shakuka said,
septembrie 2, 2011 la 22:26
oh, cat imi place poezia!
O toamna placuta!
yousef59 said,
septembrie 2, 2011 la 22:30
…si tie o toamna bogata!
camelia said,
septembrie 2, 2011 la 23:44
Viaţa este o poveste cu anotimpuri, fiecare dintre ele începând de mai multe ori. Îţi doresc să îţi fie această toamnă precum vei vrea; ceea ce vei vrea să faci din ea…
Ştii ce îmi place să îmi spun? Că cele mai frumoase amintiri pe care le-ai trăit sunt cele care urmează să ţi se întâmple.
camelia said,
septembrie 2, 2011 la 23:47
yousef59 said,
septembrie 3, 2011 la 10:16
Multumesc foarte mult…muzica minunata…fie ca aceasta toamna sa-ti fie una din cele mai frumoase!
buceginatura2000 said,
septembrie 3, 2011 la 20:46
Prefer vara, si doar acele zile insorite din toamna. Pacat ca a venit, dar ce sa facem, ne adaptam 🙂
yousef59 said,
septembrie 3, 2011 la 21:12
…eu iubesc primavara…dar asta e…anotimpurile vin si pleaca… 🙂