3 OCTOMBRIE

Acum trei ani s-a stins din viata tatal meu… am stat cu sora mea cea mica pe web ,si ne-am amintit de vremea cand eram toti…impreuna…fericiti…am pastrat un moment de reculegere si am ascultat RUGA PENTRU PARINTI…ne alinam si noi…e tare greu…ne ducem toti…macar sa ne iubim intre noi,sa fim mai buni,mai toleranti unii cu ceilalti…

A VENIT TOAMNA…

Nichita Stănescu(1933-1983)

„Suntem doi si singuri, si-n loc de inima ne bate luna.”

Emotie de toamnă

A venit toamna, acopera-mi inima cu ceva,

cu umbra unui copac sau mai bine cu umbra ta.

Mă tem ca n-am să te mai vad, uneori,

ca or să-mi creasca aripi ascutite pana la nori,

ca ai să te ascunzi intr-un ochi strain,

si el o să se-nchida cu o frunza de pelin.

Si-atunci mă apropii de pietre si tac,

iau cuvintele si le-nec în mare.

Suier luna si o rasar si o prefac

intr-o dragoste mare.

DIMINETI CU FERESTRE DESCHISE

M-am trezit fredonand… muzica folk…Buna dimineata zi noua!

„Am dormit o noapte intr-un pat de copii

Si-am visat cum rasar flori de foc pe campii

Iar prin ochi de parinti

Se-adunau lacrimi fierbinti

Se facea ca alerg fara noima pe-un drum

Si din stele curgeau mari fuioare de scrum

Iar Pamantul stingher

Nu-si gasea vadul zilei pe cer

Dimineti cu ferestre deschise

Dimineti cu sageti de cocori

Dimineti pentru viata si vise

Dimineti fara lacrimi in zori

Dimineti fara ganduri ucise

Dimineti fara dorul de nori

Dimineti cu ferestre deschise

Dimineti pentru oameni si flori

Am deschis fereastra dupa groaza din vis

Asteptand sa-ntalnesc balti de soare ucis

Dar sub cerul din zori

Am gasit pacea din flori

Si atunci din cosmar ochii mei s-au intors

Implorand fara glas timpul vietii netors

Sa nu-si treaca prin noi alt razboi

Sangeroasele ploi

Peste toti lumina se revarsa la fel

Cum sa poti deslusi cine-s eu, cine-i el?

Cand pe globul de vieti drumu-i sterp

Fara drumeti

Sa gasim, oameni buni, dupa noapte popas

Pentru cate iubiri in priviri ne-au ramas

Si-mpreuna sa vrem sa-mplinim

Cat destin mai avem.”

E atat de frumoasa poezia…

        DECEMBRIE         de George Bacovia

Te uita cu ninge decembre…

Spre geamuri ,iubito priveste-

Mai spune s-aduca jaratec

Si focul s-aud cum trosneste.

Si mana fotolilul spre soba,

La horn sa ascult vijelia,

Sau zilele mele -totuna-

As vrea sa le-nvat simfonia.

Mai spune s-aduca si ceaiul,

Si vino si tu mai aproape-

Citeste-mi ceva de la poluri,

Si ninga…zapada ne-ngroape.

Ce cald e aicea la tine,

Si toate din casa mi-s sfinte-

Te uita cum ninge decembre…

Nu rade…citeste nainte.

E ziua si e ce intuneric…

Mai spune s-aduca si lampa-

Te uita,zapada-icat gardul

Si-a prins promoroaca clampa.

Eu nu ma mai duc azi acasa…

Potop e-napoi si nainte,

Te uita cum ninge decembrie…

Nu rade…citeste nainte.

****

%d blogeri au apreciat asta: