ÎNDEMN LA SIMPLITATE


„Omul a purtat in decursul vremurilor o luptă tragică pentru cîştigarea unui prisos de bine. În epoca modernă, acest bine a fost văzut sub forma progresului şi a civilizaţiei. Singur sau în mijlocul societăţii, omul s-a străduit în acest sens.Socotit în roadele sale, astăzi, după trecere de vreme, progresul continuu s-a dovedit înşelător. Omul modern a avut o sete de mai bine, dar nu s-a aplecat îndeajuns asupra naturii acestui bine. Punctul luminos, unificator a lipsit. Lumea nouă s-a încrezut prea mult în civilizaţie şi progres, dar nimeni nu a stat să se gîndească ce anume sînt acestea pentru fiinţa spirituală a omului. Şi atunci, drumurile s-au deosebit, după cum deosebite erau idealurile.Civilizaţia acestei ultime epoci istorice a făcut din om „o fiinţă complexă”. Găsim în această tendinţă şi stare a sufletului contemporan o caracteristică a vieţii moderne, dornică de progres.Însă, cu cît omul şi-a creat mai multe nevoi, semn al unei înalte trepte de civilizaţie, cu atît el a devenit mai puţin stăpîn pe sine, cu atît a fost mai puţin liber.Sufletul său, aparent înălţat, devenise lipsit de putere, se subţiase şi se complicase.Cuprinzînd ceea ce nu-i era firesc, renunţînd la ceea ce îi era esenţial, pentru podoabă, şi-a pierdut adevărata frumuseţe şi tărie. Viaţa interioară a omului a avut toate aparenţele unei creşteri adevărate; în realitate, s-a petrecut o sărăcire din cauză că această creştere nu era organică, ci era haotică. Nevoia de a corespunde vremurilor, ambiţiile şi gusturile nenumărate,tot rafinamentul intelectual şi estetic l-au sedus şi l-au îndemnat către o lume a decorativului şi inutilului. […] Pentru ca o înnoire să fie posibilă, omul trebuie să renunţe la aceste podoabe ale modernismului, pentru a se reîntoarce către elementele originare ale făpturii sale. Nu poate fi vorba de o renunţare la progres şi nici de o întoarcere la „starea naturală” de care vorbeşte un filosof francez, ci de mergerea înainte pe calea deschisă nouă în dezvoltarea omeniei şi a tuturor virtuţilor ce o alcătuiesc. Ce înseamnă pentru noi întoarcere? înseamnă renunţare la inutil, la rugina sufletului. Ce înseamnă dezvoltare ? Ce înseamnă progres ? înseamnă creştere din sîmburele fiinţei, înseamnă, în limita superioară, înflorire. Aceasta înseamnă a fi cult, a fi om superior, a fi distins şi complex: înflorire. Să ajungi să-ţi exprimi esenţa. Nu întoarcere deci, nu oprire, ci creştere deplină şi firească.Aici se aşază simplitatea. Simplitatea este starea morală a omului care se mişcă esenţial si sincer. Simplitatea în etică, întocmai ca şi estetica inseamnă linie de forţă. Liniile acestea dau sens făpturii.Simplitatea ca stare morală este o stare originară, legată de începutul fiinţei. De aceea Evanghelia, Cartea simplităţii şi a performanţei, orbeşte de simplitate dînd ca exemplu copilul şi profetul. Fiind originară, simplitatea este o stare a firii, o stare a celor care păstrează legătura cu Dumnezeu. Nefiind legată de poverile podoabelor inutile, simplitatea dă omului un echilibru interior, o tărie şi o mare stăpânire de sine. Omul simplu rămâne cu sine, curat şi întreg, liber de elementele inutile, adăugate, exterioare. Omul simplu trăieşte viaţa din plin şi firesc; o trăieşte astfel pentru că este în ea.Simplitatea dă o siguranţă şi o certitudine interioară adevărate, dă putere de depăşire a contingenţelor şi viciilor apăsătoare. Pe calea simplităţii, omul se împlineşte pentru că trăieşte firesc şi esenţial.Simplitatea este starea morală prin care o seamă de taine ni se deschid. Firescul şi armonia ei o fac să rodească şi pe o altă dimensiune a vieţii, aceea a orizontului deschis. Sensul vieţii este prins mai uşor şi mai adevărat de către omul simplu decât de omul complicat, pentru că cel dintîi păstrează direct legătura cu viaţa, avînd totodată simţul realităţii aparente şi tainice. A fi simplu înseamnă a fi în viaţă, a fi în viaţă înseamnă a-i trăi şi cunoaşte sensurile. Sensul vieţii nu poate fi prins stînd în afara ei, călcînd pe un drum artificial. Omul simplu trăieşte cu ochii aţintiţi la distanţele mari ale lumii.

Din aceste elemente şi înfăţişări ale simplităţii înţelegem cum acela care trăieşte cu adevărat în simplitate ajunge să trăiască şi în lumină, în frumuseţe. Fiinţa sa interioară, aparent mică, are dimensiuni foarte mari, neînţelese de cei care judecă după criteriile civilizaţiei burgheze. Omul simplu ajunge să cunoască adîncurile si să cuprindă lumea, să se înrădăcineze în loc rodnic. Liber de orice povară morală sau materială, el merge pe căile fireşti ale omeniei;cugetul şi fapta sa nu sunt legate de lucruri slabe, ci de tării ascunse. .Bucuria trăirii în simplitate poate fi înţeleasă din libertatea şi rodnicia pe care le câştigă omul.Omul simplu este o făptură vie; este o făptură originară, de mare plinătate şi echilibru interior.”
de ERNEST BERNEA
(Sociolog,etnograf şi filozof,a fost unul dintre intelectualii de marcă ai perioadei interbelice(28 martie 1905, –14 noiembrie 1990)

ÎNDEMN LA SIMPLITATE
sursa
http://ro.scribd.com/doc/79961408/Ernest-Bernea-Indemn-la-simplitate
„Omul de azi confundă complexitatea cu complicaţia; acesta este numele adevărat al stării sale interioare şi sociale. De aceea este atât de greu de satisfăcut, de aceea este atât de nefericit. Omul despre care vorbim este mereu nemulţumit, mereu ridicat împotriva condiţiilor existente şi a vieţii însăşi.”novse lasa seara

14 nov

9 comentarii

  1. Aliosa said,

    Noiembrie 15, 2014 la 07:41

    Buna dimineata, stimata prietena virtuala ! 🙂
    O postare plina de invataminte ! 🙂
    Citind-o, am retinut multe iar dimineata asta plina de ceata, mi se pare mai clara si mai calda ! 🙂
    Multumesc frumos ! 🙂
    Fiind singura persoana virtuala care ai postat pe blogul meu cuvinte de incurajare pentru echipa nationala a ROMANIEI inaintea partidei cu IRLANDA de NORD din preliminariile lui EURO 2016,
    da-mi voie stimata prietena virtuala, sa-ti urez un WEEKEND minunat ca si VICTORIA cu 2-0 a
    ROMANIEI contra IRLANDEI de NORD !!! 🙂 🙂 🙂

    Multa sanatate intregii familii !🙂
    Cu cea mai inalta consideratiune,
    Aliosa.

    • yousef59 said,

      Noiembrie 15, 2014 la 11:51

      Frumos!
      Am aflat de scorul meciului şi tare m-am bucurat.
      Să le fie bine românilor,ŢĂRII întregi,pe toate planurile!
      Zile senine!

      • Aliosa said,

        Noiembrie 15, 2014 la 20:49

        Imi cer scuze ca videoclipul de mai sus Nu are SONOR dar nu stiu de ce ! 😦 Cum fara sonor e ca ” nunta fara lautari” , postez
        alt videoclip

        si pe cel de sus poti sa-l stergi ! 🙂
        Seara frumoasa si-apoi, o Duminica minunata ! 🙂
        Aliosa.

  2. cafeauata said,

    Noiembrie 15, 2014 la 09:48

    Minunata postare, multumiri! Din pacate omul simplu a disparut aproape in totalitate. Societatea de consum a fost gandita cu mare grija, iar cei mai multi se lasa dusi de val.
    Pozele sunt superbe!
    Ganduri bune si o imbratisare!

    • yousef59 said,

      Noiembrie 15, 2014 la 11:46

      Da,aşa este,a cam dispărut simplitatea iar artificialul,euforia consumeristă nu umple golul lăuntric.Pare că e multă tristeţe în lume.
      Sănătate şi senin!

  3. Noiembrie 15, 2014 la 15:41

    E foarte complicat sa descoperi omul simplu! Fiindca el, in simplitatea lui, trece neobservat. Si cred ca zicerea biblica „fericiti cei saraci cu duhul” la asta se refera, la simplitate primordiala, nu la prostie, cum sugereaza unii. Cu cat esti mai simplu, cu atat esti mai aproape de Dumnezeu.

    • yousef59 said,

      Noiembrie 15, 2014 la 16:19

      De multe ori m-am gîndit ce vrea să spună” FERICITI CEI SĂRACI CU DUHUL”:
      cei care sînt străini de cele lumeşti,care nu se ataşează de lucruri inutile,îşi urmează cuminţi calea pe care şi-au ales-o ,şi da sînt greu de descoperit pentru că drumul lor nu iese în evidenţă nefiind al gloriei lumeşti.
      Respectul,modestia,buna-cuviinţă,cuminţenia MAI EXISTĂ printre noi.

  4. Noiembrie 22, 2014 la 10:43

    Sunt de acord cu cele prezentate. Cel mai fericit este omul simplu, care își propune doar idealurile pe care le poate atinge. Înțelepciunea lui se reflectă în proverbul „Banii n-aduc fericire”.

    • yousef59 said,

      Noiembrie 22, 2014 la 13:37

      Da,idealurile ,acele scopuri pe care noi înşine ni le stabilim pentru a urma drumul vieţii trebuie să ni se potrivească,ca să nu rămînă de neatins ca stelele,doar vise.
      Sînt unele lucruri care nu se pot cumpăra cu bani.
      Numai bine!


Lasă un răspuns

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: