Cînd…


„Cînd vrei să vezi prin timpul ce desparte
Şi nu mai poţi străbate de desiş,
Inchide ochii şi-ai să vezi departe
Ce nu mai poţi vedea cu ei deschişi.

Cînd vrei să fii de depărtări aproape
Şi nu mai poţi, oricît ţi-ar fi de greu,
Te depărtează şi mai mult de toate,
Că depărtarea apropie mereu.”
Virgil Carianopol
-poet român . 29 martie 1908- 6 aprilie 1984

La mulţi ani,sora mea mai mică! Sănătate şi mugur de speranţă nouă!

La mulţi ani,sora mea mai mică!
Sănătate şi mugur de speranţă nouă!

CONTRASTE

Contraste

Sunt bucurii care-ntristeaza,

Sunt întristari ce fericesc,

Sunt zile fara de lumina

Si nopti adânci ce stralucesc.

Sunt adevaruri ce doboara

Si sunt minciuni care ridica,

Sunt împarati, atotputernici

Ce însa tremura de frica.

Sunt vieti ce-au stralucit în viata,

Dar când s-au stins parca n-au fost,

Palate care nu pot tine

Cât o cocioaba adapost.

Sunt oameni albi pe dinafara,

Dar negri în adâncul lor

Si negri în afara, negri,

Da-n ei de-un alb stralucitor.

Sunt dulciuri ce-amarasc ca fierea,

Dar si amaruri ce-ndulcesc

Sunt nedreptati care îndreapta,

Dreptati care nedreptatesc.

Sunt multe contradictii, multe:

Sunt uri adânci ce nasc iubiri,

Sunt suferinti ce-aduc lumina

Si fericiri nefericiri!…

VIRGIL CARIANOPOL 1974 Elegii si elegii

SE REÎNTORC LIVEZILE ACASĂ…

PRIMĂVARA de Virgil Carianopol 1908-1984

Din somnul orb de noapte-ntunecoasă

De unde-au stat departe de frumolamiiuls

Se reîntorc livezile acasă

In rochii înflorite pînă jos

E primăvară, iarasi primăvară!

Pe fiecare margini de fagaş

Işi scot stramoşii degetele – afară,

De ghiocei, de crini, de toporaşi…

Se simte iaraşi mirosul cîmpiei

Din nou aruncă soarele pojarphoto3364

La cîntecul înalt al ciocîrliei

Ies roadele cu capetele-afar.

Aruncă ziua peste tot cu vrăbii

In codri cucii iar-au năvalit

Se bat cu gîtul păsările-n săbii

Şi glasurile-şi dau la ascuţit.

******

update

S-a reîntors acasă şi livada bunicii pe care atît de mult o aştepta  altădată să înflorească …

Acum o priveşte de undeva de SUS…de deasupra casei sale goale…

şi cît de dor mi-e uneori de Sfătoasa care a plecat istovită din viaţa asta…!

Mi-e dor de cumsecădenia ei …

Oare ne vom reîntîlni cu cei dragi care au plecat înaintea noastră?

pomi înfloriţi

%d blogeri au apreciat: