PRIMĂVARĂ…

Unii iși zic:

Unii iși zic:”de-aș mai duce-o pîn’ la toamnă”,eu iarna zic doar :de-aș ieși în primăvară…

SFÎRȘIT DE OCTOMBRIE

Să-i fac un semn zilei care a adus prima ploaie !

Anotimpul ploilor  începe în Iordania pe la sfîrșitul lunii octombrie sau începutul lunii noiembrie și ține pînă prin aprilie, interval de timp cînd au loc și precipitațiile intempestive .Torenții  care coboară din munți umplu stăvilarele ascunse printre canioane, pe care statul le-a construit prin deșert  pentru a capta apa.Iordania  are resurse foarte limitate de apă de aceea aceasta este foarte prețioasă.Prin apropierea zăgazurilor de prin deșert  te mai poți întîlni cu oaze de verdeață.

Ploaia care a venit mi -a amintit de versurile lui  Nichita Stănescu :

„Mari picuri de nuntă stropesc apăsat
Cămașa de mire, Pămîntu-mpărat
Stă singur la masa, nuntași-s plecați,
Tomnatici si grei, de vînturi luați
Săruturi răzbat !”

Wadi Mujib ( سد الموجب )

Wadi Mujib( سد الموجب)

Wadi Atarah Dam

Wadi Atarah Dam

Prin inima deșertului

Prin inima deșertului

La un ceai pe nisip cu privirea spre apă

La un ceai pe nisip cu privirea spre apă

img-20161026-wa0007

"Deşi trepte osebite le-au ieşit din urna sorţii, Deopotrivă-i stăpîneşte raza ta şi geniul morţii;"

„Deşi trepte osebite le-au ieşit din urna sorţii,
Deopotrivă-i stăpîneşte raza ta şi geniul morţii;”

"Pe cei care nu simt iubirea ca pe un torent, Care nu beau zorile ca pe o ceașcă de ceai sau care nu-și fac comoară dintr-un apus, Pe cei care nu vor să se trezească,pe aceia lăsați-i să doarmă."RUMI  "

„Pe cei care nu simt iubirea ca pe un torent,
Care nu beau zorile ca pe o ceașcă de ceai sau care nu-și fac comoară dintr-un apus,
Pe cei care nu vor să se trezească,pe aceia lăsați-i să doarmă.”RUMI

Comoara neamului

"la noi sint codri verzi de brad"

Poporul meu cunoaște-o suferință
Nemărginit de dulce și de blîndă,
Ce-n vremuri grele ca și de izbindă
I-a mingiiat intreaga lui ființă.
Durere e,și-i chin, și e dorință-
Dar inima de dinsa ți-i flamindă
Iar taina sa e-atita de plăpindă
Incit te soarbe-n ea cu ușurință.
Din văi și munti,și valurile albastre
Se-nalță-n zbor de doine către astre
Cu-o gingașie atit de-armonioasă
Cum nici un neam nu i-a simțit fiorul.
Si n-a pătruns comoara cea duioasă
Din sfintul si supremu-i farmec:
DORUL.

de Mihai Codreanu
n. 25 iulie 1876-m.23 octombrie 1957
poet, dramaturg, avocat, traducător român ,  membru corespondent al Academiei Române (1942). A fost considerat drept cel mai prolific sonetist român și părintele sonetului românesc.

This is my  beautiful country and my romanian nation.I m very proud of my romance and mistery country.I love Romania!

5 IUNIE 2016

Vara și-a deschis larg ușile20160604_140344 de la cuptor .În arșița haină doar petuniei îi strălucesc ochii de bucurie.20160604_182546Aerul încins este greu de respirat ,frunți umede și ochi roșii dureroși ,apar crampele de căldură iar asfaltul pare tot mai moale,parcă e plin de pete de apă …distorsionări ale imaginilor.
Aseară la ora 19 erau 35 de grade și apa încă mai curgea caldă pe țevile reci.
E vreme fierbinte dar și dor și arșiță în inima mea.
Mîine se face un an de cînd ai plecat…(atunci mi s-au rupt băierile inimii)
Dar știu că acolo în ceruri este „cetățenia „noastră iar” viaţa pămîntească îşi capătă sensul ei deplin de-a fi, abia după depăşirea momentului morţii, eveniment prin care ajunge în faza ei ultimă, eshatologică. Din această perspectivă, moartea nu-i decît un pod, pe care trebuie să trecem dintr-o parte într-alta, sau o poartă, care dincolo de ea, ne deschide priveliştea veşniciei.”
Dar pînă atunci trebuie să ne trăim viața cu adevărat,așa cum este ea, e darul pe care l-am primit.Toți oamenii de pe lumea asta suferă într-un fel sau altul,durere și nefericire este peste tot dar viața este minunată.Nu contează deloc ce ai ,ci ceea ce ești tu cu adevărat.
………..
„Moartea e mare.
Ai ei sîntem
şi gura ni-e surîzătoare.
Atunci cînd viaţa-ne-o credem în toi,
moartea cutează să plîngă
adînc, în noi”.

PERSANU’

Pe Mîțu Persan l-am cunoscut vara trecută într-o vizită la Iași.
Ca orice motan rasat, Sick(așa îl alintă prietena mea)e prezentabil și legat așa cum îi șade bine unui motan de doi ani.Fiul meu s-a apropiat imediat de simpaticul animal .Pe mine mă mai privea din cînd în cînd și își mișca coada tunsă dar eu eram atunci cu sufletul proaspăt sfîșiat,făceam lucrurile mașinalicește și eram departe…în îngrozitoarea singurătate,cu durerea grozavă din inimă și cu șira spinării înghețată de amintirile de la spital.
Cuvintele reveneau iar și iar:
„-Ascultă-mă te rog,luptă pentru viața ta,pentru noi,o să te ajut,o să am grijă de tine …”
El, cu glasul stins și cu un zîmbet chinuit:
„-Cursa nu a fost abandonată,mă țin de viață…”
O speranță mîngîietoare care nu a durat pentru că moartea,monstrul viclean pîndea să dea lovitura grea…am nădăjduit pînă în ultima clipă dar nu a fost să fie.
Apoi zilele în care mă simțeam sufocată,nopțile cu somn neliniștit și vise dureroase ,clipele de gol care se luau de mînă…
Persanu’nu avea nicio vină pentru starea mea,dimpotrivă,el își dădea silința să fie vedeta apartamentului de la etajul 8,era doar o felină blănoasă,companion iubit și răsfățat de stăpînele lui.
Mîțele mele sînt pisici obișnuite,nu au voie să intre la mine în casă cu toate că la vreme de iarnă le mai dau voie să stea prin preajmă că țin de cald.Sînt mîndre și iuți în prinderea dușmanului, și uneori pot fi zărite și prin preajma containerului…cîteodată le mai și altoiesc atunci cînd devin foarte obraznice.
Mi-am amintit de Persanu’,motanul chipeș la o oră tîrzie din noapte,privind niște fotografii…
٢٠١٥٠٨١٦_١٧٢١١٨IMG-20151120-WA0022IMG-20151120-WA0027IMG-20151120-WA0023sickIMG-20151228-WA0000IMG-20151225-WA0018

Gîndul de azi

6 ianuarie 2016

A fost tare  frig niște zile.În fiecare an,de o bucată bună de vreme, iarna în Iordania este la fel;cu frig uscat care te pătrunde la os și te mușcă fără milă,cu măslinii de pe drumuri care se apleacă despletiți și oftează în bătaia vîntului tăios și aspru,cu furtuni și ploi reci care spală smochinii goi a căror haine le-a zburat vîntul demult în toate direcțiile. O masă de aer joasă intrată în regat ține cîteva zile. .Frigul nemilos te lasă să dîrdîi iarna într-o mișcare continuă ca în Ciobănelul lui Dumitru Fărcaș, des și mărunt ,pînă cînd soarelui i se face milă de oameni și atunci se îndură și trimite cîte o rază să-i dezmorțească din buimăceala în care i-a adîncit frigul.Mai este destulă vreme pînă cînd soarele va deschide fereastra în spatele căreia s-a ascuns bine, și mai mult pînă cînd își va deschide larg porțile și ne va topi cu caniculele și cu zîmbetul pînă la urechi…
Cu toate acestea iubim iarna,adică partea aceea frumoasă cu ninsori liniștite…
În noaptea dintre ani a nins dar nu s-a depus prea multă zăpadă.
Cîndva,iarna pe aici era mai blîndă dar în ultimii ani a devenit surprinzător de rece.Normalul termic nu mai este și el normal, dar oare ce mai este normal în aceste vremuri?
În zilele mohorîte ca un exercițiu de încălzire privim la poze văratice mai bine decît la știrile apocaliptice ale zvoniștilor despre destinul civilizației planetare,despre tabla globală de șah geopolitic și jucătorii care redesenează harta lumii.
………………
Mă gîndeam la călugării din Tibet despre care se spune ca trăiesc prin munți la mari înălțimi ,rezistă la temperaturi scăzute prin meditație profundă.Se spune că unii oameni fac terapie cu frig și au rezultate spectaculoase pentru tot corpul ,dar eu, n-aș avea încredere în brațele gerului…


apus de soare ianuarie 2016

apus de soare ianuarie 2016

DRUM ŞI APUS DE SOARE LA MAREA MOARTA

Pe multe drumuri
(de Lucian Blaga)

Pe multe drumuri, pe multe, se-ncearcă
gîndul spre tine.
O, sfîrşitul acela de zi,
peste care căzură grabnice brume !
În grădina mea florile
spre alte foarte înalte poieni tînjind
mai invocă şi acum
lumina ta fără de nume.
Unde dormi astăzi – nu ştiu.
Nici un cîntec
nu te găseşte. Astăzi
tu eşti unde eşti. Iar eu aici.
Depărtarea
a pus între noi carul cel mare pe cer,
apele-n văi, focul în noapte pe dealuri,
şi pe pămînt a pus anemone şi patimi
cărora ziua nu le prieşte.
Ca o poartă s-a-nchis.
Nici un semn nu străbate
vămile, vămile.
…..
Lucian Blaga (n. 9 mai 1895, Lancrăm, lângă Sebeş, comitatul Sibiu – d. 6 mai 1961, Cluj) a fost un filozof, poet, dramaturg, traducător, jurnalist, profesor universitar, academician şi diplomat român. Personalitate impunătoare şi polivalentă a culturii interbelice, Lucian Blaga a marcat perioada respectivă prin elemente de originalitate compatibile cu înscrierea sa în universalitate.
https://ro.wikipedia.org/wiki/Lucian_Blaga


Tremură apusul pe marea sărată,tremură tăcerile pe unde.  În poala mării poţi plînge liniştit pentru că ai lacrimile sărate iar despre ea se spune că  pînă în 2050 va seca. Se vorbeşte despre un proiect care  va lega Marea Moartă de Marea Roşie."

Tremură apusul pe marea sărată,tremură tăcerile pe unde.
În poala mării poţi plînge liniştit pentru că ai lacrimile sărate iar despre ea se spune că pînă în 2050 va seca. Se vorbeşte despre un proiect care va lega Marea Moartă de Marea Roşie pentru a fi salvată.”

Cînd…


„Cînd vrei să vezi prin timpul ce desparte
Şi nu mai poţi străbate de desiş,
Inchide ochii şi-ai să vezi departe
Ce nu mai poţi vedea cu ei deschişi.

Cînd vrei să fii de depărtări aproape
Şi nu mai poţi, oricît ţi-ar fi de greu,
Te depărtează şi mai mult de toate,
Că depărtarea apropie mereu.”
Virgil Carianopol
-poet român . 29 martie 1908- 6 aprilie 1984

La mulţi ani,sora mea mai mică! Sănătate şi mugur de speranţă nouă!

La mulţi ani,sora mea mai mică!
Sănătate şi mugur de speranţă nouă!

TOAMNA MEA

culori de toamna si cafeaA plecat vara de ceva timp şi de pe aici.De multe ori  cînd erau zilele foarte fierbinţi îi spuneam:
-„Du-te vară,duce-te-ai”!
Apoi, şi-a strîns bocceaua borţoasă de canicule,zgomote infernale de ventilatoare turate la maxim,etc.a făcut nod la echinocţiu şi a dispărut pe scările unei dimineţi,sau poate că a alunecat direct în toamna blîndă pe care o avem acum în acest loc.Flori viu colorate nu prea  se mai văd ,dar sînt alte culori care plac ochiului,mai galbene,calde, şi muzica fructelor coapte şi adunate de prin grădini.

Să fie-n lume o toamnă liniştită!

PACE!

Să ne rugăm pentru pacea lumii!

imbratisate de soarede toamnasabarculori toamnasfarsit de septembriepunem la muratgata de culesculeg masline pentru murattoamnala vanatoare

dimineata devreme

dimineata devreme

inainte de ora 7 dimineata

inainte de ora 7 dimineata

harnicuta pasarica sper sa nu se intalneasca nas in nas cu pisicile

harnicuta pasarica sper sa nu se intalneasca nas in nas cu pisicile

seara de toamna

seara de toamna

28 sept.s-a incruntat rau dar fara nicio picatura de ploaie.

28 sept.s-a incruntat rau dar fara nicio picatura de ploaie.

"Si totusi toamna..."

„Si totusi toamna…”

DE VORBĂ CU MAMA MEA

Mereu am emoţii cînd vorbesc cu mama mea,asta poate pentru că are lîngă ea acolo  întotdeauna
pregătită o paporniţă plină cu întrebări şi mai ales cu sfaturi.Dar e mama mea care mă ştie cel mai bine,mama pe care o iubesc şi nu vreau să o supăr cumva cu ceva, mai ales că e suferindă cu inima şi n-o mai am decît pe ea. Aşa că mă pregătesc  puţin înainte să sun.mama mea
Mai întîi verfic ,configurez şi testez camera web,sunetul, dar mai ales îmi spun eu mie în gînd că trebuie să îmi priponesc lacrimile de nişte plante din grădină  în caz că unele ştiri nu vor fi bune, asta aşa ca să mă vadă puternică…însă dacă îi văd ochii roşii de nesomn,de urmele bolilor ei sau  de plîns, nu rezist.Mă gîndesc cum s-o cotesc printre nişte glume dacă va fi cazul ca să nu şiroiască lacrimile intre ramele camerei web.Na,aşa sînt eu mai plîngacioasă dar numai cu anumite persoane.

***

Şi a venit mama mea,am uitat ce am gîndit înainte,totul a decurs firesc.Am vorbit cîte în lună şi în stele,am înveselit-o cu unele ştiri de-ale mele.M-a întrebat de noi toti, de florile din grădină,de mîncărurile pe care le mai fac eu,de reţete de budinci.Mi-a vorbit despre plantele medicinale pe care le-a adunat pentru ceaiurile de la iarna,de oamenii de acolo,de gradina ei,de iaz şi ce schimbări au mai avut loc.La politica am constatat că avem păreri diferite dar am spus ce gîndesc.

Au trecut repede 2 ore…mama mea era veselă cînd ne-am spus la revedere.

Te iubesc mamă!
Săru’ mîna mamă!

(Mama mea are 75 de ani)

„Cinsteşte pe tatăl tău si pe mama ta”!31

trandafiri in soaretot mai sus10inceput de toamna6

224

« Older entries

%d blogeri au apreciat asta: