|
NOW FAR I AM FROM YOU
|
 DEPARTE SUNT DE TINE
|
|
| Now far I am from you, before my fire alone, And read again the hours that so silently have gone, And it seems that eighty years beneath my feet did glide, That I am old as winter, that maybe you have died. The shadows of the past swift stream across life’s floor The tale of all times, nothings that now exist no more; While the wind with clumsy fingers softly fumbles at the blind And sadly spins the fibre of the story in my mind… I see you stand before me in a mist that does enfold, Your eyes are full of tears and your fingers long and cold;  About my neck caressing your arms you gently ply And it seems you want to speak to me, yet only sigh. And thus I clasp entranced my all, my world of grace, And both our lives are joined in that supreme embrace. . Oh, let the voice of memory remain for ever dumb, Forget the joy that was, but that nevermore will come, Forget how after an instant you thrust my arms aside, For now I’m old and lonely, and maybe you have died. Translated by
DEPARTE SÎNT DE TINE Departe sînt de tine și singur lîngă foc, 1878, 1 martie |
MIHAI EMINESCU
ianuarie 14, 2019 la 20:57 (POEZIE)
Tags: departe sînt de tine, mihai eminescu, naw far I am from you, poezie romaneasca
Cu mîine zilele-ți adaogi
decembrie 31, 2017 la 11:57 (SENTIMENTE)
Tags: 2018, mihai eminescu, poezie romaneasca, urari de anul nou
Cu mîine zilele-ți adaogi,
Cu ieri viața ta o scazi
Și ai cu toate astea-n față
De-a pururi ziua cea de azi.
Cînd unul trece, altul vine
În astă lume a-l urma,
Precum cînd soarele apune
El și răsare undeva.
Se pare cum că alte valuri
Cobor mereu pe-același vad,
Se pare cum că-i altă toamnă,
Ci-n veci aceleași frunze cad.
Naintea nopții noastre îmblă
Crăiasa dulcii dimineți;
Chiar moartea însăși e-o părere
Și un vistiernic de vieți.
Din orice clipă trecătoare
Ăst adevăr îl înțeleg,
Că sprijină vecia-ntreagă
Și-nvîrte universu-ntreg.
De-aceea zboare anu-acesta
Și se cufunde în trecut,
Tu ai ș-acum comoara-ntreagă
Ce-n suflet pururi ai avut.
Cu mîine zilele-ți adaogi,
Cu ieri viața ta o scazi,
Avînd cu toate astea-n față
De-a purure ziua de azi.
Priveliștile sclipitoare,
Ce-n repezi șiruri se diștern,
Repaosă nestramutate
Sub raza gîndului etern.
Măslinul,simbolul păcii ,iar vița de vie ,simbolul rodniciei pămîntului…
Să avem cu toții un an bun,să fie pace în lumea asta dominată de suferință,de violență,prejudecăți…că:”Toate le-a făcut Dumnezeu frumoase şi la timpul lor; El a pus în inima lor şi veşnicia, dar fără ca omul să poată înţelege lucrarea pe care o face Dumnezeu, de la început pînă la sfîrşit.”
La mulți ani,lume!
DESPRE ARIPI…
septembrie 13, 2017 la 14:03 (SENTIMENTE)
Tags: aripi, mare, pasari, poezie romaneasca, rasarit de soare, tarm
„Uneori păsările
uită cum se trece o mare
și ramîn lîngă țărm
în așteptarea salvatorului întuneric
la adăpostul căruia
și celor mai nevolnice făpturi
le cresc aripi de-o noapte
și pot înfrunta pieptiș
toate uitările
În zori
peste nisipul umed
se pot vedea împrăștiate
o mulțime de litere
care culese cu nespusă blîndețe
și ordonate atent
pot compune cele mai cutremurătoare
scrisori de bun ramas
Dar care tipograf
intoxicat cu plumb
si plictisit pînă la abrutizare
de tot noianul de cuvinte
ce-i torturează degetele
mai poate fi sigur dimineața
că brațele lui sînt făcute din carne
sau doar proiecție telurică și nefolositoare
a unor aripi de vis”
George Țărnea-Despre aripi
„TÎLCUL ZĂRILOR E NORUL”
iunie 24, 2017 la 00:54 (POEZIE)
Tags: LUCIAN BLAGA, poezie romaneasca
Tîlcul florilor nu-i rodul,
Tîlcul morții nu e glodul.
Tîlcul flăcării nu-i fumul,
Tîlcul vetrei nu e scrumul.
Tîlcul frunzei nu e umbra,
Tîlcul toamnelor nu-i bruma,
Dar al drumului e dorul,
Tîlcul zărilor e norul,
Ducăușul, călătorul.
Tîlcuri
de Lucian Blaga
Internet Encyclopedia of Philosophy: Blaga, Lucian (1895-1961)
Comoara neamului
iulie 27, 2016 la 01:33 (POEZIE, SENTIMENTE)
Tags: comori, dor, images from Romania, mihai codreanu, poeti romani, poezie romaneasca, Romania, sentimente
Poporul meu cunoaște-o suferință
Nemărginit de dulce și de blîndă,
Ce-n vremuri grele ca și de izbindă
I-a mingiiat intreaga lui ființă.
Durere e,și-i chin, și e dorință-
Dar inima de dinsa ți-i flamindă
Iar taina sa e-atita de plăpindă
Incit te soarbe-n ea cu ușurință.
Din văi și munti,și valurile albastre
Se-nalță-n zbor de doine către astre
Cu-o gingașie atit de-armonioasă
Cum nici un neam nu i-a simțit fiorul.
Si n-a pătruns comoara cea duioasă
Din sfintul si supremu-i farmec:
DORUL.
de Mihai Codreanu
n. 25 iulie 1876-m.23 octombrie 1957
poet, dramaturg, avocat, traducător român , membru corespondent al Academiei Române (1942). A fost considerat drept cel mai prolific sonetist român și părintele sonetului românesc.
This is my beautiful country and my romanian nation.I m very proud of my romance and mistery country.I love Romania!
CAPTIVITATE
octombrie 19, 2011 la 16:57 (SENTIMENTE)
Tags: asafir el hob, blogul lui yousef59, canary, captive birds, captivitate, Cielito Lindo, colivii, France, ganduri, Hawaii, hob, James Cook, Organizations, Ovidiu Genaru, pasari in colivii, People, poezie romaneasca, prizonier, Recreation, Soroptimist International, toamna, tristete, United States, Women
Am fost la cineva care are sus pe casa multe colivii cu pasarele
…canari,pasarelele iubirii…etc.Mi-am dat eu acolo cu parerea cum ca, si pasarelele ar trebui sa traiasca in libertate si mi-au spus ca si daca le deschide colivia, ele zboara un tur ,si se intorc sau se pierd…viata lor este in colivie…mi s-a parut foarte trist.Am incercat sa fotografiez o parte din ele dar cu telefonul meu mobil antic nu prea a iesit ce 
voiam.Candva am avut niste colivii dar le-am dat…
Le-am privit multa vreme si mi-am amintit de o poezie:
Pasărea şi colivia
Am deschis uşa coliviei: Hai du-te o implor
Pasărea mea captivă
bâjbâie spaţiul
se izbeşte de transparenţe
plânge şi-i este milă de libertate
Hai fugi unde vezi cu ochii
eu repejor voi sigila portiţa
Dar pasărea intră iarăşi în carcera ei
în lumina prizonieră îşi pune
cătuşa
E fericită şi cântă jelind
cântă ca noi
dorinţa de a fi afară.
de Ovidiu Genaru( –poet roman n.1934)
******
Uneori am sentimentul ca suntem captivi pe lumea asta ,sau sufletul mi-e prizonier in propriu-mi trup…o fi de la zilele capricioase de toamna…
DAC-AI FUGI SI NU TE-AS MAI AFLA…
aprilie 9, 2011 la 11:15 (POEZIE)
Tags: a gasi, a pleca, Asia, blog yousef59, cartea claudiana, Chiang Mai, George Tarnea, God, inima, Leonard Oprea, Organizations, People, poem, poezie, poezie romaneasca, Provinces, reflex110, Romania, Soroptimist International, Thailand, United States, Women, yousef59
Reflex 110 (Cartea claudiana) de George Tarnea
E prea putin ce pot marturisi,
Daca-ai fugi si nu te-as mai gasi,
Dar, ca sa afli totul, nu e greu;
Asculta-ma cu sufletul, mereu,
Lasandu-ma sa cred ca nu mai vrei
Sa te desprinzi cumva din ochii mei
Si-ai sa-ntelegi cat frig s-ar intampla
Dac-ai fugi si nu te-as mai afla…
Dor de locuri si de oameni
decembrie 29, 2010 la 12:27 (POEZIE)
Tags: Adrian Paunescu, poem, poezie, poezie romaneasca, prayer for parents, yousef59
Ma trezesc mereu dimineata cu dorul de locul unde m-am nascut,de cei pe care ii iubesc pana la lacrimi…azi mi-a venit in minte poezia lui ADRIAN PAUNESCU;
Ruga pentru parinti
Enigmatici si cuminti,
Terminandu-si rostul lor,
Langa noi se sting,si mor,
Dragii nostri,dragi parinti.
Cheama-i Doamne inapoi
Ca si-asa au dus-o prost,
Si fa-i tineri cum au fost,
Fa-i mai tineri decat noi.
Pentru cei ce ne-au facut
Da un ordin ,da ceva
Sa-i mai poti intarzia
Sa o ia de la-nceput.
Au platit cu viata lor
Ale fiilor erori,
Doamne fa-i nemuritori
Pe parintii care mor.
Ia priviti-i cum se duc,
Ia priviti-i cum se sting,
Lumanari in cuib de cuc,
Parca tac ,si parca ning.
Plini de boli si suferind
Ne intoarcem in pamant,
Cat mai suntem,cat mai sunt,
Mangaiati-i pe parinti.
E pamantul tot mai greu,
Despartirea-i tot mai grea,
Sarut mana,tatal meu,
Sarut mana,mama mea.
Dar de ce priviti asa,
Fata mea si fiul meu,
Eu sunt cel ce va urma,
Dragii mei ma duc si eu.
Sarut mana,tatal meu,
Sarut mana,mama mea.
Ramas bun,baiatul meu,
Ramas bun,fetita mea.
Tatal meu,baiatul meu,
Mama mea,fetita mea.
Iarna
decembrie 28, 2010 la 14:07 (POEZIE)
Tags: amintiri, Asia, Chiang Mai, Facebook, iarna, Labi, memories, Nicolae Labiş, poezie, poezie romaneasca, Provinces, Thailand, Travel and Tourism, Twitter, ذكريات
28 dec.cu gandul la poetii romani
IARNA
Totu-i alb în jur cît vezi
Noi podoabe pomii-ncarcă
Si vibrează sub zapezi
Satele-adormite parcă.
Doamna Iarnă-n goana trece
In caleşti de vijelii,
Se turtesc de geamul rece
Nasuri cîrne si hazlii.
Prin odăi miroase a pîine,
A fum cald si amărui
Zdreapţănă la uşa-un cîine
Să-şi primească partea lui…
Tata iese să mai pună
Apă şi nutreţ la vacă;
Vine nins cu-n fel de brumă
Şi-n musteţi cu promoroacă.
Iar bunicul desfasoară
Basme pline de urgie,
Basme care te-nfioară
Despre vremi de-odinioară,
Vremi ce-n veci n-or sa mai fie.
Nicolae Labis
Amman 
Jordanian Dinar Converter
mai multe...despre... 
Trebuie să fii autentificat pentru a publica un comentariu.