Song of the rain

Song of the Rain

by Khalil Gibran

I am dotted silver threads dropped from heaven
By the gods. Nature then takes me, to adorn
Her fields and valleys.

I am beautiful pearls, plucked from the
Crown of Ishtar by the daughter of Dawn
To embellish the gardens.

When I cry the hills laugh;
When I humble myself the flowers rejoice;
When I bow, all things are elated.

The field and the cloud are lovers
And between them I am a messenger of mercy.
I quench the thirst of one;
I cure the ailment of the other.

The voice of thunder declares my arrival;
The rainbow announces my departure.
I am like earthly life, which begins at
The feet of the mad elements and ends
Under the upraised wings of death.

I emerge from the heard of the sea
Soar with the breeze. When I see a field in
Need, I descend and embrace the flowers and
The trees in a million little ways.

I touch gently at the windows with my
Soft fingers, and my announcement is a
Welcome song. All can hear, but only
The sensitive can understand.

The heat in the air gives birth to me,
But in turn I kill it,
As woman overcomes man with
The strength she takes from him.

I am the sigh of the sea;
The laughter of the field;
The tears of heaven.

So with love—
Sighs from the deep sea of affection;
Laughter from the colorful field of the spirit;
Tears from the endless heaven of memories.

**************

Cîntecul ploii

de Khalil Gibran

Sînt stropi argintii picuraţi din cer de zei.
Natura mă primeşte pentru a-şi impodobi cîmpurile si văile.
Sînt perle frumoase, culese din coroana lui Iştar
De fiica Zorilor
Pentru a impodobi grădinile.
Cînd plîng, dealurile rîd;
Cînd se smeresc, florile se bucură;
Cînd mă inclin, toate lucrurile se bucură.
Cîmpul si norul sînt iubiti
Iar intre ei, eu sînt mesagerul milei.
Sting setea unuia;
Vindec suferinţa celuilalt.
Vocea tunetului anunţă venirea mea;
Iar curcubeul anuntă plecarea,
Sînt precum viaţa pămîntească,
Ce se naşte la picioarele stihiilor nebune
Şi sfîrşeşte sub aripile inălţate ale morţii.
Mă nasc din inima mării
Şi zbor cu vîntul.
Cînd văd un cîmp care are nevoie de mine,
Cobor şi imbraţişez florile si copacii
In milioane de feluri.
Ating încet ferestrele cu degetele-mi moi
Si vestirea mea este un cîntec de bun venit.
Toţi aud, dar numai cei sensibili inţeleg.
Căldura aerului imi dă naştere,
Dar, in schimb, eu o distrug,
Aşa cum femeia il intîmpină pe bărbat
Cu puterea pe care o ia de la el.
Sînt suspinul mării;
Rîsul cîmpului;
Lacrimile cerului.
Aşadar, cu dragoste-
Suspine din marea adîncă a afecţiunii;
Rîs din cîmpul multicolor al spiritului;
Lacrimi din cerul nesfîrsit al amintirilor.

“Think of Others”

Mahmoud Darwish
„As you return home, to your home, think of others”

As you prepare your breakfast, think of others
(do not forget the pigeon’s food).
As you wage your wars, think of others
(do not forget those who seek peace).
As you pay your water bill, think of others
(those who are nursed by clouds).
As you return home, to your home, think of others
(do not forget the people of the camps).
As you sleep and count the stars, think of others
(those who have nowhere to sleep).
As you express yourself in metaphor, think of others
(those who have lost the right to speak).
As you think of others far away, think of yourself
(say: If only I were a candle in the dark).

////////////////

„Cînd vă întoarceți acasa, la domiciliu, gîndiți-vă la alții”

Cînd vă pregătiți micul dejun, gândiți-vă la alții
(nu uitați de hrana porumbeilor).
Pe măsură ce vă duceți războaiele, gîndiți-vă la alții
(nu uitați  de cei care caută pacea).
Cînd vă plătiți factura pentru apă, gîndiți-vă la alții
( la cei care sînt hraniti de nori).
Pe măsură ce vă întoarceți acasă, la domiciliu, gândiți-vă la alții
(nu uitați de oamenii din tabere( de refugiați).
Pe măsură ce dormiți și numărați stelele, gândiți-vă la alții
( la cei care nu au unde să doarmă).
Cînd vă exprimați în metaforă gîndiți-vă la alții
( la cei care și-au pierdut dreptul de a vorbi).
Dacă vă gîndiți la alții departe, gîndiți-vă la voi înșivă
(spun: dacă aș fi fost doar o lumînare în întuneric).

trad.mea

Hello, 2016!

Happy New Year 2016 replace 2015 concept on the sea beachNu regret nimic(de Howard Goodman)

 

Am visat multe vise care nu s-au adeverit

Le-am văzut apunînd la orizont,

Dar mi-am realizat multe dintre visuri, slavă Domnului

Incît sa continui sa visez.

M-am rugat de multe ori si nu am primit răspuns,

Am aşteptat mult si bine,

Dar destul de multe rugăciuni au avut răspuns

Încît să continui să mă rog.

Am avut incredere în mulţi prieteni care m-au trădat

Şi m-au lăsat să plîng singur,

Dar am avut destui prieteni care mi-au rămas aproape

Încît să continui să am încredere.

Am sădit multe seminţe care s-au pierdut pe drum

Şi păsările s-au hrănit cu ele,

Dar am avut destule rămase in mîna

Încît să continui să semăn.

Am secat cana cu deznădejdi şi durere,

Am trăit multe zile fără cîntece,

Dar am băut destul nectar de la trandafirul vieţii

Încît să vreau să continui să trăiesc.
http://www.imdb.com/name/nm2331833/?ref_=nmbio_bio_nm

……………………………………
I don’t regret a mile (by Howard Goodman)

I”ve dreamed many dreams that never came true…
I’ve seen them vanish at dawn…
But I’ve realized enough of my dreams, thank God…
To make me want to dream on…

I’ve prayed many prayers when no answer came…
Though I waited patient and long…
But answers have come to enough of my prayers…
To make me keep praying on…

I’ve trusted many a friend that failed…
And left me to weep alone…
But I’ve found enough of my friends true blue…
To make me keep trusting on…

I’ve sown many seed that fell by the way…
For the birds to feed upon…
But I’ve held enough golden sheaves in my hands…
To make me keep sowing on…

I’ve drained the cup of disappointment and pain…
And gone many days without song…
But I’ve sipped enough nectar from the roses of life…
To make me want to live on…

 

HRISTOS A INVIAT!

De dimineata a plouat …(eu ma gandeam la spalarea pacatelor)…la scurt timp insa cerul s-a luminat si soarele ne-a imbratisat cu o blanda caldura…

E sarbatoare si e primavara calda!

Mi-am amintit de sarbatorile copilariei mele…de oameni dragi si locuri…

de cat de simple erau lucrurile … cat ne bucuram pentru hainutele noi…

de  biserica satului…toaca…de lumanarile din noaptea de Inviere protejate sa nu se stinga pana acasa ,pe care le pastram tot anul si le aprindeam doar la vreme „grea”…

toate mi-au revenit in minte…

sentimentele curate privind cea mai mare sarbatoare a crestinatatii …

emotiile…

„Hristos a Inviat! Ce vorba Sfanta!

Iti simti de lacrimi calde ochii uzi

Si-n suflet parca serafimii-ti canta

De cate ori crestine o auzi.

Hristos a Inviat in firul ierbii,

A inviat Hristos in Adevar;

In poienita-n care zburda cerbii,

In florile de piersic si de mar.”

*******************

Vasile Militaru(n. 19 septembrie 1885, Dobreni, Giurgiu – d. 8 iulie 1959)

******************

Am vazut tot azi primii trandafiri albi  infloriti … in gradina la mine…o fi semn bun…(?)

ca stirile cu ce este si va fi in viitor cam in toata lumea ,nu prea sunt roz…ne sperie,ne intriga…

dar noi

Sa fim buni unii cu altii!

Cumpatati in toate…

(ma gandesc si  la discursul cu vorbe grele al mitropolitului Ardealului)

SARBATORI FERICITE TUTUROR!

ALTERNATIVA

Ploua  si e tare frig…se vede ca Dragonul ala de apa si-a luat slujba in serios si a demarat nemaiasteptand 23 ianuarie…daca tot s-a zis ca anul acesta e favorabil pentru casatorii,facut de copii…Dragonul se indreapta spre actiuni spectaculoase cu toata viteza…

Eu,cu ploaia…si cu Toparceanu…

********

ALTERNATIVA

de G.Toparceanu

Ploua ca-n vid

Stranuta norii

Si trecatorii

Calca-n lichid.

Fac dus ograzile

De doua luni

Si vin zapezile

Si n-am carbuni.

Ploua si ah!

Nu am in mana

La indemana

Un Almanah.

Unul cuminte,

Fara pacate

Si cu cuvinte

Incrucisate.

Ploua,in fine,

Ca-n acuarela,

Daca mai tine

Imi iau umbrela.

DAR DACA NU RISTI NIMIC…

Rudyard Kipling

1865-1936

(autor The Jungle Book)

The Nobel Prize in Literature in 1907

RISTI?

Râzând,

Rişti să pari nebun.

Plângând,

Rişti să pari sentimental.

Întinzând o mână cuiva,

Rişti să te implici.

Arătându-ţi sentimentele,

Rişti să te arăţi pe tine însuţi.

Vorbind în faţa multimii despre ideile şi visele tale,

Rişti să pierzi…

Iubind,

Rişti să nu fii iubit la rândul tău.

Trăind,

Rişti să mori…

Sperând,

Rişti să disperi.

Încercând măcar,

Rişti să dai greş…

Dar dacă nu rişti nimic,

Nu faci NIMIC !

Nu ai NIMIC !

Nu esti  NIMIC !

sursa

YouTube

**********

E noapte tarziu ,am citit mai multe  din R.Kipling,m-am oprit la acestea pentru ca parca asteptau un raspuns…DA,  totul este un risc dar …trebuie sa risti, cu toate ca nu suntem decat”fire de praf in Univers„…

OCTOBER

OCTOMBRIE-George Topirceanu(n.20 martie 1886-1937-poet,prozator,memoralist si publicist roman)

Octombrie-a lasat pe dealuri

Covoare galbene si rosii.

Trec nouri de argint in valuri

Si canta-a dragoste cocosii.

Ma uit mereu la barometru

Si ma-nfior cand scade-un pic,

Caci soarele e tot mai mic

In diametru.

Si pe sub cerul cald ca-n mai

Trec zile albe dupa zile,

Mai nestatornice si mai

Subtile…

Intarziata fara vreme

Se plimba Toamna prin gradini

Cu faldurii hlamidei plini

De crizanteme.

Si cum abia paseste-n mers

Ca o marchiza,

De parca-ntregul univers

Se uita-n urma-i cu surpriza, –

Un liliac nedumerit

De-alura ei de domnisoara

S-a-ngalbenit, s-a vestejit

Si de emotie-a-nflorit

A doua oara…

sursa

youtube

INVATA DE LA TOATE

Invata de la toate     de Traian Dorz(1914-1989)

Invata de la apa sa ai statornic drum.

Invata da la flacari ,ca toate-s numai scrum.

Invata de la umbra,sa taci si sa veghezi.

Invata de la Soare cum trebuie s-apui.

Invata de la piatra cit trebuie sa spui.

Invata de la vintul ce adie pe poteci.

Cum trebuie prin lume de linistit sa treci.

Invata de la toate,caci toate sunt surori.

Cum treci frumos prin viata,cum trebuie sa mori.

Invata de la vierme ca nimeni nu-i uitat.

Invata de la nufar ,sa fii mereu curat.

Invata de la flacari ce-avem de ars in noi.

Invata de la apa sa nu dai inapoi.

Invata de la umbra sa fii mereu ,smerit ca ea.

Invata de la stinca sa-nduri furtuna grea.

Invata de la Soare,ca vremea sa-ti cunosti.

Invata de la stele ,ca-n cer sunt numai osti..

Invata de la Luna sa nu te inspaiminti.

Invata de la greier ,cind singur esti,sa cinti.

Invata de la vulturi ,cind umerii ti-s grei

Si du-te la furnica ,sa vezi povara ei.

Invata de la floare ,sa fii gingas ca ea.

Invata de la oaie ,sa ai blindetea sa.

Invata de la pasari,sa fii mai mult in zbor

Invata ,de la toate,ca totu-i trecator.

Ia seama ,fiica a lumii,prin vremea -n care treci

Sa-nveti-din tot ce piere,cum sa traiesti pe veci.

AR TREBUI

marti 14 iunie 2011     Citesc poezie romaneasca…m-am oprit la Ana Blandiana…nu este intamplator pentru ca ma framanta mereu aceleasi ganduri…

AR TREBUI

Ar trebui sa ne nastem batrini,

Sa venim intelepti,

Sa fim in stare de-a hotari soarta noastra in lume,

Sa stim din rascrucea primara ce drumuri pornesc

Si iresponsabil sa fie doar dorul de-a merge.

Apoi sa ne facem mai tineri, mai tineri, mergind,

Maturi si puternici s-ajungem la poarta creatiei,

Sa trecem de ea si-n iubire intrind adolescenti,

Sa fim copii la nasterea fiilor nostri.

Oricum ei ar fi mai batrini decit noi,

Ne-ar invata sa vorbim,ne-ar legana sa dormim,

Noi am disparea tot mai mult, devenind tot mai mici,

Cit bobul de strugure, cit bobul de mazare, cit bobul de

griu…

de Ana Blandiana

« Older entries

%d blogeri au apreciat: