ÎN ÎNTÎMPINAREA PRIMĂVERII

sau căutarea primelor ierburi sălbatice pentru că pînă să-și dea primăvara „concertul său”,mai durează…
Este sfîrșit de februarie,deci am plecat după urzici și nalbă de pădure ,ne-am dus să privim verdele crud  din flora spontană și să îmbrățișăm cu privirea cerul albastru…

Culegînd urzici,m-am întrebat ce are atît de special,de prețios această iarbă sălbatică de se apără cu atîta energie,se protejează și ne înțeapă de parcă este vie…

În mod sigur este extrem de hrănitoare de o caută oamenii chiar și  sub ultima zăpadă,este considerată una din cele mai valoroase plante medicinale,o sursă de vitamine oferită cu generozitate de natură primăvara.

Se spune că urzica purifică sîngele,previne artrita si asigură o sănătate bună pentru tot anul fiind cunoscută încă din antichitate pentru virtuțile ei într-o mulțime de  afecțiuni digestive,renale,genitale,pulmonare,cardiovasculare,reumatismale…Tonicul de primăvară curăță corpul de toxine,tratează anemia,păstrează oasele sănătoase,părul,pielea,dinții prin conținutul impresionant de vitamine și minerale pe care îl conține.
O mulțime de rețete pentru prepararea urzicilor se găsesc la îndemîna.Gurese,cum se numesc urzicile pe aici, sînt la concurență cu nalba (marva parviflora) căreia i se spune hubeze și care este cunoscută din vremea faraonilor ca medicament intern si extern:pentru tulburări ale tractului urinar,tratarea pneumoniei,a pieptului dureros,laxativ pentru copii mici,calmant pentru tuse,înțepături de insecte,hemoroizi,tratamentul infecțiilor orale și ale gîtului,calmarea nervilor,pentru inflamația pleoapelor.Localnicii gătesc nalba cam la fel cum gătim noi urzica.
Plimbarea a fost o bucurie .
Să vă bată primăvara în poartă, acolo unde încă n-a ajuns, și să vă fie primăvară în suflet mereu!
///Natura,  te lasă să poti închide ochii și să simți că rugăciunea ta ,tăcută, din suflet, pleacă direct acolo …SUS.

 

„Cu degete de frig adun…”

Acolo unde cred că ești
Nici trenurile nu străbat
Acolo ca de sticlă par
Pădurile de brad brumat.

Tot mai departe simți și taci
Adăugat la rest mereu
Și nu mai pot înainta
Decît pierzîdu-mă și eu.

Cum ninge, alb e orice drum
Și alb respiră-ntregul timp
Nici nu te-aș recunoaște-acum
Desperecheat și fără nimb.

Mi-e milă și să-mi amintesc
Dar nici să uit nu mă îndur
Cîtă părere-i în destin
Cîtă greșeală-i împrejur.

Cu degete de frig adun
Ca sub un șal înzăpezind
Sufletul nostru încă bun
Mișcarea lui către argint.

Cum ninge, nu s-ar mai opri
Și fi-vor brazii îngrădiți
Acolo unde cred că ești
Printre barbari meteoriți.

În fiecare an aștept
Să ningă, să te pot vedea.
Dacă privești, dacă asculți,
Dacă mai înțelegi ceva.

Constanța Buzea

SFÎRŞIT DE AUGUST…

Am plecat în România să ne alinăm tristeţea...

Am plecat în România să ne alinăm tristeţea…

Răsărit de soare văzut din Tarom

Răsărit de soare văzut din Tarom

"Răsar, Mă-nalţ, Cobor Şi-apoi dispar, Şi-apusul meu e totuşi răsărit... Sînt vagabondul zilei de-a pururi solitar - Portret unic şi veşnic, expus în infinit."

„Răsar,
Mă-nalţ,
Cobor
Şi-apoi dispar,
Şi-apusul meu e totuşi răsărit…
Sînt vagabondul zilei de-a pururi solitar –
Portret unic şi veşnic, expus în infinit.”

Pe pămînt românesc...

Pe pămînt românesc…

DSC05067 DSC05074 DSC05075DSC05094 DSC05098DSC05102 DSC05108DSC05116DSC05153DSC05266

DSC05268DSC05271DSC05277DSC05278DSC05279DSC05280DSC05284 DSC05285 DSC05286 DSC05293 DSC05320 DSC05321 DSC05283DSC05325 DSC05331 DSC05342DSC05272DSC05331DSC05130DSC05210DSC05346la umbra nucului batran am plins atit de multDSC05204DSC05217 DSC05219 DSC05245 DSC05248 DSC05251DSC05368 DSC05374 DSC05360DSC05376 DSC05379 DSC05381 DSC05383 DSC05388 DSC05389 DSC05390

"Padure, cine nu iubeşte suava ta melancolie,                         Tu ce ridici spre ceruri braţe visîndu-ţi dulcea poezie,                         Si care om venind în tine nu se pricepe înalţat,                         Cu ranile în piept închise, cu doru-n suflet alinat"

„Padure, cine nu iubeşte suava ta melancolie,
Tu ce ridici spre ceruri braţe visîndu-ţi dulcea poezie,
Si care om venind în tine nu se pricepe înalţat,
Cu ranile în piept închise, cu doru-n suflet alinat”.

" Vino-n codru la izvorul. Care tremura pe prund..."

” Vino-n codru la izvorul. Care tremura pe prund…”

DSC05401 DSC05400DSC05404 DSC05405DSC05427 DSC05429DSC05436

Mulţumesc familiei

Mulţumesc familiei

Mulţumesc prietenilor,vecinilor ,cu toţii oameni frumoşi la suflet ,pentru sprijinul pe care mi l-au oferit.

Mulţumesc prietenilor,vecinilor ,cu toţii oameni frumoşi la suflet pentru sprijinul pe care mi l-au oferit în momente grele din viaţa mea.

SEMNE DE PRIMĂVARĂ

M-am întîlnit cu floricelele într-o plimbare pe nişte cîmpuri

M-am întîlnit cu floricelele într-o plimbare pe nişte cîmpuri

cîmp cu ovăzla ,,ovăz verde"avem si un binoclu cu noiinceput de februarie 2015

plimbare de februarie in zona aeroportului Queen Alia

soarele mîngîie verdele indraznet de februariese pare că şi căţelul e bucuros de verdepe cer albastru fara de nori se intoarce un avion din Emiratein gluma i se spune turnul Eiffelseara de februarie

Prin pădure poţi asculta cum creşte firul de iarbă

Prin pădure poţi asculta cum creşte firul de iarbă

incep sa apara floricelele de padure

flora spontana din iordania cuprinde peste 2500 de soiuri de plante-unele din cauza lipsei de ploi se pierdun alt copac rupt

doiastea se mananca primavara la fel ca urzicilefurtuna Huda a rupt multi copacirupti de vantciudate dîre

privind la avion ma gandesc la pilotul a carui viata a sfarsit atat de tragic

nori calatori

galbena de februariece linii ciudate pe cer

cerul privit printre pini

lumina de seara

din buza paduriila margine de capitala

pe dealdin culorile cerului

e singur,uscat si trist dar vantul inca nu l-a rupt

se aduna norii ca lana in caierul de tors

cer si pinisoare printre piniapusul din padurefrumos apus de soare

ÎNCEPUT DE OCTOMBRIE

inceput de octombrieuscat tarece linisteoctoberUN PINpe cermereu ma uit la eucalipt cand trec in zona aceeaotrocol,otrocol-pasarile se rotesc de jur imprejurul unui locvedere de pe terasase retrage ziuaapus de soare5468s-au dus clipele aurii4octmereu tresar cand trec avioanelebecul fata in fata cu lunaluna prin agudA fost vacanţa cîteva zile.Musulmanii au sărbătorit „Ziua Sacrificiului”-Eid al Adha-un omagiu adus lui Avraam pentru credinţa sa puternică dovedită prin acceptarea sacrificării fiului său pentru Dumnezeu.Oamenii taie un animal, cei care îşi permit,(unii cumpără la kg)pe care îl împart în trei părţi: o parte pentru săraci,o alta pentru vecini,rude, şi o a treia parte pentru consumul casei sale.Se salută între ei,se vizitează,unii pleacă la Marea Roşie sau în alte locuri unde în această perioadă este foarte aglomerat,alţii aleg să stea acasă.(că tot e timpul culesului de măsline)
Noi am ieşit la o plimbare tăcută prin pădure.
Uscat,tare uscat pămîntul!

Sub paşii noştri parcă gemea de atîta uscăciune,aşteaptă prima ploaie să se răcorească şi el.(în primăvară a fost ultima ploaie)

Este extrem de însetat (şi nu numai de apă ,ci şi de dragoste,de pace)

Mă gîndeam că un sfert din suprafaţa pămîntului este uscat şi celelalte trei sferturi sînt acoperite cu apă.

PROPORŢIA!
„Să se adune apele cele de sub cer la un loc şi să se arate uscatul!” Şi a fost aşa. şi s-au adunat apele cele de sub cer la locurile lor şi s-a arătat uscatul.(Geneza
)

Gândurile mele de octombrie sînt gînduri de speranţă .

DE PRIMĂVARĂ…

pomi infloritipomi infloriti2 a inflorit lamiiulpomi infloriti3 pomi infloriti4pomi infloriti4pomi care au inflorit de mult pinimuguri de pindin mugurii culesi fac sirop pentru tusecer si padure1Photo6494mugurii de pin  foarte buniZi caldă,decor de primăvară aşa că ne-am gîndit să facem ceva util…am plecat la cules muguri de pin.Cred că toată lumea ştie că siropul făcut din muguri proaspeţi de pin este un foarte bun remediu pentru tuse.Eu ii conserv în pungi de hîrtie  ca să îşi păstreze mirosul aromat.Mugurii sînt buni pentru bolile respiratorii în general dar şi pentru sistemul nervos,stările de stres,pentru infecţii renale,reumatisme…

Ne spune prietenul nostru cum şi cît pui la infuzie,sirop,tincturi că e bine să te consulţi cu cineva care intr-adevar asta îi este meseria,ştie precis cantităţile şi nu iei sfaturi de oriunde.Am observat că dacă stai sub pin un timp ai impresia că îţi transmite o anume energie benefică…cu toate că ramurile pinului sînt cam răsfirate şi lumina soarelui pătrunde printre ele  vîntul blînd de primăvară crează un vuiet deosebit care îţi dă impresia că eşti într-o izolare cumva.Oamenii de aici folosesc şi seminţele din conurile de pin în diverse prăjituri,aluaturi de biscuiţi,pîine ,mîncăruri etc.Pentru că au gust de nucă untoasă eu nu prea folosesc seminţele de pin decît prăjite  dar îmi place să stau sub pini,chiar caut  destul de des să petrecem cîteva ore în pădure.Are vreo 65 de ani ,e tînără dacă ne gîndim că pinul ajunge si la vîrsta de 250 de ani.Timpul petrecut în natură te face să uiţi de unele lucruri măcar pentru scurt timp.Photo6412..g]ndurile nu mai sînt atît de tulburi,ţi se pare că fiecare problemă trebuie să aibă o soluţie.

Minunată-i natura!

15ianuarie

Astăzi fiica mea a avut examen la matematică.Este normal să ai emoţii la un examen important dar ea nici nu a putut să doarmă noaptea trecută tot gîndindu-se la subiecte…

Am încercat eu să îi explic treaba cu optimismul dar

cînd a plecat spre şcoală părea că nu mai are energie deloc.

Pînă cînd s-a întors mă cuprinsese şi pe mine  o stare ciudată de nelinişte iar cînd am auzit zgomotul porţii deschise,brusc m-am liniştit şi m-am bucurat că o văd .Plîngea că i se declanşase şi o durere de burta…

I-am propus să plecăm intr-o plimbare în pădure …

Era soare şi ne-am oprit la copacul-bancă, un loc unde noi două ne ducem adeseori şi vorbim multe.S-a liniştit intr-un timp …am aflat şi cum a fost la examen ,desigur nu aşa cum îşi calculase ea.

copacul-bancăAm schimbat vorba pentru că rezultatele vor veni abia în februarie şi oricum mai are 7 examene în vară cu care se adună şi se face media.Am vorbit de multe altele chiar şi de Eminescu si de „pădurea de argint”pe care ea a văzut-o cîndva.Pe aici nu am întîlnit mesteceni dar ştiu că sînt…bineînţeles nu păduri.Poetului iubitor de codri şi izvoare, nu cred că i-ar fi plăcut pe aici, mai ales iarna cînd te apucă dorul…

stanca multa

După ce ne-am întors am dat un ochi pe TVRI unde mari actori recitau versuri de Mihai Eminescu ,am citit de prin poşta electronică legat de Ziua Eminescu

DOCUMENTAR – 15 ianuarie, Ziua Culturii Naţionale

La Botoşani dacă ştii poezii de Eminescu poţi câştiga o tabletă

şi am admirat cu toţii

Padurea de argint

Samsara

Am citit şi un articol foarte interesant despre coaja şi seva de mesteacăn.Poate interesează pe cineva,iată aici

Mesteacănul – vraciul alb – Medicina naturii – Numarul 1066 – Anul

ZI COLORATĂ…

Cum primăvara de pe aici a început să se mişte un pic mai repede ,ca să nu pierd nimic din ce  ne oferă ,trebuie să îmi potrivesc paşii cu ai ei ,însă la sfîrşitul săptămînii trecute m-am simţit tare ciudat…cu dureri de cap,am avut probleme şi cu dormitul,chiar şi zgomotul apei de la robinet mi se părea greu de  suportat.Vreo două zile chiar am bolit şi nu am ieşit  să cutreier şi  să mă bucur de natură .Mi-a trecut prin cap că vrea să mă pălească astenia de primăvară aşa că a treia zi m-am echipat cu mănuşi şi foarfecă şi am plecat cu pas moale spre liziera pădurii după urzici, gîndindu-mă că doar verdeţurile şi vitamina D gratuită de la soarele de primăvară  mă mai pot pune pe picioare.Fiica mea a mers cu mine ca voia să aducem floricele din pădure şi să le plantăm la noi în grădină, ea fiind un mic grădinar entuziast în timpul liber.Cînd am ajuns acolo am fost dezamăgită de urzicile care între timp îmbătrîniseră … mi-am amintit că undeva citisem despre vechii japonezi că foloseau tulpinile bătrîne de urzici pentru a confecţiona scuturi pentru samurai,şi haine cred,ori mie îmi trebuiau urzici tinere,vîrfuri verzi pentru suc(scut  pentru boli)şi parcă îmi pierise zîmbetul.Am urcat sus şi ne-am aşezat pe stîncile albe unde am simţit că ne îmbrăţişează soarele cu lumina şi căldura sa şi ne-am umplut ochii de culorile floricelelor sălbatice în timp ce îmi ziceam că o baie de soare zilnică destinde trupul chircit din iarnă şi oferă apărare naturală organismului,desigur am uitat şi de urzici.Timpul a zburat repede …fluturi ,floricele,discuţii cu fiica mea despre visele ei  aşa că nici nu m-am mai gîndit la grijile zilnice ,chiar simţeam notele de primăvară bacoviene acolo cu noi,visam şi eu… La întoarcere, o cunoştinţă care locuieşte  în zona aceea ne-a invitat la ea,  am intrat să-i salutăm mama despre care  nu ştiam ca făcuse operaţie de calculi biliari(pietre la fiere).În curtea lor,sub măslini, era o adevărată invazie de urzici tinere care parcă pe mine mă aşteptau …după o cafea amară,ceai şi curmalephoto2516 pe care ni le-a oferit gazda şi urări de sănătate  pe care le-am adresat convalescentei ,cu elan şi zîmbet lărgit m-am apucat de tuns urzicile  despre care, zicea fata aceea că nu le folosesc din cauza gustului neplăcut .Eu am adaugat lamîie şi un măr pentru primul suc şi am găsit şi un site interesant cu reţete  unde bucătarul găteşte urzici cu garnitură de poezieUICA MIHAI

aşa că m-am pregătit pentru o cură de curăţenie în organismul meu…aşa  cum îi zice mama mea care şi-a creat un obicei de a face cură cu urzici în fiecare primăvară.Azi chiar am fost nevoită să iau un ibuprofen care are desigur şi reacţii adverse ca orice medicament,dar deja am unele urgenţe prin grădină şi am nevoie de cap normal …

Nu am gingaşii ghiocei decît în amintirile învelite de dor undeva prin cămăruţele sufletului meu,de aceea îi privesc cu drag  şi mă bucur de frumuseţea lor  la  Mihaela dacă tot nu cresc pe aici unde startul primăverii l-au dat anemonele, iar prin martie se pot vedea cîmpuri roşii de parcă pămîntul este îndrăgostit.Sînt mai multe culori de anemone dar predomină roşul. Pe la mine în grădină un singur butaş de trandafir a dat o floarela mine în grădină doar un butaş are o floare …dar înfloresc ele,noi să fim sănătoşi şi pace să fie!

Vine,vine primăvara…

floricele de februarie prin pădure fluturii de mîine din tainele naturiiphoto2212jigănii ascunse ochiului nostrufloriceleîmi place verdeleiarbă şi piatrăverdespălat de ploi...în soaresemne de primăvară în februariepiniviaţă în stîncăurzicaphoto1951photo2035photo2209stîncă udăapa de la ploi a găsit un loc...stapînul lor nu se vede aşa că pozămphoto2242photo2241baciul are oi multemioriţeoiţemîndre şi cornutephoto2219photo2223uite că e şi baciul ...îl ajută Zdreanţă...un cîine...să adune oilepaşte calul lui...priponit de ceva care sigur nu e garofiţămioriţeoiţemîndre şi cornutespre cer...verde crud şi pe la case...proaspăt tuns...creda găsit iarbă,e bucuros cred...în trecere pe aici...mai de aproape că are un look cumva...deschisă să intre primăvara ...aşa pare...cerul dimineaţă la ora 7„Primavara este atunci cand iti vine sa fluieri chiar daca ai pantofii plini cu apa. „Doug Larsonpădurea 2013-început de februariefurnici negre cu aripi albeamintesc de povestea cu împărăteasa furnicilorAştept  alaiul de flori şi de culori…

pînă atunci îmi îmbrac sufletul cu bucuria de verde…

dacă s-ar putea ca primăvara, fiica cea mai tînără a bătrînului an să stea cît mai mult pe la noi şi să bucure pe toată lumea cu minunile ei…a supravieţuit sub zăpadă...îşi deschide florile cînd e soare

PLIMBAREA DE DUMINICĂ PRIN PĂDURE… ŞI CEAPA DE MARE…

photo09918iarba lîngă stîncipare tare bătrîn...are 35 de ani  şi doar un sezon de ploiphoto1026albastru infinitcerlocuinţecasespre searăcer şi soarevăd un punct alb...nu ştiu ce e...pozele sînt originaledupă primele ploia dat colţul ierbiiam crezut că e rădăcina unuia din copaci ...dar ...ascult cum creşte iarbacase la marginea păduriicase şi cer foarte albastrucovoraş verdeceapa de mare3ceapa de mare 1ceapa de mare 2-urginea maritimaceapa de mare-face flori in lunile de varăpoţi pune urechea la pămîntsoareletimidă iarba-mai are nevoie de ploijumătate în pămînt,jumătate în stîncăpădurea începe să işi schimbe culoareapuţ adînc în stîncăpadurea cu canapele...tîrziu culoarea cerului devine roşiaticăOdată cu primele ploi pădurea începe să îşi schimbe  culoarea,însă punctul culminant va fi abia prin martie-aprilie cînd  totul devine verde şi rănile ei parcă nu se mai văd aşa de tare…agresorii neştiind probabil că pădurea are un rol protector…

Planta care creşte în această perioadă şi este  întîlnită des  chiar şi aici în pădure este ceapa de mare-urginea maritima( sau sea squill,scilla maritima).Pe aici i se spune basal(ceapă)sau salmoun.Este o plantă perenă care creşte în habitatul ei natural şi are proprietăţi medicinale.Bulbul mare în formă de ceapa are frunze lungi şi cărnoase şi creşte pînă la cîteva kg…planta este cunoscută din antichitate şi se spune că prima reţetă cu ceapă de mare a fost găsită prin papirusurile egiptene ,reţeta  de atunci fiind pentru lepră.Ceapa -de-mare este de două culori,albă şi  roşie iar florile lungi de aproape un metru se usucă prin luna august.Cea roşie este foarte toxică şi se foloseste ca otravă pentru şoareci,şobolani etc.Din bulbul alb însă se face sirop de tuse pe o reţetă care se spune ca ne vine tocmai de la Pitagora,se mai fac şi medicamente cardiotonice care se găsesc în farmacii .Oamenii faceau şi oţet cîndva din ceapa de mare şi leacuri pentru vindecarea surditaţii,astmului bronşic ,bronşitei ,problemelor neurologice,ale pielii şi a altor boli.Planta creşte şi in apropierea mormintelor …chiar se spune că le protejează.Există vreo 25 de specii iar unele sînt cultivate special …eu am întîlnit doar ceapa de mare albă .

« Older entries

%d blogeri au apreciat asta: