CE MAI CITESC AZI…

Azi 8 sept.este Sfanta Marie Mica,Nasterea Maicii Domnului…sarbatoare…citesc mai mult decat in celelalte zile…

„Fantomele din ceata

de Nicolae Steinhardt

Vrem sa fim iertati, dar nu suntem dispusi sa iertam si noi. Vrem sa ni se acorde atentie si sa ne fie luate în consideratie toate drepturile, dorintele, de nu si capriciile, luam însa foarte grabit si împrastiat aminte la nevoile, doleantele si solicitarile celorlalti. Ceilalti! Ei ne apar undeva, departe, ca un soi de fantome pierdute în ceata. Ni se pare, de fapt, ca toti cei din jur au obligatii fata de noi, iar noi fata de nimeni, niciodata. Toate ni se cuvin, tot ce facem e bun si îndreptatit, numai noi avem, întotdeauna, dreptate. Nici cu gândul nu gândim ca s-ar putea sa nu avem întotdeauna dreptate. Nici cu gândul nu gândim ca s-ar putea sa fi gresit, sa fi napastuit sau insultat pe cineva; parca purtam, temeinic încrustata în tesuturile adânci ale sinei, o balanta cu talerul îndreptat în favoarea noastra, ca si acul busolei mereu îndreptat înspre miazanoapte. Echivalentul unui pacemaker menit nu a reglementa bataile inimii, ci a ne întari convingerea ca tot ceea ce facem este bun si infailibil.

Mai mult: pe toti cei care nu sunt aidoma noua ori nu fac toate cele întocmai ca noi îi socotim, fara sovaiala si din toata inima, nebuni. Adeverindu-se astfel vorba Sfântului Antonie cel Mare: va veni vremea când oamenii vor înnebuni: fiecare va crede ca toti ceilalti sunt nebuni. Vremea aceea a si venit sau mai bine zis a fost dintru început, omul purtând în sinea sa convingerea ca numai în el exista armonia, buna cuviinta, întelepciunea, ratiunea, dreptatea si ca el este modelul tuturor obiceiurilor, deprinderilor si gândurilor normale. Fiecare eu se considera etalonul impecabil al purtarilor fara gres: de la cele mai importante pâna la cele mai marunte. Nu manânca, nu bea, nu se spala, nu umbla, nu cugeta, nu crede, nu se exprima întocmai ca mine? E nebun, ce mai încoace si încolo; e nebun furios si vrednic de gheena. Fiecare eu se crede centrul lumii. Cel mai greu ne este a savârsi povata lui Hristos, a da viata imboldului capital: nu putem iesi din noi adica, nu suntem în stare a iesi din noi si a ne privi din afara. Si totusi cerinta aceasta e de neînlaturat si de neocolit: trebuie sa fim capabili de a ne privi pe noi însine din afara, a ne aprecia si a ne judeca pe noi însine asa cum neîntrerupt, necrutator, netulburati îi urmarim si îi judecam pe cei din jurul nostru.

Astrofizica a trecut, de-a lungul mileniilor, prin felurite faze: s-au succedat pe rând geocentrismul, heliocentrismul pâna ce, acum, începem a întelege ca pamântul nu-i decât o planeta de marime mijlocie într-un sistem solar periferic al unei oarecare galaxii, una printre numeroasele care alcatuiesc milioanele (pare-se) de roiuri apartinând portiunii de cosmos ce ne este, deocamdata, dat a cunoaste. Firea omeneasca e predispusa a fi chiar mai marginita decât heliocentrismul sau geocentrismul. Ne este congenital egocentrismul, a carui talmacire în limbaj vernacular ne-o da expresia vulgara, dar si exacta: a te crede buricul pamântului. Consecintele conceptiei acesteia sunt simple si logice: eu am toate drepturile, mie mi se cuvine totul, eu nu am nici un soi de obligatie fata de nimeni, eu nu sunt cu nimic dator nimanui; scurt spus: eu am numai drepturi iar ceilalti au fata de mine numai datorii. Epitalamul acesta luciferic, imnul acesta de sine statator al trufiei desantate e ritmat pe un singur si foarte scurt refren: eu, eu, eu . . .

Sfatul staruitor al Mântuitorului e cu totul diferit: a iesi din sine înseamna a ne privi cu ochi straini, din afara, obiectiv, la rece; înseamna capacitatea de a ne putea vedea si considera (fizic si axiologic) ca pe unul dintre cei foarte multi care ne înconjoara. Nu ne putem socoti iesiti din noi decât în momentul în care fiecare eu îsi va fi dat seama ca nu-i decât o biata oarecare vietate (asemanatoare celor vreo cinci miliarde de altele care si ele roiesc pe aceasta planeta) si va fi renuntat cu desavârsire a se socoti singur Stapânitor si Domn al ei.

De ne e specifica si ne uneste nediscriminatoriu o însusire, apoi este chiar aceasta atât de vivace tendinta a centrarii lumii si universului asupra-ne. Germanii o numesc cu un termen foarte potrivit: Ichhaftigkeit (autoindividualizare), deosebind în fiecare dintre noi neastâmparata vrere de a ne lua drept un Cezar, de a juca în tot locul si în orice împrejurare rolul de vedeta. Cezarism, vedetism. Daca însa izbutim sa ne asezam (si percepem) în adevarata noastra situatie de infima unitate a unui imens ansamblu de semeni, operam o schimbare de perspectiva de însemnatate majora: dam realitate si celorlalti, încetam de a-i înregistra ca pe o masa amorfa de fantasme pierdute în ceata, abur si clarobscur. Ceilalti devin atunci si ei o suma de individualitati, de persoane (cum, pe buna si sfânta dreptate, nu înceteaza filosofia personalista a ne numi), înzestrati si ei, ca si noi, cu aspiratii, pretentii, aidoma noua; care ne privesc si ei pe noi, din afara si necrutator, închipuindu-si, întocmai ca noi, ca au numai drepturi si deloc îndatoriri, asteptându-se din partea noastra la o totala conformare cu optica lor, cu mentalitatea si coordonatele lor psihice si simtitoare.

Pericopa evanghelica de la Matei 18, 23 35 chiar asa ne învata: a nu crede ca numai noi suntem vrednici de iertare, ca numai noi avem drepturi iar ceilalti numai datorii, vesnici datornici ai nostri cum se afla, tintuiti în aceasta stare mai abitir decât serbul de pamântul pe care de-a pururi va trebui sa-l lucreze. Ceata trebuie risipita, e de datoria noastra morala si crestineasca sa ne obisnuim a ne privi si judeca si cunoaste fara indulgenta si partinire, recunoscând si celorlalti statutul de fiinte slobode si egale în drepturi cu noi. Ceilalti (cum îi place lui J.P. Sartre a spune) nu sunt niste vagi concentrari ectoplasmice, niste fantome, niste numere ale lui Avogadro, ascultând doar de legile statisticii si numerelor mari: sunt la fel de reali ca si noi, le suntem datori nu mai putin decât ne sunt ei datori noua. Greu ne vine a cugeta si proceda astfel, dar nimic temeinic, curat si cinstit nu putem realiza câta vreme nu ne convingem ca nu numai eu sunt, ci si ei sunt, ca toti deopotriva ne bucuram de drepturi si suntem grevati de îndatoriri.

In mult citita carte a doctorului Moody, „Viata dupa viata”, sufletul omului în stare de moarte clinica este înfatisat ca iesind din trup si uitându-se din afara, de la oarecare înaltime, la trupul întins pe un pat ori pe o brancarda, în sala de reanimare a spitalului. Iata pilda pe care fara a mai astepta moartea clinica ar fi cum nu se poate mai bine sa o urmam, iata actiunea profund crestina de care se cade sa ne aratam capabili. In viata fiind, sa facem si noi ca pacientii doctorului Moody: sa iesim din noi si sa privim cu atentie, neamagire si asprime, întocmai ca pe un altul, la fel de strasnic, de nepartinitor si de nemilostivnic. Ne vom înfiora! Vor înceta visul dulce si înselator al autocompatimirii si multumirii de sine, demonicele impulsuri ale vointei de putere, nitzscheenele, adlerienele si lorentzienele noastre instincte de suprematie, imperialism si agresiune, se vor ridica de pe ochii nostri valurile egocentrismului care ne împiedica sa acordam realitate deplina si regim de egalitate celor care sunt din aceeasi plamada cu noi. Ne vom aduce aminte de înteleapta enuntare indiana tat tvam asi: si tu esti aceasta, ceilalti nu-s dintr-o alta specie, sunt în cel mai strict, mai biologic, mai stiintific înteles al termenilor fratii tai, congenerii tai…

Cercetându-ne, ispitindu-ne din afara, cu ochi nemitarnici (pe cât se poate, desigur, dar în orice caz nu cu îngaduinta ori si culpabila complezenta), vom fi, fiecare dintre noi, propriul nostru Judecator de Apoi, pregatindu-ne astfel în modul cel mai nimerit pentru adevarata si obsteasca Judecata din urma. Numai cântarindu-ne nepartinitor si necrutator, efectuând zilnic ori la intervale regulate o Judecata de Apoi personala, particulara, ne vom îndrepta si îmbunatati si înfatisa, cu sorti buni, cu sorti de a fi iertati si miluiti, Judecatorului celui drept. Câta vreme însa ne vom socoti centrul cercului ce ne înconjoara egalitar pe toti si nu vom întelege ca acel cerc pascalian îsi are centrul în fiecare fiinta salasluitoare într-însul, riscam sa auzim si noi: dati-l pe mâna chinuitorilor pâna ce-si va plati toata datoria. (Pâna semnificând vesnicia).

Daca ne închidem si ne ferecam în noi si ne acordam numai noua drepturi si ne scutim de orice datoriri, suntem pierduti si vrednici de pedeapsa menita egocentrismului: singuratatea absoluta. Caci în zadar si în pustiu vom striga: Eu, eu, eu…Chemarea aceasta disperata nimeni nu o va auzi si nimeni, asadar, nu-i va raspunde. Intru totul degeaba cere mila si ajutor însinguratul de buna voie, nemilosul împrumutator, strasnicul stiutor numai de lege si îndurare când îi iese în cale datornicul sau. Va pati ca Shylock, negutatorul din Venetia, eroul lui Shakespeare, creditorul care se amagise cu încrederea oarba în lege, pâna ce aceasta se întoarce asupra-i, învatându-l ca tot omul are nevoie de întelegere si îndurare. (Din partea lui Dumnezeu, din parte oamenilor). Va primi replica, de care se învrednicesc, dupa ce si-au ucis spre a-l jefui, fiul si fratele (pe care nu-l recunosc dupa o despartire de mai bine de treizeci de ani), mama si fiica în „Neîntelegerea” lui Albert Camus, din partea batrânului cu barba alba, de pe palierul etajului celui mai de sus al hanului lor (batrânul care de fapt simbolizeaza divinitatea): Nu! Un nu la fel de înghetat, distant, definitiv si îndârjit ca si flacarile reci ale iadului. Pilda celui care datora zece de talanti sa o primim ca pe o minunata povata divina si ca pe o stringenta lectie practica de purtare existentiala.

O data mai mult, prin textul de la Matei 18, 23 35, se adevereste ca Hristos ne-a propovaduit nu atât o noua religie, cât un nou mod de a trai, „a way of life” cum zic anglosaxonii, convinsi ca de o mai utila si pragmatica învatatura decât a lui Hristos, nu dam pe acest pamânt.

Sa iesim din noi, sa ne privim nepartinitor si necrutator din afara, sa risipim ceata din jur, sa ne privim nediscriminatoriu, sa parasim lumea fantomatica a egocentrismului spre a intra în realitate si în atât de elogiatul realism. Nu-i nevoie sa învatam realismul. El sta la baza propovaduirii lui Hristos! Crestinatatea iata realismul!”

sursa

http://www.parohie.ro

ARTICOLUL CARE MI-A ATRAS ATENTIA…

Romanii au rupt echilibru in relatia munca-bani-timp liber.Este mai grav decit ne asteptam.Alerta maxima.

Wednesday, 06 July 2011 01:35

Am fost uimit, inmarmurit, siderat,ingrijorat si asa mai departe,in momentul cind ascultam ieri o emisiune in care oamenii erau intrebati daca sint multumiti cu veniturile pe care le realizeaza, daca ar simti nevoia de mai mult si care ar fi suma de echilibru si chiar de a pune citiva lei de-o parte pentru zilele mai rele.

Marea majoritate a interlocutorilor spuneau ca se descurca financiar, fie avind un al doilea

servici, fie lucrind la negru, dupa program. La intrebarea, cum ar vedea rezolvarea, marea majoritate au raspuns ca ar merge la un al doilea servici,dupa ce termina pe primul, dar nu gasesc decit sporadic, altii au raspuns ca ar lucra si dumnica pentru ceva bani in plus, altii se vaitau de ratele care sint indexate in euro, alti ca nu le ajung banii de mincare si unul dintre soti este in somaj sau nu lucreaza de mult timp. Un DEZASTRU de proportii !!

Cu ceva timp in urma, Warren Buffett, explica unul din principiile sale de succes atunci cind vine vorba de bani. Eu credeam ca el este omul care face bani, pentru ca este al doilea ca bogatie de pe planeta, dar am ajuns la concluzia ca nu este necesar sa ii faci ci sa ii si chibzuiesti,chiar daca esti foarte bogat ca in cazul lui.

El spunea ca unul dintre motivele pentru care ii ramin bani in buzunar este ca, atunci cind merge la cumparaturi in magazine, se uita la un lucru si constata ca ii place, se duce spre el si se opreste la o distanta mica de el. In acest moment, se intreaba daca achizitionarea de catre el a acestui obiect, care ii place, i-ar schimba viata. Se gindeste si constata ca viata lui ar decurge normal si fara acest obiect,chiar daca ii place.In final renunta sa il cumpere si ramine cu banii in buzunar, fara sa vada a doua zi nici o schimbare in viata lui.

Eu, as extinde sfera de actiune catre venituri, pentru ca asta este subiectul pe care trebuie sa il dezvolt vis a vis de Romania.

Ce ar fi daca, atunci cind decidem sa mergem la cel de-al doilea loc de munca pe zi,ca familisti,ne-am intreba noi insine despre utilitatea lui, ne-am intreba cit cistigam si daca suma aceea ne schimba viata. Ne-am intreba daca nu cumva faptul ca nu mergem la al doilea loc de munca, nu este un element care ne poate schimba viata in bine sau rau.

Dragii mei,lumea occidentala este macinata si distrusa social din cauza acestui fenomen, acestui flagel al muncii pentru nimic si cu efecte devastatoare in plan social.

Sa stam citeva minute inainte de a merge la cel de-al doilea loc de munca si sa ne gindim la ceea ce pierdem si ceea ce cistigam, sa ne gindim la ceea ce se intimpla cu copiii nostri si cum putem repara si cit ne poate costa un esec in viata lor, sa ne gindim ca esecul in masa la Bacalaureatul din Romania, se datoreaza acestei stari de lucruri din famiile romane,intr-o oarecare masura. Sa ne gindim ca am fost in situatia, in regimul trecut, sa mergem la munca simbata si injuram intreaga conducere de partid a Romaniei si pe multi altii, iar acum ne rugam pentru a muncii mai mult, pentru mai putin.

Fiecare leu sau euro pe care il cistigati in plus, isi are greutatea lui in echilibru social. Fiecare leu se regaseste in lipsa de educatie a copiilor, in lasarea la indemina lor sa aleaga ceea ce este bun in viata, lasarea lor la indemina sistemului capitalist, care ii aseaza in cadrul lui, acolo unde are nevoie si nu unde vor parintii.

Sa ne gindim ca legatura dintre soti si ca unitatea familiei trebuie intretinuta prin permanentul contact intre membri ei,acestia trebuie sa serveasca masa impreuna,sa discute, chiar sa se certe si sa ajunga la solutii, sa colaboreze, sa intrebe tinerii elevi cind au sedinta cu parintii si multe altele.

Romanu nu a fost si nu va fi niciodata occidentala,nu are cum sa fie.

Daca am merge mai departe cu logica lui Buffett, ar trebui sa ne intrebam inante de luarea deciziei de a merge la al doilea loc de munca, daca timpul se justifica, sa ne intrebam daca timpul petrecut acolo ne ofera satisfactiile ce duc la schimbari majore in viata si daca nu cumva orientarea sociala in familie a timpului, rezolva o problema a latinitatii poporului roman.

Aici in occident,multi romani care au emigrat, spun ca au facut-o pentru copiii lor, pentru ca ei sa duca o viata mai buna, sa fie mai siguri pe reusita lor.

Dupa care, aceasi parinti, pleaca la munca, inceraca sa realizeze din ce in ce mai mult pentru a da moral si personalitate copiilor in contact cu noua societate si in realitate pierd contactul cu proprii copii.Ce au realizat? Au muncit degeaba si au distrus familia, au dat taxe sulplimentare statului calitalist pentru liota celor care conduc si sfideaza bunul simt, pentru ca ei sa stea cu copiii lor si sa petreaca in acest timp, sa poata avea tot ce le trebuie.

Si atunci intrebarea firesca care razbate din acest proces controlat de altii si in care muti romani au intrat, este: cui ii foloseste aceasta decizie de a merge la al doilea servici?

Multi vor spune ca nu sint suficienti bani si pentru asta merg la al doilea servici.Eu cred ca romani trebuie sa lupte pentru privirea cu seriozitate a unui loc de munca si nu a doua sau trei.

Venitul minim lunar in Romania este de 143 de euro pe luna,o rusine de proportii, deci in jur de 0.89 de euro pe ora. In Luxemburg, salariu minim este peste 1700 de euro pe luna, deci pe ora ei cistiga minim 10,62 de euro.

Pai dragii mei, nu cumva trebuie sa discutam cu UE si sa ii intrebam, ce parere au de aceste rate ale salariilor minime,din moment ce noi trebuie sa cumparam totul din import la un euro pe care ei il controleaza?

Nu cumva trebuie ca sindicatele masluite, sa spuna acest lucru si sa creeze un scenariu cu un buget de familie subzistential, pentru a arata “fratilor” din UE cam pe unde sintem?

Cum poate suporta cheltuielile existentiale, un lucrator roman care aduce acasa 7,1 euro pe zi, la un salariu minim? Sa ne explice cei din UE !

Sa ne explice in acelasi timp,cum se face ca, la ei se ia in calcul bugetul de familie la construirea salariul minim pe ora al unui lucrator,iar la noi nici nu s epomeneste de asa ceva.

Numai daca romani vor cere aceste calcule, vor primi din partea UE, fie proiectele de realizare a unor produse care sa acopere necesarul unui individ sau al unei familii, fie se va renunta la Romania inainte de a ajunge in situatia Greciei, ceea ce este o varianta mult mai buna decit pastrarea unui echilbru total destabilizator si de natura sa aduca dupa el o generatie descurajata si descalificata.

O tara in care munca se poate compara cu nemunca, deci in care un lucrator face calculul cit cistiga daca merge la lucru opt ore pe zi, sau daca sta pe strada, este o societate terminata, care se indreapta spre un colaps de proportii.

Noi trebuie sa evitam acest lucru si prin aceste calcule sa fortam politicienii circari de la Bucuresti, sa se bata pentru tara sau sa piarda totul, trebuie sa ii impingem in sfera in care sa aduca in tara o reala productie, o industrie serioasa, un comert serios si multe ramuri economice ce pot garanta aceste venituri.

Nu trebuie sa mergem la al doilea loc de munca si sa pierdem familia in uralele capitaliste ale celor ce isi freaca miinile vazindu-ne permanent in fabrica cu sufertasul de mincare si livizi la fata.

Aceste gunoaie capitaliste care incurajeaza acest mod de viata al lucratorului, stiu ca dezbinarea familiei si alienerea sociala a individului le aduce un avantaj de moment major, stiu ca din moment ce divortul a devenit o practica curenta a societatii capitaliste, vor vinde doua case in loc de una, vor avea doua chirii in loc de una, vor avea doua consumuri in loc de unul, doua frigidere in loc de unul, doua cuptoare in loc de unul si asa mai departe, incercind sa sustina un complex economic si sa faca bani din nenorocirea omului care s-a spetit muncind si a venit in acesta tara si sistem pentru a traii mai bine.

Romanii din tara trebuie sa se informeze si le stau la dispozitie in acest sens, legat de caracterul distructiv al acestei atitudini, prin care lucratorii sint valorificati nemilos, sint tratati ca numere si de necazul lor se leaga bogatia si prosperitatea unora.

Romanii trebuie sa ceara si trebuie sa stie ce sa ceara si nu trebuie sa intre in jocul pervers al banilor murdari, care de fapt nu exista, dar care ii duc pe marginea prapastiei.

Relatia bani-munca-timp liber este una dintre cele mai importante iar prin echilibrarea acestei relatii,vom fi respectati si nu prin ruperea ei,chiar daca pe moment ni se da impresia ca sintem apreciati, este fals, asa cum este si sitemul capitalist.

Adrian Cosereanu

http://www.alternativaromaniei.com

MAI MULTE DESPRE LEUSTEAN

Am in gradina o tufa de leustean…am pus semintele pe care le-am adus din Romania cu vreo sapte ani in urma.Nu stiu ce s-a intamplat ca in aceast timp nu a iesit deloc…anul acesta si-a scos frunzele , uitasem aproape…mai intai timid ,iar acum, s-a facut o tufa mandra bine infipta in pamant…Cu vreo doua zile in urma, copilul vecinilor s-a ars la o manuta de gratarul pe care isi faceau carnea in gradina…a venit repede la mine si ce sa-i pun pe rana?…frunza de leustean…ca era la indemana…s-a calmat arsura si a mai venit o data dupa frunza miraculoasa…Intre timp am cautat sa vad ce proprietati are leusteanul…am gasit  un material foarte interesant si complet pe care il postez …multumiri autorului!

Medicina naturii

Leusteanul

De la magie, in farmacie

Este imposibil sa nu il remarci in gradina, daca nu pentru forma sa destul de banala, dar de un verde viu si intens, atunci pentru mirosul sau unic, care il face de neconfundat, transformandu-l intr-una din cele mai des folosite verdeturi pentru dres ciorbele. Numele sau latin este Levisticum officinale, o planta europeana, descoperita si folosita pentru prima data in bazinul Marii Mediterane, pe teritoriul Italiei, Greciei si al Frantei. De altfel, in aceste zone a existat si partial mai exista un adevarat cult pentru aceasta iarba aromatica, care era considerata nu doar un simplu zarzavat, ci si un medicament redutabil si chiar un elixir magic,

foarte eficient. Nu se stie exact cand a ajuns sa fie folosit leusteanul pe teritoriul tarii noastre, probabil inaintea invaziei romane, insa a fost foarte bine adoptat, devenind un medicament uzual, folosit de medicina populara in mai toate regiunile. Pana de curand, virtutile terapeutice ale leusteanului au fost complet ignorate de medicina moderna, fiind considerat un simplu zarzavat. Recent, studii farmacologice realizate in Italia, Statele Unite, Turcia si Spania au aratat ca leusteanul, nelipsit din traditionalele borsuri romanesti, este mai degraba planta medicinala, decat zarzavat. Principiile active pe care le contine au o puternica actiune terapeutica asupra aparatului respirator, a aparatului reno-urinar, asupra sistemului endocrin si a celui imunitar. Este un excelent remediu pentru prevenirea bolilor, atunci cand este consumat sistematic ca aliment, putand deveni la nevoie – atunci cand este dozat corespunzator – si un remediu eficient intr-o multitudine de boli. Inainte, insa, de a vedea care sunt utilizarile medicinale ale leusteanului, sa vedem cum se prepara si cum se administreaza acest… zarzavat-medicament.

Modalitati de preparare si de administrare

Sucul

Pentru a obtine sucul de leustean se mixeaza o mana de frunze proaspete, la care s-au adaugat patru linguri de apa, dupa care se lasa jumatate de ora la macerat, apoi se filtreaza. Licoarea obtinuta este bine sa se consume imediat sau sa fie pastrata la frigider, dar nu mai mult de 4 ore. Sucul proaspat obtinut din frunzele de leustean este un puternic medicament, care de obicei nu se administreaza singur, ci diluat in putin suc de radacina de morcov. De regula, se iau de 4 ori pe zi cate 3-4 lingurite de suc de frunze de leustean, diluate in cate un sfert de pahar de suc de morcov.

Infuzia combinata

Cum arata si numele, se combina extractia la rece cu cea la cald, ajutand astfel la conservarea principiilor active. Se prepara astfel: 2 lingurite de frunze uscate si, eventual, un varf de lingurita (0,5 grame) de seminte, se lasa la inmuiat intr-o jumatate de cana de apa, de seara pana dimineata, cand se filtreaza; maceratul se pune deoparte, iar planta ramasa se opareste cu o jumatate de cana de apa fierbinte, 20 de minute, dupa care se filtreaza. Se combina cele doua extracte. Preparatul se bea inainte de masa cu un sfert de ora. In cazul in care nu avem planta uscata, se folosesc frunzele proaspete, triplandu-se cantitatea. Doza: 3 cani pe zi.

Leusteanul ca adaos in mancare

In bucataria europeana, leusteanul este printre putinele zarzavaturi si condimente considerate ca putand inlocui sarea, din punctul de vedere al gustului (sarea este contraindicata in multe boli cardiovasculare, digestive sau reno-urinare). In traditia culinara romaneasca, leusteanul este vazut exclusiv ca un ingredient al borsurilor si ciorbelor, insa el poate fi consumat si in supe (ca in Italia), sau in mancarurile cu cartofi (ca in bucataria germana). Important este, pentru a nu-si pierde proprietatile terapeutice, sa fie mancat cat mai putin preparat termic, fiind adaugat dupa ce am gatit hrana, si nu in timp ce este pe foc.

Vinul de leustean

O suta de grame de frunze de leustean proaspat se toaca marunt si se pun la macerat, in 750 ml de vin alb, intr-o sticla care se inchide ermetic si se pastreaza la temperatura camerei, vreme de doua saptamani. Dupa trecerea acestei perioade, amestecul se filtreaza, iar preparatul astfel obtinut se pastreaza la rece, in recipiente bine inchise. Se bea cate un paharel, inainte de masa. Vinul de leustean este un leac stravechi, cunoscut pentru efectele sale in combaterea anorexiei, a indigestiei, a unor boli cardiace asociate cu retentia de lichide.

Tratamente interne

* Litiaza renala (pietre la rinichi) – un studiu realizat in Germania arata faptul ca sucul proaspat de leustean (10 lingurite la o cana de suc de morcov, cu care se bea combinat) ajuta la dizolvarea pietrelor la rinichi (urati, oxalati) si previne formarea lor. Atunci cand nu exista leustean proaspat la indemana, efecte excelente se obtin si prin consumarea zilnica a 1-2 cani de infuzie combinata, preparata din doua lingurite de planta uscata (frunze si seminte) la 250 ml de apa.

Leusteanul

Leusteanul inflorit

?

* Cistita – pentru prevenirea acestei afectiuni se consuma mult leustean proaspat, adaugat la diferite mancaruri. Odata instalata cistita, ea se trateaza cu infuzie combinata de leustean, din care se consuma cate 3 cani pe zi, administrate la 2 ore dupa ce am mancat.

* Retentie de urina – se recomanda leusteanul proaspat, taiat marunt, adaugat la supe calde si in salatele de legume. Consumat in cantitati suficiente (minimum 20 de grame pe zi), are efect diuretic, antispastic, fiind indicat pentru retentiile de urina care apar post-operator, dupa cistitele acute, dupa administrarea medicamentelor ce inhiba diureza sau in unele afectiuni tumorale. Suplimentar, se consuma sucul de leustean proaspat, cate 1 lingura luata din ora in ora, pe parcursul zilei. Principiile active nu doar stimuleaza formarea urinei si eliminarea ei, ci ajuta si la eliminarea masiva a ureei si a altor produsi reziduali din organism.

* Stari de greata, dispepsie, diskinezie biliara – se mesteca 1-2 frunze proaspete de leustean inainte si dupa masa. Este un tratament simplu, dar cu efecte puternice, deoarece stimuleaza secretia de sucuri gastrice, favorizeaza peristaltismul gastric si eliberarea bilei din colecist. De asemenea, frunzele proaspete de leustean consumate ca atare au efecte antiinflamatoare asupra tubului digestiv, fiind un adjuvant util in cazul colecistitei si al pancreatitei.

* Anorexie – cu un sfert de ora inainte de masa, se consuma una-doua frunze proaspete de leustean, care se mesteca indelung. Uleiurile volatile si substantele amare pe care le contin sunt un excelent stimulent digestiv si maresc in mod armonios pofta de mancare. Are, datorita acidului angelic continut in frunzele sale, si efecte tonice nervoase si psihice, fiind ca atare eficient si in cazul anorexiei psihice. Un element interesant este ca atunci cand sunt consumate in cantitati mai mari (5-10 frunze o data), efectul frunzelor de leustean este cel opus, diminuand pofta de mancare si constituie un tratament util contra apetitului alimentar excesiv.

* Balonare – contra acestei afectiuni, leusteanul are o reputatie de medicament, consolidata vreme de… 2000 de ani, fiind prescris in acest sens inca din timpul Greciei antice, unde era foarte pretuit de catre medicii vremii ca tonic si antispastic digestiv. Cercetarile moderne arata ca de „vina” pentru proprietatile vindecatoare ale leusteanului in aceasta afectiune sunt uleiurile volatile si substantele amare pe care le contin frunzele sale. Trebuie mentionat insa ca si semintele contin principii active, in special uleiuri volatile, foarte eficiente in combaterea acestei afectiuni. Ca atare, se recomanda administrarea inainte de masa a 3-6 linguri de infuzie combinata de frunze si de seminte de leustean.

* Sindromul colonului iritabil, adjuvant in colita – se recomanda consumul de leustean proaspat, in cantitati cat mai mari, precum si administrarea unei cani de infuzie combinata de frunze de leustean, de doua ori pe zi. Un studiu recent arata ca flavonoidele continute in frunzele acestei plante au efecte antiinflamatoare asupra mucoasei intestinale, in timp ce substantele sale volatile, cu efect antiseptic, regleaza flora tubului digestiv. Rezultate foarte bune se obtin prin combinarea acestui tratament cu administrarea de uleiuri bogate in acizi grasi Omega 3 (continuti de peste, de semintele de in etc.).

* Colici intestinale, spasme digestive – se bea o cana de ceai fierbinte de leustean, obtinut prin oparirea a 2 lingurite de frunze uscate, cu 250 de ml de apa. Leusteanul contine substante active cu efecte antispastice si carminative, fiind printre cele mai eficiente plante medicinale in aceste afectiuni.

* Indigestie, dispepsie – se face o cura de zece zile, timp in care se consuma suc de leustean, cate 2 lingurite inaintea meselor principale. Are puternice efecte de stimulare a secretiilor care ajuta in procesul de digestie, amplifica peristaltismul tubului digestiv. Daca nu aveti consecventa necesara pentru o cura sistematica, puteti mesteca ocazional, atunci cand simtiti nevoia de a va mari puterea digestiva, cateva frunze de leustean, cu 5-10 minute inainte de masa.

* Raceala, gripa – pentru prevenire, se consuma frunze de leustean proaspete, care contin uleiuri volatile cu o actiune antiinfectioasa puternica si polizaharide, cu o actiune de stimulare a sistemului imunitar. Atunci cand boala s-a instalat, se administreaza suc proaspat de leustean, 10-12 lingurite pe zi, care are efecte antiseptice, expectorante si care mareste capacitatea naturala a organismului de a combate infectia.

* Bronsita, tuse productiva – se bea infuzie combinata de leustean, cate 2-3 cani pe zi, cat mai calda posibil. Acest preparat are efecte calmante, reduce senzatia de iritatie pe traiectul respirator si este expectorant, ajutand eliminarea secretiilor bronsice in exces. Acest tratament este un bun adjuvant si in caz de pleurezie, de pneumonie.

* Febra, febra intermitenta – se consuma 1-3 cani de infuzie combinata de leustean pe zi. Acest preparat scade temperatura corpului printr-un mecanism oarecum asemanator aspirinei, producand transpiratie si vasodilatatie.

Leusteanul

Nu lipseste din nici o ciorba

?

* Amenoree – se fac cure cu o durata de 8 saptamani, timp in care se consuma 15 grame de frunze de leustean proaspat pe zi. Suplimentar, pentru efecte mai puternice, se bea si o cana de infuzie combinata de frunze si de seminte de leustean. Este un tratament care favorizeaza declansarea menstruatiei, care stimuleaza activitatea ovarelor si imbunatateste circulatia la nivelul aparatului genital feminin.

* Ciclu menstrual dureros – vreme de 21 de zile, se bea cate o cana de infuzie combinata de leustean dimineata si seara. Acest preparat nu favorizeaza doar menstruatia, ci si normalizeaza ritmul sau de aparitie, previne crampele si starile de disconfort inainte si in timpul menstrelor. In cazul crampelor menstruale puternice, se bea o infuzie fierbinte de leustean (din doua lingurite de planta la o cana de apa), tratament cu efecte calmante si antispastice rapide.

* Circulatie periferica deficitara – se consuma leustean proaspat, cate 10-25 de grame pe zi. Are efect vasodilatator periferic, ajutand la imbunatatirea irigarii cu sange a unor zone ale corpului, cum ar fi mainile, labele picioarelor, urechile.

* Dureri de cap, migrena – se mesteca indelung 4-5 frunze proaspete de leustean. Calmeaza durerea si reduce senzatia de voma, in cazul migrenei. Tratamentul este recomandat si in crizele biliare, deoarece normalizeaza activitatea colecistului.

Tratamente externe

* Pete pe piele – se freaca pielea pe zona afectata cu frunze proaspete de leustean, zdrobite in prealabil. Aplicatia dureaza cinci minute si se repeta de doua ori pe zi, vreme de o saptamana. Efectele sunt exceptionale, in cazul petelor care apar in contact cu diverse substante chimice. In cazul petelor pe piele care apar pe fondul unor tulburari interne, tratamentul extern este dublat cu o cura de dezintoxicare cu o durata de minimum 2 saptamani, timp in care se iau 12 lingurite de suc de leustean pe zi.

* Reactii alergice la nivelul pielii – frunzele proaspete de leustean se toaca foarte bine pe o planseta de lemn sau se maruntesc in mixer, dupa care se invelesc intr-un tifon subtire si se aplica pe locul afectat, unde se lasa vreme de o ora. Are efecte antihistaminice directe, diminueaza inflamatia, calmeaza mancarimile.

* Dureri de gat, amigdalita – se face gargara cu o infuzie fierbinte de frunze uscate de leustean (4 linguri la o jumatate de cana de apa).

Leusteanul

Semintele de leustean

?

* Gingivita, ulceratii in zona bucala – se mesteca indelung (minimum cinci minute), de 4 ori pe zi, cate 2-3 frunze proaspete de leustean. Este un tratament simplu, dar cu care se obtin rezultate foarte bune, deoarece dezinfecteaza gingiile, este antiinflamator, favorizeaza refacerea epiteliilor lezate.

* Miros neplacut al transpiratiei – in Evul Mediu, cei care strabateau cu piciorul distante foarte lungi isi puneau in incaltari cateva frunze de leustean, ca sa previna mirosul neplacut al picioarelor si sa se fereasca de eventualele infectii la acest nivel. Daca vi se pare neplacut sau imposibil de aplicat acest procedeu terapeutic, va recomandam baile partiale cu infuzie combinata de leustean, bai care vor avea o durata minima de 10 minute. Este bine de stiut ca aroma leusteanului este adesea folosita in… parfumurile de lux, carora le da o tenta de prospetime, de naturalete.

* Arsuri de gradele I si II – se striveste o mana de frunze proaspete de leustean pe o planseta de lemn, apoi se aplica pe locul afectat, unde se tin vreme de minimum o ora. Aceasta aplicatie are efecte calmante locale, antiinflamatoare, previne infectia si grabeste refacerea tesuturilor distruse.

* Amigdalite, faringite, laringite – se consuma frunze proaspete de leusten si, suplimentar, se face gargara de 4 ori pe zi cu infuzie combinata din frunze si seminte de leustean. Este un tratament cu efecte calmante si antiinfectioase.

Precautii si contraindicatii

Nu se foloseste in perioada sarcinii si se foloseste in cantitati moderate (maximum 3 g pe zi de frunze proaspete) in timpul alaptarii. Foarte rar s-a observat un efect iritativ al leusteanului, administrat in cantitati mari si pe perioade lungi de timp, in infectiile renale.

LEUSTEANUL – PLANTA MAGICA

In Apuseni, fetelor aflate la pubertate li se dadea sa manance dimineata turte de grau cu leustean verde, ca sa fie ferite de „zburatori si alte ispitiri necurate”. De altfel, pe tot teritoriul Romaniei se credea ca cele mai bune remedii de protectie magica sunt leusteanul, odoleanul si iarba creata. In nordul Moldovei, se credea ca radacina de leustean dezgropata in Vinerea Mare si administrata pisata in fiecare seara ajuta la alungarea spiritelor rele din om, fiind o metoda de exorcizare. De asemenea, se credea ca adaugate in apa din scaldatoare frunzele de leustean alunga gandurile negre.

In Franta, in Provence, se spunea ca femeia care face baie cu frunze de leustean si flori de trandafir poate trezi dragostea in cel pe care il iubeste.

In Italia, in provincia Liguria, se credea ca persoanele care poarta cateva frunze sau bucati de radacina de leustean vor deveni foarte atractive pentru sexul opus. (Femeile slave purtau leustean in ziua nuntii ca sa aiba o casnicie fericita.)

Ilie Tudor

http://www.formula-as.ro

DORINTA LUI LUCIAN BUTE

In stirile de ieri pe care le-am primit in mail,cele despre Lucian Bute mi-au atras atentia…

„Cea mai mare dorinta a lui Lucian Bute: „Sa vina mama la meci!”

Campionul nostru mondial la box îsi doreste ca la partida de sâmbata, când îsi va apara centura în fata lui Jean-Paul Mendy, mama lui sa-i fie alaturi.

Maricica Bute nu a vazut live nicio partida a fiului ei. Nici din apropierea ringului, nici din fata televizorului. Ea prefera ca în timpul luptelor lui Lucian sa stea singura într-o camera plina de icoane si sa se roage. Dar, pentru ca Lucian Bute va boxa anul acesta pentru prima data, acasa, în România, pugilistul vrea ca parintele sa-i fie aproape!

„Va ajunge si mama la meci. Am vorbit cu ei si i-am mai spus o data, si tot ca «mai mama, mai bine stau acasa», dar i-am zis ok, lasa ca vei veni. Cred ca va sta cu spatele la ring”, a spus Bute, potrivit Realitatea TV.

„Mi-ar place si am nevoie de sprijin. …si toti românii, nu neaparat marii campioni”, a mai declarat Lucian.”(adevarul.ro)

„Cel mai mare fotbalist din istoria României, Gheorghe Hagi i-a zis lui Lucian Bute „tu esti regele acum”, la o întâlnire care a avut loc, miercuri seara, în jurul orei 22.00, la hotel Marriott din Capitala, adaugând ca este cel mai înflacarat suporter al pugilistului român

Intâlnirea dintre cei doi a avut loc în momentul când Bute se întorcea de la antrenament, iar Hagi se afla în incinta hotelului într-o întâlnire cu niSte oficiali turci referitoare la academia de fotbal ce îi poarta numele, se precizeaza pe site-ul http://www.lucian-bute.ro. Hagi, supranumit regele fotbalului românesc, i-a fost idol lui Lucian în copilarie si l-a facut sa iasa pe strazi dupa izbândele nationalei de fotbal. Hagi stia ca Bute e la Marriott, dar nu a vrut sa forteze o întâlnire cu Lucian pentru a nu-l deranja. Dupa ce s-au întâlnit, Lucian a dat mâna cu Hagi si l-a numit rege pe Gica. “Tu esti regele acum”, a venit replica lui Hagi.

Hagi i-a promis lui Bute ca pe 9 iulie va fi la Romexpo în primele rânduri sa-l încurajeze. La sosirea de la Aeroportul Otopeni, Bute a primit un steag al României cu autografele lui Hagi si al Nadiei. “Va fi cu mine în ring Gica. Ieri m-a încurajat Adrian Mutu, azi tu. Este o mare onoare pentru mine sa fiu sustinut de marii campioni ai tarii. Promit sa nu va dezamagesc”, a spus Lucian.

Vazându-l transpirat dupa antrenament, Hagi a facut o paralela între cele doua cariere: “Si eu am fost talentat, dar daca nu munceam la antrenament si nu respectam fotbalul nu ajungeam sus. E?ti la fel ca mine. Am vazut ca te antrenezi pâna la epuizare. Stiu ca în ring sunt momente dificile. Daca te lasa picioarele, degeaba esti talentat”. Intâlnirea dintre cei doi a durat aproximativ 15 minute. Lucian trebuia sa mearga la odihna, iar Hagi sa rezolve treburile cu fotbalul. Cei doi se vor mai întâlni dupa gala, Lucian invitându-l pe Gica sa participe la evenimentele de dupa meciul lui cu Jean Paul Mendy.

Lucian Bute îsi va pune în joc pentru a opta oara centura mondiala în fata francezului Jean Paul Mendy, la 9 iulie, în cadrul galei „Campion pentru România”, ce va avea loc la Romexpo si va fi transmisa de Pro TV.”(adevarul.ro)

*****************

Imi creste inima cand cineva de pe aici care nu a fost niciodata in Romania, ma intreaba, ce mai face fotbalistul Hagi?…eu sunt foarte mandra de Romania si de romanii mei…si sunt cu sufletul alaturi de ei… acuma ,chiar la 4000 de km pot sa urmaresc pe „Romanasul „meu si partida de box a lui Lucian Bute…si ii tin pumnii…

%d blogeri au apreciat: