SFANTUL IOAN CEL NOU DE LA SUCEAVA

Sfantul Ioan cel Nou de la Suceva s-a nascut in Trapezunt (Asia Mica), in jurul anului 1300. Sfantul Ioan isi castiga existenta facand negot impreuna cu tatal sau. Vindeau icoane, smirna, matasuri de provenienta bizantina si cumparau grau, vite, miere sau diverse roade ale pamantului.

Intr-una dintre calatoriile sale spre Cetatea Alba, a discutat in contradictoriu pe teme religioase cu catolicul Reiz. La sfarsitul acestei calatorii, catolicul i-a spus conducatorului tatar al cetatii ca Ioan doreste sa devina musulman.

Dar in fata tatarului, Ioan marturiseste ca Hristos este singurul Dumnezeu. Dupa multe chinuri, Ioan cel Nou de la Suceava a fost tarat prin cetate de coada unui cal. In urma acestei pedespe Ioan se roaga lui Dumnezeu: „Iti multumesc, Stapane, Doamne, ca m-ai invrednicit pe mine, ticalosul, sa-mi spal pacatele cu insusi sangele meu si curat a ma face de faradelegile mele cele multe ce am savarsit inaintea Ta, din pricina neputintei omenesti”.

Unul dintre chinuitori, uimit de puterea cu care Ioan primea chinurile, a scos sabia si i-a taiat capul. Desi nu s-a permis ingroparea lui, acest lucru a fost posibil dupa ce prin minune, trei ingeri au tamaiat trupul sau. Mai tarziu, Ioan i s-a aratat in vis unui preot, care i-a luat moastele si le-a asezat in altarul bisericii in care slujea. Acolo au stat pana cand sfintele sale moaste au fost luate de Alexandru cel Bun (1400-1432) si aduse la Suceava, pe 24 iunie 1402. Moastele sfantului Ioan cel Nou au fost asezate in biserica Mirautilor, pe atunci catedrala mitropolitana.

Amintim ca in anul 1950, la propunerea Sfantului Sinod al Bisericii Ortodoxe, intre sfintii cu moaste din Romania al caror cult a fost generalizat in toata Biserica, s-a aflat si Sfantul Ioan cel Nou de la Suceava. Acest sfant este cinstit si ca ocrotitor al negustorilor.

sursa

http://www.crestinortodox.ro

Mai multe…despre…ganduri

 CLEPSIDRA GANDURILOR

*Este mai nobila greseala generata de activitate,decat prudenta excesiva imbietoare la inactivitate.

*Rabdarea guvernata de ratiune este superioara celei impuse de neputinta.

*Devenind zgomotoase,atat dragostea cat si ura isi pierd capacitatea de persuasiune.

*Neputinta suportarii unei nenorociri este mai grava decat nenorocirea insasi.

*Sentimentele excesivesunt mai daunatoare decat cele deficitare.

*Cand infruntam dusmanii,adesea ne temem mai mult de lipsa capacitatii noastre de rezistenta decat de a lor.

*Libertatea mostenita nu seamana cu aceea cucerita.

*Valoarea fiecarui om o fundamenteaza cel mai bine problemele pe care a fost in stare sa le rezolve.

*Intre straini ajungi sa te cunosti mai bine decat intre ai tai.

*Instinctul de conservare ne obliga sa ne ferim mai mult de cel ce a putut birui pe acela de care ne-am temut,decat ne ferisem inainte de ce biruit.

*Pentru gandire indoielile sunt mai fecunde decat certitudinile.

*Memoria arunca in bratele visului tot ce tainuim starilor de veghe.

*Povara tainelor personale nu poate fi egalata nicicand de cea a tainelor impartasite de altii.

*Nu numai oamenii jaloneaza istoria ci si aceasta ii marcheaza pe ei.

*Bucuria mai mare a altora n-o sporeste pe a noastra,dar durerea coplesitoare a celorlalti ne micsoreaza durerile proprii.

*Tinem mai mult la hainele pe care le-am carpit decat la celelate.

*De cei care ne injura scapam mai repede decat de adulatori;ca ultimii sa nu ingroase randurile primilor,despartirea de ei pretinde prelungite menajamente.                  (1978-Ateneu)

E FRIG…

E frig/

La mine-n suflet,/

De amintiri/

De neputinta/

Si de dor./

As vrea,/

Sa le-asez/

Molcom/

Pe toate/

La locul lor./

Sa nu mai doara/

Sa-mi fie cald/

Simtindu-le/

Sa nu moara/

Ocrotindu-le!…                                                       -clik pe imagine-

%d blogeri au apreciat: