ÎN ÎNTÎMPINAREA PRIMĂVERII

sau căutarea primelor ierburi sălbatice pentru că pînă să-și dea primăvara „concertul său”,mai durează…
Este sfîrșit de februarie,deci am plecat după urzici și nalbă de pădure ,ne-am dus să privim verdele crud  din flora spontană și să îmbrățișăm cu privirea cerul albastru…

Culegînd urzici,m-am întrebat ce are atît de special,de prețios această iarbă sălbatică de se apără cu atîta energie,se protejează și ne înțeapă de parcă este vie…

În mod sigur este extrem de hrănitoare de o caută oamenii chiar și  sub ultima zăpadă,este considerată una din cele mai valoroase plante medicinale,o sursă de vitamine oferită cu generozitate de natură primăvara.

Se spune că urzica purifică sîngele,previne artrita si asigură o sănătate bună pentru tot anul fiind cunoscută încă din antichitate pentru virtuțile ei într-o mulțime de  afecțiuni digestive,renale,genitale,pulmonare,cardiovasculare,reumatismale…Tonicul de primăvară curăță corpul de toxine,tratează anemia,păstrează oasele sănătoase,părul,pielea,dinții prin conținutul impresionant de vitamine și minerale pe care îl conține.
O mulțime de rețete pentru prepararea urzicilor se găsesc la îndemîna.Gurese,cum se numesc urzicile pe aici, sînt la concurență cu nalba (marva parviflora) căreia i se spune hubeze și care este cunoscută din vremea faraonilor ca medicament intern si extern:pentru tulburări ale tractului urinar,tratarea pneumoniei,a pieptului dureros,laxativ pentru copii mici,calmant pentru tuse,înțepături de insecte,hemoroizi,tratamentul infecțiilor orale și ale gîtului,calmarea nervilor,pentru inflamația pleoapelor.Localnicii gătesc nalba cam la fel cum gătim noi urzica.
Plimbarea a fost o bucurie .
Să vă bată primăvara în poartă, acolo unde încă n-a ajuns, și să vă fie primăvară în suflet mereu!
///Natura,  te lasă să poti închide ochii și să simți că rugăciunea ta ,tăcută, din suflet, pleacă direct acolo …SUS.

 

…”S-a mai dezlipit o foaie,

Mi s-a mai fărmat un vis…

 

Unde ești tu să ne plouă

Plînsul frunzelor ce mor,

Și cu brațele- amîndouă

Să oprim căderea lor?…

 

Mîna ta să le culeagă

Și să ni le-mpartă-n doi.

E povestea noastră-ntreagă

Scrisă-n veștedele foi…”

Octavian Goga,Amurg

 

 

VACANȚA

sau forfota mulțimilor care fug după armonie și relaxare în diverse locuri ale planetei,împătimiți ai destinațiilor calde,insule exotice,țări străine…
Dar cine nu-și dorește o vacanță în care să își elibereze sufletul de tot zbuciumul acumulat?
Și eu am așteptat vacanța cu nerăbdare iar România este pentru mine cel mai bun loc, de aceea am plecat acolo.(ehe,jarul nestins al dorului de acasă care mereu se reaprinde.)
De cînd dădea cireșul în floare am hotărît că vom pleca să revedem din minunățiile țării.Din păcate nu am mai prins balul pomilor (decît virtual)și nici cireșele cercei pe ramuri…erau deja în borcane.
Am regăsit cireșul copilăriei care ne-a zîmbit larg și ne-a mîngîiat răcoros, că noi tocmai veniserăm de la 47 de grade…căldură domne’,nu glumă!
Ne-au cîntat lieduri păsărelele gureșe,am stat în fînul de curînd cosit și am îmbrățișat cu privirile albastrul nesfîrșit al cerului senin.Ne-am bucurat de liniștea care ne-a cuprins,pe care am ascultat-o și în fața careia nu-ți poți astîmpăra mirarea.

Așa sînt unii.Vin de prin meandrele vieții să privească cum le bate în poartă răsăritul de soare,dau mîna cu geana dimineții și se bucură de o nouă zi acolo,pe pămîntul bătrîn(plin de suferințe și el ca și omul) dar încă rodnic.
Satul românesc este plin de frumusețe și farmec,te invită să te bucuri,mai ales dacă ai o traistă de amintiri care îți îndoaie spinarea…


Dimineți și seri cu flăcări roșii,verdele cîmpurilor și pădurilor…acolo inima mea se întoarce mereu …la primul rai.
În zilele caniculare,că am prins și niște zile surori cu cele pe care le lăsaserăm acasă,ne-am răcorit la iaz sau am plecat în niște plimbări lacustre cu „gînsacul” unde am admirat apusul minunat de soare. />”
Am fost în vizite,am mai privit lumea și de „sus,”

am vizitat oameni dragi mie ,locuri pline de frumos în natura generoasă,lăcașuri de cult…m-am simțit acasă cu adevărat.



La mare nu am reușit să ajung dar am primit vederi frumoase de acolo ,poate data viitoare…de fapt,noi, iubim mai mult muntele.
Cînd am plecat,pe drumurile finalului de vară erau frînturi de toamnă și o tristețe în sufletul meu m-a însoțit pînă la destinație. (sentimentalismul de care sufăr dar oricum sînt mai „bogată”)
Le-am povestit celor de aici despre frumusețea României,despre magia locurilor,despre aerul curat de sub pădure,le-am arătat imagini și au fost foarte impresionați de abundența resurselor turistice românești, și-ar dori să călătorească acolo ,să vadă,că-s multe comori de văzut …
P.S

„Viața este o ciudată comedie care amestecă împreună și dureri și bucurii,punînd lacrimi lîngă zîmbet,punînd zîmbet lîngă plîns.”

Earth Day

„-Fată frumoasă si harnică, grijește-mă si curăță-mă de omizi, ca ți-oi prinde si eu bine vreodată.”

Azi,22 aprilie, se sărbătorește Ziua Pămîntului.

Oamenii din întreaga lume sînt încurajați să fie mai prietenoși cu mediul.

Această zi,este un eveniment anual, marcat în întreaga lume, pentru a demonstra sprijinul pentru protecția mediului.

Ziua Pămîntului, este o modalitate de a reaminti oamenilor că mediul se deteriorează foarte repede ,că sînt obligați să protejeze pămîntul pentru ca resursele să ajungă și generațiilor viitoare.

Un copacel,o plantă,o clipă de bucurie în mijlocul naturii…e atît de simplu să te simți bine…natura este peste tot gata să ne ofere frumusețile ei,depinde de noi dacă le vedem sau nu,dacă dorim să  descoperim colțuri de rai.

Se zice că oamenii și omizile se transformă…însă nu toate omizile devin fluturi,unele devin molii…nici  oamenii…ne amăgim uneori că putem „zbura”.

ÎNCEPUT DE APRILIE

migdalulLogodnă de primăvară
de Magda Isanos

Vai, frumusețea ceasului de-acuma
de ce nu-mi este dat s-o sorb cu tine,
și-alături să simțim sub talpă huma
de iarba vieții grea, cum de suspine
mi-i inima de când nu te-am văzut?
Vreau soarele, pe degetele noastre
unite, un inel să făurească;
albastre zările-n privirile-ți albastre
să le privesc și dragostea să crească
din rădăcini bătrîne ca grădina
(mai mîndră decît cea care s-a dus),
să-mi ierți, și eu să-ți iert, de-asemeni vina
de-a fi iubit mai mult decît am spus.

(Magda Isanos (n. 17 aprilie 1916, Iași – d. 17 noiembrie 1944, București) a fost o avocată, poetă, prozatoare și publicistă română.)

SFÎRŞIT DE AUGUST…

Am plecat în România să ne alinăm tristeţea...

Am plecat în România să ne alinăm tristeţea…

Răsărit de soare văzut din Tarom

Răsărit de soare văzut din Tarom

"Răsar, Mă-nalţ, Cobor Şi-apoi dispar, Şi-apusul meu e totuşi răsărit... Sînt vagabondul zilei de-a pururi solitar - Portret unic şi veşnic, expus în infinit."

„Răsar,
Mă-nalţ,
Cobor
Şi-apoi dispar,
Şi-apusul meu e totuşi răsărit…
Sînt vagabondul zilei de-a pururi solitar –
Portret unic şi veşnic, expus în infinit.”

Pe pămînt românesc...

Pe pămînt românesc…

DSC05067 DSC05074 DSC05075DSC05094 DSC05098DSC05102 DSC05108DSC05116DSC05153DSC05266

DSC05268DSC05271DSC05277DSC05278DSC05279DSC05280DSC05284 DSC05285 DSC05286 DSC05293 DSC05320 DSC05321 DSC05283DSC05325 DSC05331 DSC05342DSC05272DSC05331DSC05130DSC05210DSC05346la umbra nucului batran am plins atit de multDSC05204DSC05217 DSC05219 DSC05245 DSC05248 DSC05251DSC05368 DSC05374 DSC05360DSC05376 DSC05379 DSC05381 DSC05383 DSC05388 DSC05389 DSC05390

"Padure, cine nu iubeşte suava ta melancolie,                         Tu ce ridici spre ceruri braţe visîndu-ţi dulcea poezie,                         Si care om venind în tine nu se pricepe înalţat,                         Cu ranile în piept închise, cu doru-n suflet alinat"

„Padure, cine nu iubeşte suava ta melancolie,
Tu ce ridici spre ceruri braţe visîndu-ţi dulcea poezie,
Si care om venind în tine nu se pricepe înalţat,
Cu ranile în piept închise, cu doru-n suflet alinat”.

" Vino-n codru la izvorul. Care tremura pe prund..."

” Vino-n codru la izvorul. Care tremura pe prund…”

DSC05401 DSC05400DSC05404 DSC05405DSC05427 DSC05429DSC05436

Mulţumesc familiei

Mulţumesc familiei

Mulţumesc prietenilor,vecinilor ,cu toţii oameni frumoşi la suflet ,pentru sprijinul pe care mi l-au oferit.

Mulţumesc prietenilor,vecinilor ,cu toţii oameni frumoşi la suflet pentru sprijinul pe care mi l-au oferit în momente grele din viaţa mea.

SEMNE DE PRIMĂVARĂ

M-am întîlnit cu floricelele într-o plimbare pe nişte cîmpuri

M-am întîlnit cu floricelele într-o plimbare pe nişte cîmpuri

cîmp cu ovăzla ,,ovăz verde"avem si un binoclu cu noiinceput de februarie 2015

plimbare de februarie in zona aeroportului Queen Alia

soarele mîngîie verdele indraznet de februariese pare că şi căţelul e bucuros de verdepe cer albastru fara de nori se intoarce un avion din Emiratein gluma i se spune turnul Eiffelseara de februarie

Prin pădure poţi asculta cum creşte firul de iarbă

Prin pădure poţi asculta cum creşte firul de iarbă

incep sa apara floricelele de padure

flora spontana din iordania cuprinde peste 2500 de soiuri de plante-unele din cauza lipsei de ploi se pierdun alt copac rupt

doiastea se mananca primavara la fel ca urzicilefurtuna Huda a rupt multi copacirupti de vantciudate dîre

privind la avion ma gandesc la pilotul a carui viata a sfarsit atat de tragic

nori calatori

galbena de februariece linii ciudate pe cer

cerul privit printre pini

lumina de seara

din buza paduriila margine de capitala

pe dealdin culorile cerului

e singur,uscat si trist dar vantul inca nu l-a rupt

se aduna norii ca lana in caierul de tors

cer si pinisoare printre piniapusul din padurefrumos apus de soare

GÎNDURI…

la o cafea amară şi o curmală

la o cafea amara(cafeaua amară قهوه ساده  este un simbol al ospitalităţii în această zonă,se oferă de secole la toate evenimentele ,vesele sau triste.Unii beau zilnic o ceşcuţă,două înlocuind cafeaua dulce)

***

În fiecare clipă în lumea asta  mare există bucurii şi lacrimi.Unii se nasc şi alţii mor…o luminiţă se aprinde într-un colţ al lumii  şi o alta se stinge într-un alt loc.Se moare  în accidente,în războaie,dezastre naturale ,crime,de foame,de boli şi alte nenorociri care provoacă suferinţă oamenilor.Cineva anunţă la televizor cifre seci şi reci despre plecaţii din ultima zi …

Moartea nu vine aşa în vizită să te mîngîie pe creştet şi să plece,nu,ea e hotărîtă, vine şi te ia uneori din direcţia din care nu aştepţi.Cu toate că ştim că sîntem muritori ştim şi că ne-am născut în lumea care a devenit şi a noastră pentru a trăi.Călători pe cărările încurcate ale vieţii sîntem într-o continuă căutare,de fiecare dată altceva poate…marea aventură a fiecăruia dintre noi.Sîntem buni sau răi, cu diferite culori ale pielii,nu  alegem unde ne naştem iar viaţa are o agendă a ei proprie,ciudată ,astfel că ajungem în locuri la care cîndva nici nu ne gîndeam .Sînt Oameni şi oameni.De curînd,în 15 mai, a plecat dintre noi pentru totdeauna socrul meu.Eu m-am înţeles bine cu socrii,ne-am respectat reciproc.(chiar şi atunci cînd era vorba despre religie )Era un om onest cu mult ,mult umor, uneori cu o expresie ironică a buzelor ,alteori avea o figură severă cu ton autoritar cînd se hotărau lucruri importante,cînd erau probleme, că aşa se întîmplă  în viaţă.Înzestrat cu vitalitate a avut curajul de a răzbate …a fost refugiat la 19 ani,avut o viaţă plină cu de toate,familie mare ,copii mulţi,nepoţi şi strănepoţi …(copii pe care i-a trimis la şcoli,facultăţi care au fost capabili, le-a făcut case să fie aproape de el,le-a plantat copaci,vii şi multe altele.)

Uneori,cînd îl apuca dorul de locul unde s-a născut (în Palestina la vreo 18 km de Marea Mediterană)îmi povestea,spunea poezii şi cînta.Îmi înţelegea dorul meu de ţară…şi eu îi povesteam…tot la o cafea amara .

A fost ultima lui primăvară de care nu prea s-a bucurat cu toate că iubea mult natura.

A plecat într-un loc mai bun,unde nu sînt graniţe,vize şi mai ales politică…a fost lucid pînă la sfîrşit,(a dat ultimile sfaturi)însă  astmul bronşic pe care îl avea de nişte ani l-a obosit prea tare …şi avea  deja 85 de ani.trandafirul galben

***

De-atunci au înflorit flori,unele s-au scuturat,s-au copt primele agude,via şi-a croşetat ciorchini lungi,măslinele au ieşit de mult din flori la o vorbă,păsărelele ciripesc la fel prin copaci,nimic nu a stat pe loc.abia invata sa zboare...a căzut din cuib credViaţa merge înainte ,ne-a fost dată în dar ca să o trăim…fiecare după priceperea lui.M-am gîndit că viaţa omului se aseamănă cu plantele :

unele cresc repede pentru că  le prieşte solul sau se acomodează uşor,altele mai greu , au o perioadă cînd dau flori parfumate dar nu toate,culoricopacii fac fructe dar sint de  calităţi diferite…apoi se scutură  de vînturi, de furtuni şi de ploi sau se usucă şi cad…mai sînt şi dăunătorii care le fac rău.

Unii vin şi alţii pleacă,pe acest drum mai lung sau mai scurt rămîn urmele noastre .

Gînduri…

petale scuturatemuscatele si-au facut ghiveci printre cracile smochinului

***portocaliu vesel

 

 

 

 

 

 

agud vie

Mai multe despre caprifoi

sau alpinistul veşnic verde

lonicera japonica

înfloreşte în aprilie în această zonă, poate din cauză că este mai cald,(anul acesta  şi-a deschis primele flori la vreme de Sărbătoare)ieri ,gradele chiar au jucat săltata pînă la peste 30, ziceau meteorologii ,că eu nu am putut verifica din cauză că motanul a dat cu laba la termometrul de afară confundîndu-l probabil cu vreun şoricelmotanul meu deştept dar şi vinovat de nişte rele şi s-ar putea să   intrăm brusc în vara pe care meteorologii au anunţat-o a fi una fierbinte .

Deosebit de parfumată,lonicera japonica este o plantă decorativă care atrage o grămadă de albine mai ales în faza de început a înfloririi care a coincis cu polenizarea finală a lămîiului.Mă gîndeam să plec la vînătoare de albine pentru că păreau sălbatice zic eu din cauza trupurilor mai mici,să văd unde se ascund şi cum este mierea din flori de lamîi cu caprifoi.Era un bîzîit continuu dar  nu le-am deranjat  de frică să nu devină cumva agresive…mă şi vedeam ca prin filmele alea cu roiuri pe urmele mele alergînd-mă şi nici o baltă de salvare nu aveam.Scopul iniţial al plantării a fost desigur parfumarea grădinii dar nu am respectat distanţele faţă de plantele care se invecinau cu ea.A crescut în 5 ani foarte mult,ca Făt Frumos din poveste.Am urcat-o pe gardurigard imbracat cu plante,i-am dirijat direcţia dar a devenit oportunistă,a invadat nişte arbuşti mai mici din vecinătatea ei,i-a ştrangulat şi s-a pus stăpînă acolo.A trebuit să-i mut în alt loc.(cred că şi coloniştii de ieri şi de azi au studiat comportamentul unor plante invazive după care l-au transpus în realitatea vieţii lor)Cu cît o tunzi,că eu o tund ,nu glumă,ea creşte la loc.caprifoiul parfumathoneysucklemugurii de caprifoiflori de aur si argint-lonicera japonica lonicera mai are doua colege cu care vietuieste Mai are două colege pe care le-a tras dupăevergreen ea ,le-a încîlcit bine dar tot ea este stăpîna…

Folosită în medicina tradiţională chineză, lonicera japonica,Jin Yin Hua sau gemenele de argint şi aur cum au denumit-o chinezii din cauza culorii alb-galben,are proprietăţi antibacteriene,antispastice şi antiinflamatorii.Vechii chinezi  foloseau caprifoiul şi la muşcăturile de şarpe,boli de piele,infecţii respiratorii şi multe altele.Ceaiul Jin Yin Hua este foarte căutat în zona aceea,dar şi  la englezi, honeysuckle tea

http://www.examiner.com/article/how-to-make-honeysuckle-tea-and-its-health-benefits

Se culeg mugurii înainte de a se deschide floarea şi se pun la uscat… eu îi mai consum şi proaspeţi cu toate că au un gust dulce amărui.

Seara mirosul de caprifoi este mai puternic decît în timpul zilei şi îţi dă o stare de proaspăt,de bine,spune şi fiica mea care a terminat şcoala,a avut şi serbarea şi acum că a intrat totul în linie dreaptă învaţă pentru examenele de vară-bacalaurat ,prin locurile umbroase…caprifoi si cer

Caprifoiul este foarte iubit de caprine,de unde şi denumirea de capri-foi ,lucru verificat personal atunci cînd tund,curăţ planta şi ele sar  în ajutorul meu…

Dacă vrei să dispară definitiv planta,este suficient să nu supraveghezi iezii care se urcă peste tot.se urca iedul in copacCîndva m-au văduvit de o viţă de vie…

dar caprifoiul parfumat sau Mîna Maicii Domnului cum i se mai spune pe acasă merită un loc în grădină…

îmi mai parfumează gîndurile , că veştile de prin lume nu sînt tocmai bune,în fiecare zi alte şi alte ştiri şi te tot întrebi ce se întîmplă şi de ce, cauţi răspunsuri şi nu le găseşti.

 

FLORI

galbene ca lumina  Flori de Florii…ce-a mai rămas din ele adică,pentru că paraziţii  au năvălit în grădină şi a trebuit să intru cu foarfeca mare …desigur le-am şi stropit de vreo trei ori, săracele!Am tuns,ciuntit pe acolo,sper să îşi revină…chiar am fost tristă cînd am văzut ce urme au lăsat afidele,rugina,făina etc.venite toate într-o armată bine dotată la mine în grădină.Plantele sînt vulnerabile la boli la fel ca şi omul şi cred că şi ele suferă.Eu nu am o grădină spectaculoasă şi nici plante regale ,dar am nevoie de flori care să îmi bucure sufletul cu zîmbetul lor colorat şi parfumat…îmi sînt la fel de dragi şi cele din flora spontană şi din ghivece..uneori chiar vorbesc cu ele.Mîţişori de salcie din păcate nu am,am auzit totuşi că există undeva pe lîngă rîul care e departe de zona unde stăm,o salcie frumoasă. Duminica Floriilor, este sărbătorită de creştinii de aici printr-o procesiune care are loc după săvîrşirea Sf.Liturghii,ei purtînd în mîini frunze de palmier care se aşează în formă de arcadă şi la intrarea în biserică,sau de măslin.Se împodobesc icoanele şi candelele cu flori .Şi pentru că azi e Sîmbăta lui Lazăr şi se spune că se sădesc plante noi şi se îngrijeşte grădina ,eu tocmai asta am făcut…nevoită fiind.Unii dintre trandafiri sînt de-o vîrstă cu fiica mea,ar trebui să-şi sărbătorească majoratul împreună,deci ,fiind legată de aceste plante în mijlocul cărora îmi încarc bateriile ,a trebuit să iau măsuri imediate …

La mulţi ani,celor care poartă nume de flori,linişte şi speranţă în suflet!

« Older entries

%d blogeri au apreciat: