24 Jan.

„Unirea Principatelor Române cunoscută și ca Mica Unire (Marea Unire fiind cea de la 1918) a avut loc la jumătatea secolului al XIX-lea și reprezintă unificarea vechilor state Moldova și Țara Românească. Unirea este strâns legată de personalitatea lui Alexandru Ioan Cuza și de alegerea sa ca domnitor al ambelor principate la 5 ianuarie 1859 în Moldova și la 24 ianuarie 1859 în Țara Românească.”(wikipedia.org)

sursa

youtube

 

Grigore Vasiliu Birlic (n. 24 ianuarie 1905, Fălticeni – d. 14 februarie 1970, București) a fost unul dintre cei mai mari actori români de comedie. A jucat în multe piese de teatru, precum și în filme. Numele de naștere era Grigore Vasiliu, Birlic fiind doar o poreclă pe care a primit-o datorită succesului din piesa Birlic, jucată la începutul carierei sale.(wikipedia.org)

sursa

youtube

 

SANZIENELE

24 iunie Pomenirea Nasterii  Sf.Ioan Botezatorul

Noaptea de Sanziene

In fiecare an, pe 24 iunie, romanii marcheaza sarbatoarea Sanzienelor. Noaptea ce precede aceasta zi se crede ca este magica – minunile sunt posibile, fortele benefice, dar si cele negative ajung la apogeu. In Moldova, crestinii ortodocsi se roaga la moastele Sfantului Ioan cel Nou de la Suceava. Ei spera ca vor scapa astfel de necazuri si de boli.

Hora Sanzienelor

Legendele spun ca Sanzienele sunt niste fete foarte frumoase, care traiesc prin paduri sau pe campii. Ele se prind in hora si „dau puteri” deosebite florilor si buruienilor, acestea devenind plante de leac, bune la toate bolile. In popor se crede ca in noaptea Sanzienelor zanele zboara prin aer sau umbla pe pamant. Ele canta si impart rod holdelor, femeilor casatorite, inmultesc pasarile si animalele, tamaduiesc bolnavii, apara semanaturile de grindina. Daca oamenii nu le sarbatoresc cum se cuvine, ele se supara, devenind surate bune cu inraitele Iele sau Rusalii. Sanzienele se razbuna pe femeile care nu tin sarbatoarea de pe 24 iunie, pocindu-le gura. Nici barbatii nu scapa usor. Pe cei care au jurat stramb vreodata, sau au facut alt rau, ii astepta pedepse ingrozitoare, despre Sanziene stiindu-se ca sunt mari iubitoare de dreptate.

Soarele iubirii

Sanzienele reprezinta si un prilej de intalnire a tinerilor ce doresc sa-si uneasca destinele, o sarbatoare iubirii, cinstita cum se cuvine, cu cantec si joc. In ajunul Sanzienelor, fetele si baietii care urmeaza a se casatori se aduna spre seara in sat. E veselie, voie buna si toata lumea e cu sufletul deschis. Se tin balciuri cu tiribombe si calusei. Flacaii aprind ruguri. Fetele mari culeg de pe camp flori de sanziene si impletesc cununi. Apoi arunca peste case coronitele. Daca se lovesc sau se agata de horn, vestesc o cununie apropiata. In zorii zilei flacaii se aduna in cete si strabat satele, cu flori de sanziene la palarii. Se alege „Dragaica”. Este propusa una dintr-un grup de sapte fete. Ea trebuie sa fie cea mai frumoasa, cea mai cuminte si cea mai buna dintre fetele satului. Va fi impodobita cu spice de grau. Celelalte tinere se imbraca in alb. Astfel format, alaiul Dragaicei porneste prin sat si pe ogoare. La rascruci fetele fac o hora si canta voioase. Adesea „Dragaicele” sunt confundate cu „Sanzienele”. Dupa unii specialisti, sarbatoarea Sanzienelor isi are originea intr-un cult geto-dacic stravechi al Soarelui. Aceste personaje au fost adesea reprezentate de traci inlantuite intr-o hora care se invarteste ametitor.

Scaldate in roua

Ceremonialul cuprinde apoi intreg satul. Gospodarii primesc cate un spic de grau, pe care il asaza pe grinda, in sura. Ei spera ca pana la acea inaltime se li se adune granele. Batranii vorbesc ca in noaptea de Sanziene, ielele se aduna si danseaza in padure. Cine le vede ramane mut pentru totdeauna sau damblageste. Tot ei cred ca cine nu respecta Dragaica poate avea parte de multe nenorociri: cel care spala, coase sau matura in acea zi poate muri incat ori fulgerat. In popor se spune ca fetele care vor sa se marite repede trebuie sa se spele cu roua. Insa, pentru ca acest scaldat ritual sa aiba efectul scontat, se respecta anumite conditii: in zori, din locuri necalcate, babele strang roua Sanzienelor intr-o carpa alba, de panza noua, apoi o storc intr-o oala noua. In drum spre casa, ele nu vorbesc deloc si mai ales nu trebuie sa intalneasca pe nimeni. Daca toate acestea sunt implinite, cine se spala cu roua respectiva va fi sanatos si dragastos peste an. Femeile maritate pot face si ele acest ritual, ca sa fie iubite tot anul de sot si sa aiba copii frumosi si sanatosi.

Cristina MARCULESCU
Lumea credintei, anul III, nr. 6(11)

CURA DE DEZINTOXICARE SI SLABIRE CU HARBUZ

La noi s-a facut recolta de pepeni…rosu,galben si zemos…Un obicei pe care l-am observat la cei de pe aici care au ferme de pepeni(valabil si alte leguminoase),in prima zi cand se taie si se incarca in masini pentru piata centrala(aici nu sta omul sa vanda la bucata,ci piata achizitioneaza tot ce are producatorul la pret stabilit de stat),se da de pomana la vecini,cunoscuti si nu numai,pentru ca sa aiba noroc si data viitoare…interesant lucru, ca dau din toata inima…Asa ca in aceasta perioada poti manca gratuit pepeni,daca esti vecina cu omul,poti chiar sa faci o cura scurta de dezintoxicare daca ai norocul de mai multi din zona care fac ferme de legume…zemosAm gasit o reteta pe care am dat-o persoanelor interesate ;in aceasta perioada de inceput de vara  toata lumea face cura de slabire,de dezintoxicare…O scriu,poate o va folosi cineva atunci cand vor fi gata pepenii in Romania

Cura de dezintoxicare si slabire cu harbuz

Cura cu harbuz, fara sa necesite infometare, efort fizic, masaje costisitoare, pastile sau preparate chimice, se dovedeste foarte eficienta pentru slabit si constituie, totodata, si o cura de dezintoxicare. Prin natura ingredientelor, cura cu harbuz poate fi utilizata si de catre cei care postesc. Aspectele pozitive asupra trupului sint vizibile dupa cel mult o saptamina. Cura poate fi urmata de orice adult care nu are alte probleme de sanatate in afara de obezitate, atit timp cit simte nevoia. Inainte de o astfel de cura, este bine ca suferinzii sa consulte medicul, pentru a se asigura ca le sint permise ingredientele, diabeticii nu pot consuma cantitati de piine la discretie, iar hipertensivii si cei cu retentie de apa trebuie sa-si doteze strict lichidele consumate.

Cura propriu-zisa incepe, de regula, dupa faza de luna plina, adica atunci cind luna „scade”, pentru ca in aceasta perioada orice procedeu de dezintoxicare si purificare a trupului are efecte maxime. Cind luna este in crestere, organismul acumuleaza mai usor, iar cind este in scadere, elimina mai usor. De aceea, orice cura de slabire sau dezintoxicare se face in perioada in care luna este in scadere, iar in perioada de crestere a lunii este bine sa nu mincam in nestire, daca nu vrem sa ne ingrasam.

Cura este simpla: se consuma de cite ori apare senzatia de foame numai miez de harbuz cu piine neagra. Desigur, ideal ar fi sa fie consumat harbuzul cu „piine naturala” (amestec de tarite si faina integrala, sare, seminte diferite, framintata fara drojdie, cu apa, din care se fac turtite subtiri care se usuca lent la soare, sau pe o sursa de caldura moderata). Nefiind tratate termic, „turtitele” isi pastreaza integral vitaminele. Se stie ca miezul de harbuz asigura o diureza puternica, o eliminare rapida a apei. Astfel, rinichii sint pusi sa lucreze, ceea ce este foarte bine. Se elimina toxinele din corp, toate organele scapa de grasime, functioneaza mai bine si dispare acel aspect de corp gras. Piinea are rolul ei in cura: impiedica scaderea glicemiei (nu apare acea apatie ca in curele cu infometare), asigura necesarul de vitamine si atenueaza diureza brusca provocata de harbuz.

Cura cu harbuz si piine neagra trebuie urmata cit simte corpul ca poate, pentru ca organismul „stie” instinctiv cit si de ce are nevoie. Nu trebuie sa fie nimic fortat si neplacut, pentru ca o cura de slabire nu este menita sa chinuie, ci sa vindece, sa aline, sa stabileasca echilibrul fizic si sufletesc.

Dupa „Sanatatea”

TEIUL

TEIUL(Tilia platyphylos,Tilia cordata)

I n iunie si iulie,mirosul patrunzator,dulceag,al florilor de tei parfumeaza intreg vazduhul,anuntand sosirea verii.Florile pline de polen,sunt o „pajiste binecuvantata” pentru albine,si in plus,ele contin multe substante utile omului.Cu toate acestea,din pacate exista si multe persoane alergice la floarea de tei.

Substante importante continute:Ulei eteric,mucilagii,saponine si tananti.

Utilizari externe:In tratarea pielii uscate si sensibile,in combaterea pistruilor si a vaselor sanguine dilatate,pot fi folosite,cu mult succes,bai de abur cu flori de tei,sau ape de fata si comprese pe baza de flori de tei.Adaugand infuzie de flori de tei in apa de clatit parul uscat si casant,acesta va deveni treptat,matasos si elastic.

sursa

Sa fii frumoasa cu produse si remedii naturale

de Magret Siemers

**************

La Duminica Mare acolo la noi, la biserica ,s-au sfintit teii si s-au pus ramuri la porti..

*******

Teiul,cu florile lui parfumate ,imi aminteste de  Eminescu,de Moldova carturarului Vasile Lupu (1634-1653) cand teiul  din Copou-ul de astazi era locul unde se jucau copiii lui…Mult mai tarziu prin 1874-1877,poetul Mihai Eminescu,venea in Gradina Copou si sedea la umbra teiuluivisa poate,citea,privea Iasii de altadata…Teiul lui Eminescu a supravietuit in timp…un copac la umbra caruia ,pe o banca,si eu mi-am adunat gandurile…teiul secular…cate perechi de indragostiti s-or fi oprit de-a lungul vremii sub ramurile lui ademeniti de parfumul florilor?Marturia nescrisa a iubirii poetului Mihai Eminescu pentru Veronica Micle…secrete…raspunsuri…doar teiul batran le stie…

CE M-A IMPRESIONAT

E noapte tarziu…nu am somn iar maine nu este scoala…

Astazi(sau ieri ca a trecut de ora 24)fiind sarbatoare ,mi-am permis sa citesc mai mult ca de obicei(am mai spus ca mie nu-mi ajunge timpul)…am intrat prin multe locuri…

Intr-unul din ele am gasit o scrisoare a cuiva care mi-a atras atentia,iata ce scria:

–––––––

de Ioan Nicoara

„Citind presa romaneasca,esti surprins de multitudinea stirilor negative din tara; furturi, violuri, scandaluri, batai, coruptie, minciuna, crime si tot felul de lucruri rele ce se petrec. Ai impresia ca romanului nu i-a mai ramas nimic din calitatile de altadata. De aceia, unora din concetatenii nostri de pe aici (saturati cu informatii negative),le este si rusine sa spuna ca sunt romani. Sa fie oare asta realitatea? Nicidecum! Daca faptele rele isi gasesc atata publicitate in coloanele ziarelor, de ce nu si-ar gasi spatiu si faptele bune!?

Se stie ca daca-i repeti mereu copilului ca-i prost, tampit, golan, puturos, ticalos….si altele de felul asta atunci sa nu te astepti ca are sa iasa un baiat bun.Cine are interesul sa denigreze o natiune, daca nu dusmanii ei? Repetandu-li-se mereu atributele negative ale neamului lor,ajung unii sa spuna ca ;”-romanii sunt un popor de hoti” si sa se fereasca de compatriotii lor. Unii si-au schimbat chiar numele.

Lucrand ca interpret la Fundatia Tolstoi; venise un roman din Germania; Sacagiu N.,care s-a speriat auzind ca mai sunt romani aici in capitala Arizonei. Mi-a zis sa nu spun nimanui ca el e roman si ca nu vrea sa cunoasca pe niciunul. Sacagiu N. cu familia lui,a plecat apoi la New York si i-am pierdut urma. Peste cativa ani, aparea un anunt intr-un ziar romanesc de aici. O mama disperata din Bucuresti isi cauta fiul (S.N) emigrat in SUA, prin anii 1987-1988. Era omul de care ma ocupasem personal. I-am scris femeii ca venise aici in Arizona, dar ca dupa 6-7 luni am auzit ca a plecat la New York cu sotia si cei doi copii…Ca nu voia sa cunoasca nici-un roman si  pe mine m-a acceptat de nevoie, ca nu avea masina si nu stia engleza.

-Draga doamna, banuiesc ca de aceea nu va scrie fiul dumneavoastra, pentru ca sunteti …romanca.

Cu durere i-am scris aceste cuvinte dar nu puteam sa mint. Imi spunea Sacagiu ca romanii pe acolo prin Germania se tineau de rele; mai ales de hotii. Si pentru asta blamezi tu toata natiunea ta !? Parintii si bunicii mei au fost oameni simplii, au muncit din greu pentru traiul vietii, au trait in pace si bune legaturi cu vecinii; cum as putea eu sa-i categorisesc negativ?? Cum as putea eu sa spun ca romanii sunt un popor de nimic,cand experientele m-ar contrazice ?

Sa dau doar cateva exemple. In vara lui 1977, am umblat doua saptamani pe jos, prin Maramures. Pe valea Viseului, in comuna Petrova, am tras la casa invatatorului (pensionat) Chirilean Vasile. I-am spus ca lucrez la Arad cu un fost elev de-a lui (Pasare Petru) si l-am intrebat daca ma poate gazdui o noapte. In curtea lui erau trei masini cu numar de Galati.

-Domnule Nicoara, am multe neamuri sosite in vizita si trebuie sa mai impart din ei pe la vecini,dar vorbesc eu cu vecinii si fii fara grija.

Seara,cand am coborat de pe dealuri, de la fragute si zmeuris, ma asteptau cu o masa buna, dupa care o vecina a venit dupa mine. E de prisos sa spun ca m-au primit oamenii cu toata cinstea si m-au culcat in “camera cea buna”. Dimineata nu m-au lasat sa plec nemancat si n-au vrut nici-un ban de la mine.

A doua zi tocmai ma oprisem sa schitez o sura de paie, tipica, pentru a avea un subiect de tablou. O tanara nevasta se opreste pe drum si leaga vorba cu mine. Ii spun de unde sunt si incotro ma indrept. In cele cateva minute imi spune ca e din Slatioara (maritata in Petrova) si zice ca daca trec prin comuna ei natala sa intreb de…cutare, ca parintii ei locuiesc in centru, peste drum de cooperativa si sa le spun ca am intalnit-o si ca pot dormi la ei.

In comuna Bogdan Voda, am ajuns seara foarte tarziu. Am cautat o familie care erau veri cu colegul meu de lucru. Oamenii se culcasera. Am insistat totusi, ca nu mai puteam continua prin ploaie toata noaptea. S-au sculat oamenii si au deschis usa…strainului.

-Vai, da esti ud pana la piele. Sa te schimbi si sa-ti pui hainele aici langa soba sa se uste…..Ii fi flamand…Avem niste ciuperci fripte cu zmantana, ramase de aseara…daca ti-or placea.

Femeia mi le-a incalzit si am mancat bine, ca eram rupt de foame, dupa o zi peste dealuri si vai, fara merinde. In casa lui Ardelean Vasile, din Petrova am mancat placinte cu branza si lapte, ca la mama acasa..Nu am fost refuzat nicaieri, desi nu ma cunostea nimeni pe acolo.

Dar nu numai in Maramures; in Moldova, prin Carpati, pe oriunde am umblat, am intalnit atatia oameni cumsecade. Pe cand eram la “Strungul” in Arad, am recitat multor colegi de lucru niste poezii satirico-politice, ce le compusesem. Daca vreunul m-ar fi denuntat, cu siguranta ca as fi infundat puscaria pe mai multi ani.

Voi mai nota ca in vizita mea in tara, in vara lui 1995, am stat patru zile la cabana Gentiana, din Retezat… Aparatul de filmat mi-a fost pe masa, in bucatarie, zi si noapte. Cabana era plina cu turisti tineri ROMANI, unii soseau altii plecau. Nu mi-a disparut nici-un dolar.Tot cu aceiasi vizita, parcurgand de la Aiud la Abrud, undeva pe dealurile Ponorului, am cerut la o casa un pahar cu apa, dar omul mi-a sugerat ca-i mai bun un pahar cu lapte, si femeia mi-a adus proaspat muls. Intrucat nu treceau masini pe acolo, s-au oferit sa ma gazduiasca peste noapte, dar am plecat la drum mai mult pentru frumusetea peisajului.

Sa mai spun ca am oprit o masina intre Campeni si Abrud – care m-a dus pana la Gurabarza? Ma luase un miner. La coborare, n-aveam bani potriviti. Se inoptase. A oprit in fata unui magazin, asteptandu-ma in strada. Imi lasasem sacosa cu aparatul de filmat si alte cele in masina lui. Omul putea s-o ia din loc, ca nici nu oprise motorul. In Deva, una de la casa de schimb a fugit dupa mine pe strada sa-mi dea restul de la o suta dolari, ca eu ma incurcasem.

In occidentul “civilizat”, daca bati la usa unuia cerand un pahar cu apa, acesta iti cere sa te legitimezi mai intai. Dar ai sanse sa-ti iasa omul in prag cu pistolul, ori sa sune dupa politie. Exceptii sunt desigur in toate partile lumii, dar marea majoritate a romanilor ,trecand peste toate adversitatile, au ramas oameni de omenie.”

FINIX – Arizona 26.12.1996

sursa

http://rodicabotan.blogspot.com

********************

Eu,ma trezesc si adorm cu gandul la locurile acelea unde am oameni pe care ii iubesc…e tara mea…

chiar mi-a spus sora mea cu vreo ora in urma ca ploua ,si era bucuroasa pentru pamantul din gradina care era uscat…eu parca auzeam si sunetul ploii…

-eu la toata lumea imi laud tara si neamul…asa simt eu…

MAI MULTE DESPRE SALCAM

FLORILE DE SALCAM, REMEDIU NATURAL CONTRA ULCERELOR

Proprietatile terapeutice ale preparatelor din flori de salcâm dau posibilitatea interventiilor în tratarea multor boli, mai ales în afectiunile sistemului nervos si în boli digestive si pulmonare.

Sunt cunoscute, de asemenea, efectele antitusive, antispasmodice ale tractului respirator, emoliente ale secretiilor bronsice, antiseptice, antinevralgice, calmante, usor sedative.

Salcâmul este cunoscut ca un arbore rustic, iubitor de caldura si de lumina, înalt pâna la 20-30 metri, cu o tulpina dreapta, acoperitt cu o scoarta cenusie, îngrosata si cu crapaturi adânci în lungimea trunchiului.

Inflorirea are loc în a doua jumatate a lunii mai si prima parte din iunie. In anii foarte favorabili, productia de nectar a unei plantatii de salcâm poate atinge 1.100-1.700 kg miere la hectar, iar în perioada culesului maxim, coloniile puternice de albine pot aduna circa 10-12 kg nectar pe zi.

Salcâmul, cu denumirea stiintifica Robinia pseudacacia, este originar din America de Nord, de unde s-a raspândit în toata Europa si Asia. In România a fost adus de turci, prin anul 1750, mai întâi în sudul tarii, de unde s-a raspândit în toata tara, atât ca arbore spontan, cât si plantat în liziere masive sau izolat. Predomina  în zonele de câmpie si de deal, în sudul Olteniei, Muntenia si sudul Moldovei, pe marginea drumurilor si pe lânga asezarile satesti. Se remarca printr-o mare capacitate de lastarire si de adaptare ecologica la conditii climatice foarte variate, cu o buna rezistenta, atât la gerurile iernii, cât si la secetele de vara.

Având o crestere rapida si radacini puternice, cu o extindere laterala pâna la 20 de metri, salcâmul poate asigura fixarea terenurilor nisipoase, a dunelor de nisip din Oltenia si sudul Moldovei, a coastelor erodate si alunecoase si a taluzurilor cu panta mare. De asemenea, constituie o specie ideala pentru amenajarea perdelelor de protectie, a parazapezilor (datorita rezistetei la umezeala) si ca material de constructie (sarpante la case, stâlpi de gard, araci în vie, material de parchet si în constructii navale, fiind cel mai putin atacat de carii. Teritoriul ocupat de salcâm în România, atât în plantatii masive, în liziere si ca exemplare solitare ajunge la aproximativ 100.000 de hectare.

In scopuri medicinale, florile se recolteaza în faza de maxima dezvoltare, prin strujire de pe axul principal al inflorescentelor, numai pe vreme bine însorita, si se usuca la umbra, în straturi subtiri, din încaperi bine aerisite sau în poduri de case acoperite cu tabla. Prin uscare se obtine un randament de 1 kg flori uscate din 7 kg flori proaspete.

Scoarta se recolteaza prin jupuire de pe ramurile tinere, la începutul primaverii (martie-aprilie), când porneste circulatia sevei, sau la începutul toamnei (luna septembrie) si se usuca la soare.

Florile proaspete contin un ulei eteric complex care se extrage cu eter de petrol, obtinându-se concretul cu un randament de 0,15-0,20%. Materia prima este folosita pentru parfumerie, mai mult în Bulgaria, Ungaria si Rusia, având la baza un mare numar de componente aromatice. Acestea intra în compozitia unor parfumuri si cosmetice cu nota odoranta de tip jasmin, liliac si oriental.

Recomandari în bolile sistemului nervos

Efectele vindecatoare ale florilor de salcâm se exercita la toate persoanele, indiferent de vârsta. Actiunile asupra sistemului nervos se manifesta prin capacitatea de a linisti, de a calma si de a tonifia organismul aflat în diferite stari nevrotice. Produsele din flori de salcâm sunt utilizate în multe afectiuni psihosomatice, care apar drept consecinte directe ale unor tensiuni sufletesti:

– stari conflictuale frecvente cu tendinte de agresivitate si criticism exagerat;

– accese de mânie si iritabilitate psihica;

– crampe musculare de natura nervoasa;

– epuizare nervoasa si a fortei fizice si intelectuale, ajungând pâna la insomnii, stari de anxietate si depresie psihica prelungita;

– reactii necontrolate la stari stresante, dureri de cap si migrene pe fond de stres;

– tulburari de memorie, de echilibru si de vaz, ajungând, în unele cazuri, la eruptii herpetice pe piele;

– tulburari de apetit, cu lipsa poftei de mâncare sau cu foame excesiva, produse de o stare de gol afectiv.

Din experiente îndelungate s-a constatat ca aceste afectiuni ale sistemului nervos dereglat se pot trata prin:

– inhalarea parfumului florilor de salcâm, cu efecte liniititoare asupra psihicului;

– aromatizarea camerei de lucru si de dormit a bolnavului cu buchete de flori proaspete;

– consumul unei infuzii din flori uscate (o lingura la 200 ml apa  clocotita) luata în 3 reprize pe zi, într-o cura de 3 saptamâni, înlocuind total apa de baut;

– consumul zilnic a unui macerat la rece din flori tinute 2-3 zile în miere de albine, luând câte 3-5 lingurite pe zi;

– tinctura din 20 grame flori uscate care se macereaza în 100 ml alcool 700, timp de 10-14 zile, din care se iau zilnic de doua ori câte 10 picaturi.

In tratament extern al bolilor sistemului nervos sunt recomandate bai generale cu extracte din flori.

Efecte bune în gastrita hiperacida

In tratamentul bolilor aparatului digestiv, de multa vreme este cunoscuta actiunea benefica a florilor de salcâm asupra gastritei hiperacide, mai ales cea aparuta pe fond de nervozitate.

Bune efecte se constata în combaterea arsurilor de stomac (pirozis), aparute mai ales noaptea, cu localizari retrosternale, cauzate de hiperaciditate. De asemenea, sunt atenuate durerile în ulcerul gastric si duodenal, în gastralgii hiperclorhidrice, reflux gastro-esofagian, indigestii dupa mese copioase cu alimente grase, în insuficienta hepatica, crampe abdominale. La copii, florile de salcâm pot avea efecte benefice în diareea acida sau varsaturi de lapte, precedate de agitatie.

Tratamentele acestor boli digestive se pot face folosind o infuzie din amestec, în parti egale, cu flori de salcâm si frunze de dud bogate în carbonat de calciu cu efecte alcalinizante, de reducere a hiperaciditatii gastrice; se ia o lingurita din amestec la 250 ml apa clocotita, se infuzeaza  acoperit 10-15 minute si se beau doua  ceaiuri pe zi, dupa  mesele principale, în cure de lunga durata.

In cursul zilei, în locul apei potabile sau a sucurilor, este recomandat sa se consume apa din flori de salcâm (o mâna de flori uscate se macereaza la rece, minim 8 ore, într-un litru de apa curata de izvor).

Ceaiul din flori de salcâm combate tusea convulsiva

In bolile aparatului respirator, florile de salcâm sunt eficiente în combaterea tusei convulsive si astmatice, a racelii, virozelor, a raguselii, în infectii acute ale cailor respiratorii, astm bronsic.

Tratamentul acestor afectiuni se face cu ceai din flori de salcâm care actioneaza  asemanator cu supa de pasare ce s-a dovedit a fi un aliment cu mare valoare nutritiva, dar si cu deosebita eficienta în reducerea proceselor inflamatorii, calmarea tusei, a stranutului si a secretiilor nazale. Este demn de subliniat ca în cazul bolilor pulmonare sa nu se neglijeze consumul ceaiului de salcâm, iar ca alimentatie sa se consume supe de pasare, cel putin la o masa pe zi.

Mierea de salcâm cu nuci, cel mai bun energizant

Mierea de salcâm constituie un deliciu de neegalat, fiind mult apreciata pentru savoarea sa, pentru valoarea energetica mare (300 kcal la 100 grame produs) si pentru multiplele proprietati terapeutice. Faptul ca este singurul sortiment de miere care nu se zahariseste decât dupa foarte mult timp constituie un avantaj luat în consideratie de catre consumatori.

Aroma naturala si calitatile terapeutice se pastreaza mai bine în mierea din fagure decât în cea centrifugata, întrucât fagurele contine si o anumita cantitate de ceara, polen si propolis, constituind un amestec ideal pentru tratarea multor boli de plamâni si inima, pentru colite si enterocolite, afectiuni de ficat, boli ginecologice, anemie si pentru mentinerea functiilor fiziologice active pâna la batrânete. Nu întâmplator s-a constatat ca apicultorii au o durata de viata mai mare cu 8 ani decât restul oamenilor, datorita unui consum frecvent de miere (mai ales în fagure) precum si altor produse apicole (polen, propolis).

S-a dovedit ca mierea de salcâm, diluata în putina apa calda si luata înainte de mese sau seara înainte de culcare, are efecte deosebite în vindecarea ulcerelor (gastric si duodenal).

Daca se amesteca cu nuci marutnite se realizeaza un produs delicios, cu efecte imediate în cazuri de oboseala fizica si intelectuala, la persoane convalescente, la batrâni, la sportivi si la mame care alapteaza.

Specialistii gastronomi au integrat mierea si florile de salcâm în multe preparate culinare cu efecte linistitoare, mai ales în produse de patiserie, dulceata, peltea, martipan cu migdale, antreuri, gogosi cu aluat de clatite, salate, siropuri si bauturi (hidromel, vin tonic si lichior).

Articolul a fost publicat in ziarul LUMINA din 22.03.2009,de profesor universitar CONSTANTIN MILICA

FarmaciaVerde

MIROSUL DE IASOMIE

yasminIasomia, doamna florilor parfumate din luna mai, are efecte benefice asupra sistemului nervos, efectul său calmant fiind asemănător cu cel al Valiumului. Aceasta este descoperirea oamenilor de ştiinţă germani de la Universitatea Ruhr, care spun că nobila floare nu are niciun fel de efecte secundare, spre deosebire de pilula mai sus-menţionată. Testele realizate în laborator pe un grup de şoricei au arătat că mirosul iasomiei şi substituentul său chimic au calmat rozătoarele, care au încetat orice tip de activitate şi au rămas cuminţi într-un colţ de îndată ce au simţit mireasma florii. Atunci cînd aerul este inspirat, moleculele parfumate sînt transferate din plămîni în sînge, de unde ajung la creier. Scanări ale creierului au arătat că efectul substanţei chimice GABA asupra celulelor nervoase a fost sporit de către parfumul de iasomie, calmînd, înlăturînd anxietatea şi încurajînd odihna. Iar experţii germani sînt de părere că, prin modificarea structurii chimice a moleculelor mirosului, se pot obţine efecte şi mai puternice.

scris de

Ana-Maria Calciu

–––––

Iasomia ,o plantă celebră prin zonele acestea  ,se numeşte *yasmin* şi înseamnă „darul Lui Dumnezeu”.Multe fete poartă acest nume frumos.Florile iasomiei sînt de culoare albe,galbene sau roz şi se spune că ar exista cam vreo 200 de specii.iasomie galbenăŞi poeţii  au vorbit în versurile lor despre iasomie…ex. Mahmoud Darwish.

O legendă arabă spune că, trăia cîndva în deşert o familie de beduini care aveau o fată pe care o chema Yasmin.Despre frumuseţea acesteia a auzit şi Prinţul , stăpînul  de prin zona respectivă şi imediat a dorit să o ia de soţie .Ani de zile a trăit alături de el în palatul ascuns de ziduri groase dar nu a fost fericită.Se simţea prizonieră,tînjea după Sahara ei şi după libertate …cînd a căzut bolnavă Prinţul  a lăsat-o să se întoarcă la familia sa.A înţeles că traiul în palatul şi bogăţiile sale nu au fost pentru ea decît motive de tristeţe.Se spune că într-o oază din deşert,creatie splendidă a naturii,Yasmin,”întoarsă acasă” şi-a scos vălul şi şi-a expus faţa liberă la soare … s-a transformat apoi intr-o tufă de iasomie cu mirosul pe care îl ştim atît de parfumat …de atunci iasomia simbolizează şi petalslibertatea.Chiar şi revoluţiile de pe aici au fost denumite „revoluţii de iasomie”.Florile de iasomie se zice că sînt  chiar comestibile ,ce-i drept nu am incercat decît lonicera, pe care am confundat-o din cauza parfumului puternic cu iasomia şi chiar sînt mulţi pe aici care cred că este o specie de iasomie.Pe la nunţi se mai pot vedea buchete de iasomie şi petale…

MAI MULTE DESPRE MUSETEL

              

musetel

MUSETELUL(Matricaria chamomilla)este una din multele plante folosite pentru vindecarea sau infrumusetarea corpului omenesc.Substantele sale active se gasesc in florile sale placut mirositoare,care trebuie culese din iunie pana in iulie,in zile cu soare.Musetelul roman (Anthemis nobilis)este inrudit cu musetelul nostru autohton si are proprietati asemanatoare,dar efectele sunt mai puternice,el fiind cu precadere folosit in ingrijirea parului.

EFECTE:antiseptic,antiinflamator,curativ,ingustarea vaselor sanguine,calmant al durerii,si de intretinere a parului.

Domenii de intrebuintare:Pentru intretinerea pielii uscate siu sensibila,inflamatii ale pielii,acnee,capilare dilatate,cicatrici,intretinerea parului de culoare deschisa.

Atentionare:Exista persoane care reactioneaza alergic la musetel.

Substante importante continute:Ulei eteric,flavonoizi,glicozide,grasimi.

Utilizari interne:Ceaiul de musetel calmeaza nervii si preintampina,din interior,aparitia impuritatilor pe suprafata pielii.بابونج

Utilizari externe:Actiunea antiseptica,antiinflamatorie si curativa a musetelului,face ca floarea de musetel sa aiba o influenta salutara asupra oricarui tip de piela.Folosit in bai de aburi,comprese,sau cu adaos in apa de baie,musetelul trateaza cu blandete,atat pielea sensibila,cat si pe cea pe cale de imbatranire,indeparteaza diferite impuritati ale pielii si trateaza unele afectiuni ale acesteia.Compresele cu infuzie de musetel indeparteaza cearcanele si au un efect odihnitor si relaxant asupra ochilor obositi si suprasolicitati.Ca produs de intretinere pentru parul blond este excelent.Folosit in apa de clatit parul,confera acestuia un luciu deosebit,deschizandu-l usor la culoare.

sursa

Sa fii frumoasa cu produse si remedii naturale

de Magret Siemers

 

LOCURI DRAGI

MOLDOVA este o zona a Romaniei plina de frumusete;dar Iasul are un loc aparte in sufletul meu.Oras

 

cu universitati prestigioase,cu locuri istorice in care si pietrele vorbesc de trecut…frumos oras!.Dar eu am un loc drag inimii mele in Iasi;parcul Copou…teiul lui Eminescu.De cate ori de-a lungul timpului am fost in Iasi ,am poposit si in Copou;acolo,in apropierea teiului care detine atatea secret,ore in sir am stat pe banca si-am admirat,si m-am gandit….Iarna si vara gradina e plina indragostiti,de visatori care se aseaza chiar langa teiul lui Eminescu ca si cum ar vrea sa-i smulga din secretele adunate de-a lungul vremii.Mi-e foarte drag Iasul;am fost la Hramul Cuvioasei Parascheva(de multe ori);acolo am avut un sentiment ciudat…Acum ,aici departe,cand ma gandesc la Iasi,imi vin in minte versurile lui Nane:

„Ninge pe Moldova,ninge

Cu luceferi si cu miei

Iasu-si trage pana-n barba

Plapuma din flori de tei…”

Vedeti,cu asa frumuseti, cum sa nu iubesc eu Romania?

%d blogeri au apreciat asta: