MI-E DOR DE TINE MAMA

MI-E DOR DE TINE MAMA

de  Grigore Vieru

Sub stele trece apa

Cu lacrima de-o sama,

Mi-e dor de-a ta privire,

Mi-e dor de tine,mama.

Maicuta mea: gradina

Cu flori,cu nuci si mere,

A ochilor lumina,

Vazduhul gurii mele!

Maicuto,tu:vecie,

Nemuritoare carte

De dor si omenie

Si cantec fara moarte!

Vant hulpav pom cuprinde

Si frunza o destrama.

Mi-e dor de-a tale brate,

Mi-e dor de tine ,mama.

Tot casca leul iernii

Cu vifore in coama.

Mi-e dor de vorba-ti calda,

Mi-e dor de tine ,mama.

O stea mi-atinge fata

Ori poate-a ta naframa.

Sunt alb,batran aproape,

Mi-e dor de tine,mama.

1994 SCRISUL ROMANESC,CRAIOVA

Dragoste pentru mama

AMA-„cel dintai gangurit al pruncului cand deschide ochii in lume”

-„zambet si lacrima si suflet asupra celui care va deveni inca un om”

MAMA,LA MULTI ANI DE ZIUA TA!

SA FII SANATOASA SI SA NE TRAIESTI!!!!!!!!!!

-In bratele tale „leganatoare”si-au gasit somn dulce cu vise frumoase,copiii,nepotii si mai nou si stranepotii…

As fi vrut sa fim cu totii dar asa e viata asta…ne mai pacalim dorul cu o camera web…

Te iubesc mama!sa stii ca ,  acolo la tine ,gandul meu este mereu ,si cred ca mi-ar trebui vreo doua vieti ca sa te rasplatesc…

SARUT MANA MAMA!!!

Uite,ti-am trimis flori!…

 

 

 

TUNELUL

Ultimul gand de azi-noapte inainte sa ma bag sub plapuma,(cam tarziu…dupa ora 2 4)a fost acela ca, maine ,haina de pe mine se va face mai grea cu un an…(nu ca m-ar speria prea tare varsta ,doar asa mi-a venit ;chiar si  versurile melodiei de la Compact mi-au venit in minte…”A mai trecut un an cu noi/A fost si soare,au fost si ploi…/”)si visul…se facea  ca era noapte ;dintr-o data, am simtit ca cineva era langa mine,nu se vedea ,se auzea doar vocea ca o comanda in creierul meu…am inceput sa urmez  cele auzite…(nu ma puteam opune)am intrat intr-un tunel (sau nu stiu ce era,oricum ceva asemanator in care se misca ceva circular pe tot traseul),si am iesit pe partea cealalta in gradina parintilor mei ,cu mainile in jurul parului bergamote pe care il tineam strans.Uimita,primul gand a fost sa ma duc repede la mama mea sa ii spun ca am descoperit minunea…intr-o clipa pot sa parcurg cei 4000 de kilometri care ne despart…(imi pregateam in minte ce  si cum sa ii spun ca nu cumva sa se sperie de aparitia mea neasteptata ,ca ea sufera cu inima)dar m-a trezit vocea de la moschee care isi striga credinciosii la rugaciunea de dimineata de la ora 5.30(locuiesc langa ea)Nu am mai ajuns sa ii spun mamei ceea ce voiam ,si nu mai stiu punctul  de plecare prin care am intrat in tunel.(oricum era vorba de o intrare de aici de la mine de acasa)M-am trezit obosita si cu dureri de spate si cu senzatia ca eu chiar am fost acolo.Parul era cum e iarna ,dezgolit de frunze,fructe(eu nu am mai fost in perioada de iarna acolo de 14 ani…am fost doar vara)totul era real…si totusi vis…Primele ore ale diminetii ,m-am gandit daca nu cumva este prin jurul casei mele o poarta a timpului despre care nu stiu,(si uite-asa mi-am aruncat privirea peste tot  la cotrobait ,scotocit de porti de timp ,fara sorti de izbanda),daca nu cumva noua oamenilor ne scapa ceva ,sau nu avem dreptul sa stim,sau e inca prea devreme.. conspiratie in toata regula,ce mai!…Cert este ,ca visele mele ma pun pe ganduri…mai viseaza cineva asa?poate imi spune si mie ce crede …ce parere are?ca eu de vise paranormale sigur nu duc lipsa…

Newer entries »

%d blogeri au apreciat: