AMINTIRI…

Moş Nicolae a adus zăpadă în grădina copilăriei meleIeri,de Sfîntul Nicolae am vorbit cu ai mei de acolo de acasa…ne-am vazut pe web,ne-am îmbrăţişat cu privirea…(doar  )

sînt recunoscătoare uneori tehnologiei…

In Ajun ninsese,erau bucuroşi că au făcut hram ,că s-a adunat o parte a familiei şi au fost la biserică unde au dus mîncare şi au împărţit-o acolo…

Sfredelul amintirilor se răsuceşte mereu în sufletul meu mai ales în perioada sărbătorilor…cea mai grea aş spune…

Moşul copilăriei mele nu prea semăna cu cel de azi nici măcar la ghete…

Chiar dacă nu găseam decît dropsuri şi uneori portocale eram sincer fericiti …ne curăţam cu nadejde bocancii negri şi le aranjam şireturile…verificam zăpada …urmele străine care puteau fi ale Moşului

şi aşteptam

înfulecînd pişcoturi din aluat nedospit făcute de bunica  (de post)

Satul acela despre care izvoarele istorice spun ca s-a format înainte de anii 1500 şi are astăzi vreo 3000 de suflete ,pădure şi poeni este  locul copilăriei mele…

preţios…

era vremea cînd tradiţiile se respectau cu stricteţe…

cînd omul nu se îndura să scoată francul din buzunar şi să-l arunce pe lucruri de care nu avea nevoie…

Le spun şi copiilor mei că e bine să avem o măsură în toate…

aşa că perioada dinaintea sărbătorilor aici la mine nu devine prea solicitantă…

şi copiii primesc daruri…

azi şosetele şi ghetele sînt altfel ... şi aşteptările„Pe tot lucrul îl împodobeste măsura.”(Sfântul Isaac Sirul)

Să avem sănătate cred că este cel mai important lucru…

sănătate morală…

spirituală…

PREGATIRI…

Forfota mare in aceste zile…duminica ,aici oamenii au sarbatoare,denumita Sarbatoarea Sacrificiului, pe care toti musulmanii din lume o sarbatoresc …amintind de Ibrahim(Avraam) care a vrut sa-si sacrifice fiul(Ismail)ca un act de supunere fata de Dumnezeu … dar care nu a lasat ca acesta sa fie jertfit si l-a inlocuit cu un berbec pentru sacrificiu…

-De Eid, animalul care se taie,fie capra,oaie etc, trebuie sa fie de calitate , sa aiba o anumita varsta si se imparte la taiere in trei parti:

-pentru familie se pastreaza o treime

-o alta treime se da la rude ,prieteni si vecini

-ultima treime se da la saraci si nevoiasi

Eid al Adha sau Id al Kabir este si punctul culminant al pelerinajului la Meeca…Haj((حج))

Oamenii se imbraca in aceste zile cu cele mai bune haine pe care le au ,asta,daca nu au posibilitatea sa isi cumpere unele noi si se duc la moschei si se roaga.Se spune ca in zilele de Sarbatoare a Sacrificiului  orice sarac trebuie sa aiba o masa cu carne, asa ca multi din cei care isi permitfac acte de caritate… distribuie la moschei carne sau prin zonele sarace,dau bani la copii.Atmosfera este una de bucurie…musulmanii isi invita vecinii nemusulmani la masa si la festivitatea lor de Eid.

*************

Maine 5 noiembrie la noi se sarbatoresc” Mosii de Toamna”-pomenirea celor adormiti,asa ca si eu pregatesc de o pomana…afara ploua,e rece…e primul plans al toamnei…

IERI,AZI,MAINE…

          IERI,AZI,MAINE…de AL.VLAHUTA(n.5sept.1958-m.1919)

Ieri!…cenusa ce pastreaza forma inca neschimbata,

Din ce-a ars in focul vremii ;lacrima deja uscata,

Sau un zambet de pe buze,spulberat de-al sortii vant,

Ieri…poveste, cu eroii oase putrede-n mormant.

Astazi?…lampa ce se stinge,stea plecata spre-asfintit,

Visuri nebatute inca de-al ursitei vant cumplit,

Piscu’nalt, pe care dorul ,vanator ,sta si pandeste

Tarmul unde amintirea cu dorinta se-ntalneste.

Maine?…o strangere din umeri a enigmei intrebate;

Rai sau iad,in care ochiul niciodata nu strabate,

Cui de aninat sperante,prunc ce nu poate grai.

Maine…maine,cine stie cati din noi vom mai trai?!

%d blogeri au apreciat asta: