„No killing!!”

The Sixth Commandment

„Thou shalt not kill.”

Ex. 20:13

The killing of a man is forbidden and is considered one of the three major sins. At the time this commandment was given to the people it had an important significance aimed at eliminating the destruction of one’s fellow man. It is forbidden not only to take the life of a man, but even to think of killing. The faithful Christian also is forbidden to take his own life. His own life does not belong to him, but to the Creator to Whom life returns.

This commandment reminds us that one has no right even to shorten the life of man by using slander and deceit to undermine the health and dignity of others. The careless use of the tongue, gestures and intentions are forbidden by this commandment because they offend others and shorten and corrupt the health and courage of others. This commandment forbids even the careless driving by which our modern civilization takes the lives of thousands of people.

Waging war against a nation, causing the lives of thousands of people to be uprooted, is forbidden, although it is justified when a nation defends itself to protect the lives of its citizens against the offenders in an unjust war. In the New Testament, the defender is urged to use sympathy and love in order to calm the offender and to increase his welfare. The Christian is admonished not to challenge and insult the offender, but rather to cooperate with him and to pray and work for the peace of the world.

„Whoever hates his brother is a murderer, and you know that no murderer has eternal life abiding in him.”
////
/ While we are alive, we are in the way to his judgement-seat; after death, it will be too late. When we consider the importance of the case, and the

uncertainty of life, how needful it is to seek peace with God, without delay!

Give Peace A Chance!!

/////

https://vimeo.com/257286457

/available  until 22 May/

25 Nov.

Sinaxar

În această lună, în ziua a douăzeci şi cincea, pomenirea Sfintei Mare Muceniţe Ecaterina.

Aceasta a trăit pe vremea împăratului Maximian, prin anii 304, şi se trăgea din cetatea Alexandriei, fiică fiind unui principe care se numea Consta. Era foarte frumoasă şi înaltă la trup, având ca la optsprezece ani. Aceasta a învăţat desăvârşit toată învăţătura şi ştiinţa grecească şi latinească, citind pe Homer şi pe Virgiliu, marele poet al latinilor, pe Asclepios şi pe doctorii Hippocrat şi Gallin, pe filosofii Aristotel şi Plato, pe Filistion şi Evsevie, şi învăţătura cea tainică a marilor magi (astronomi) Ianni şi Iambri, pe a lui Dionisie şi profeţiile Sibilei. A învăţat ea încă şi tot meşteşugul ritoricesc (al grăirii frumoase), cât se afla pe atunci în lume. Deci nu numai acestea, ci şi multe alte limbi şi dialecte ale multor neamuri cunoştea. Nu numai cei ce au văzut-o o admirau, ci şi acei care nu mai auziseră de renumele şi înţelepciunea ei. Deci în anii împăratului Maximian şi a fiului său Maxentie a fost prinsă pentru mărturisirea cea în Hristos şi a fost cercetată cu multe feluri de chinuri. Iar cu înţelepciunea sa şi cu buna grăire, a înduplecat pe o sută şi cincizeci de ritori ca să creadă în Hristos, împreună şi cu alţi mulţi păgâni. Cu care împreună i s-a tăiat capul fericitei şi a luat cununa mărturisirii.

****************

Saint Catherine of Alexandria

By ,

Dates: 290s C.E. (??) – 305 C.E. (?)Known for: legends vary, but usually known for her torture on a wheel before her martyrdom

Feast Day: November 25

Also known as: Katherine of Alexandria, Saint Catherine of the Wheel, Great Martyr Catherine

How We Know About Saint Catherine of Alexandria:

Eusebius writes about 320 of a Christian woman of Alexandria who refused the advances of the Roman emperor and, as a consequence of her refusal, lost her estates and was banished.

Popular stories add more details, some of which conflict with each other. The following summarizes the life of Saint Catherine of Alexandria depicted in those popular stories. The story is found in the Golden Legend and also in an „Acts” of her life.

Legendary Life of Saint Catherine of Alexandria:

Catherine of Alexandria is said to have been born the daughter of Cestus, wealthy man of Alexandria in Egypt. She was noted for her wealth, intelligence, and beauty. She is said to have learned philosophy, languages, science (natural philosophy), and medicine. She refused to marry, not finding any man who was her equal. Either her mother or her reading introduced her to the Christian religion.

She is said to have challenged the emperor (Maximinus or Maximian or his son Maxentius are variously thought to be the anti-Christian emperor in question) when she was eighteen years old. The emperor brought in some 50 philosophers to dispute her Christian ideas – but she convinced them all to convert, at which point the emperor burned them all to death. She then is said to have converted others, even the empress.

Then the emperor is said to have tried to make her his empress or mistress, and when she refused, she was tortured on a spiked wheel, which miraculously fell apart and the parts killed some who were watching the torture. Finally, the emperor had her beheaded.

Veneration of Saint Catherine of Alexandria:

In about the 8th or 9th century, a story became popular that after she died, St. Catherine’s body was carried by angels to Mount Sinai, and that the monastery there was built in honor of this event.

In medieval times, St. Catherine of Alexandria was among the most popular saints, and was often depicted in statues, paintings, and other art in churches and chapels. She has been included as one of the fourteen „holy helpers,” or important saints to pray to for healing. She was considered a protector of young girls and especially of those who were students or in cloisters. She was also considered the patroness of wheelwrights, mechanics, millers, philosophers, scribes, and preachers.

St. Catherine was especially popular in France, and she was one of the saints whose voices were heard by Joan of Arc. The popularity of the name „Catherine” (in various spellings) is likely based on Catherine of Alexandria’s popularity.

In Orthodox Churches Catherine of Alexandria is known as a „great martyr.”

There is no real historical evidence for the details of St. Catherine’s life story outside these legends. Writings of visitors to the Mt. Sinai monastery do not mention her legend for the first few centuries after her death.

The feast day of Catherine of Alexandria, November 25, was removed from the Roman Catholic Church‘s official calendar of saints in 1969, and restored as an optional memorial on that calendar in 2002.

*********

Manastirea Sfanta Ecaterina din Sinai este cea mai veche din lume şi este considerată unicat …

picturile murale de mare valoare,candelele …

biblioteca cu manuscrisele…(a doua dupa Vatican)

Am adunat mai multe date de la cineva din Egipt şi cînd va fi linişte în zonă vrem să ne ducem cîteva zile acolo …

Şi cînd mă gîndesc cît de aproape e de noi …

punem deci la cale călătoria…

Să fie linişte şi pace !

(Cea dintîi prietenă a mea se numea tot Ecaterina…nu ne-am văzut de multă vreme )

CRIZA MENTALA DE PROPORTII…

Stirea care a ramas nedeschisa de duminica in mail din cauza ca am uitat de ea m-a lasat perplexa…in cazul in care nu v-ati intalnit cu ea…iat-o aici…

„E oficial. Dragostea te poate îmbolnăvi rău de tot”

Într-un moment din viaţă, cei mai mulţi dintre noi trăim o criză mentală de proporţii. Se numeşte dragoste. Ştiinţa a adus dovezi că dragostea acţionează violent asupra creierului uman. Astfel, comportamentul unui îndrăgostit părăsit sau ignorat de cel iubit seamănă foarte mult cu cel al unui dependent de droguri.

Cercetările din ultima vreme, una desfăşurată de americanii de la Universitatea Rutgers şi alta de un grup de la oameni de ştiinţă mexicani, arată că dragostea şi relaţiile de durată au o influenţă determinantă asupra starea sănătăţii omului.

„Tot ce are loc în creier, tot ceea ce se întâmplă plecând de la dragostea romantică are o explicaţie chimică”, a spus un antropolog de la Universitatea Rutgers, Helen Fisher.

Zona din creiere pe care le activează dragostea nebună

Fisher a condus un studiu interesant. A luat 15 subiecţi care sufereau în urma destrămării unor relaţii şi le-a prezentat fotografii ale unor cunoscuţi. Apoi, le-a prezentat o imagine a celui iubit.

Atunci când vedeau imaginea celui iubit, sistemul dopaminei – cel asociat şi cu plăcerea şi dependenţa – era activat. Mai interesant este că rezonanţa magnetică a indicat că s-au activat şi alte zone din creier, mai exact cele responsabile cu asumarea riscului şi controlarea furiei şi a problemelor obsesiv-compulsive.

Îndrăgostit rănit, ca o persoană cu tulburări psihice

O nouă serie de studii, desfăşurată în Italia, a arătat că dragostea şi problemele mentale au multe în comun. Nivelul de serotonină al celor cu probleme în dragoste era asemănător cu cel al unor pacienţi care sufereau de tulburări obsesiv-compulsive.

Recent, OMS a luat decizia de a include dragostea pe lista „vinovaţilor” pentru o tulburare impulsivă, înregistrată cu codul F63.9.

Simptome de „dragoste bolnavă”

Experţii Organizaţiei Modiale a Sănătăţii afirmă că simptomele acestei maladii sunt gândurile obsesive despre altă persoană, shimbările bruşte ale dispoziţiei, mila faţă de sine, insomnia, acte negândite, impulsive, dureri de cap şi chiar reacţii alergice.

Experţii Organizaţiei Modiale a Sănătăţii afirmă că simptomele acestei maladii sunt gândurile obsesive despre altă persoană, shimbările bruşte ale dispoziţiei, mila faţă de sine, insomnia, acte negândite, impulsive, dureri de cap şi unele reacţii alergice.

http://www.stiri.com.ro

EL-ZORAB

De -a lungul timpului ,tatal meu,(+a.e.)a avut mereu cate un cal frumos la noi in ograda.Mi-a ramas in minte unul roib,o iapa  superba pe care o chema Steluta.Cand ma uitam la ea ma gandeam la El -Zorab.Acum ,dupa atatia ani ,cred ca si tatal meu traia aceleasi sentimente ca personajul poeziei lui Cosbuc…de dragoste fata de calul lui,de mandrie,posesivitate….

EL-ZORAB de George Cosbuc

L a pasa vine un arab

Cu ochii stinsi,cu graiul slab.

-„Sunt, pasa ,neam de beduin,

Si de la Bab-el Manteb vin

Sa-l vand pe El- Zorab.

Arabii toti rasar din cort,

Sa-mi vada roibul ,cand il port

Si-l joc in frau si-l las la trap!

Mi-e drag ca ochii mei din cap

Si nu l-as da nici mort.

Dar trei copii de foame-mi mor!

Uscat e cerul gurii lor;

Si de amar indelungat,

Nevestei mele i-a secat

Al laptelui izvor!

Ai mei pierduti sunt ,pasa ,toti;

O, mantuie-i, de vrei ,ca poti!

Da-mi bani pe cal !ca sunt sarac!

Da-mi bani!Daca-l gasesti pe plac,

Da-mi numai cat socoti!”

El poarta calul ,dand ocol,

In trap grabit,in pas domol,

Si ochii pasei mari s-aprind;

Carunta-i barba netezind

Sta mut ,de suflet gol.

„-O mie de techini primesti?”

-„O,pasa,cat de darnic esti!

Mai mult decat in visul meu!

Sa-ti rasplateasca Dumnezeu,

Asa cum imi platesti!”

Arabul,ia cu ochii plini

De zambet,miia de techini-

De-acum ,de-acum ei sunt scapati,

De-acum vor fi si ei bogati,

N’or cere la straini!

Nu vor trai sub cort in fum,

Nu-i vor cersi copiii’drum,

Nevasta lui se va’ntrema;

Si vor avea si ei ce da

Saracilor de-acum!-

El strange banii mai cu foc,

Si pleaca,beat de mult noroc,

Si-alearga dus de-un singur gand,

Deodata insa, tremurand,

Se-ntoarca,sta pe loc.

Se uita lung la bani,si pal

Se clatina ,ca dus de-un val,

Apoi la cal priveste drept;

Cu pasii rari, cu fruntea’n piept

S’apropie de cal.

Cuprinde gatul lui plangand

Si-n aspra-i coama ingropand

Obrajii palizi;-„Pui de leu,

Suspina trist.Odorul meu,

Tu stii ca eu te vand!

Copiii mei nu s’or juca

Mai mult cu frunze’n coama ta,

Nu te-or petrece la izvor;

De-acum smochini ,din mana lor,

Ei n’or avea cui da!

Ei nu vor mai iesi cu drag

Sa-ntinda mainile din prag.

Sa-i iau cu mine’n sea pe rand!

Ei nu vor mai iesi razand

In calea mea sirag!

Copiii mei cum sa-i imbun?

Nevestei mele ce sa-i spun

Cand va-ntreba de El-Zorab?

Va rade’ntreg neamul arab

De bietul Ben Ardun!

Raira,tu nevasta mea

Pe El-Zorab nu- l vei vedea

De-acum,urmandu-te la pas,

Nici in genunchi la al tau glas

El nu va mai cadea!

Pe-Ardun al tau,pe Ben Ardun

N-ai sa-l mai vezi in zbor nebun

Pe urma unui soim usor,

Ca sa-ti impuste soimu’n zbor;

Nu-i vei pofti:Drum bun!

Nu vei zambi,cum salta’n vant

Ardun al ta tau in alb vesmant;

Si ca sa simti sosirea lui,

Mai mult de-acum tu n-o sa pui

Urechea la pamant!

O, calul meu!Tu,fala mea,

De-acum eu nu te-oi mai vedea

Cum tii tu narile’n pamant

Si coada ta fuior in vant,

In zbor de randunea!

Cum mesteci spuma alba’n frau,

Cum joci al coamei galben rau,

Cum iei pamantul in galop

Si cum te-asterni ca un potop

De trasnete’n pustiu!

Stia pustiul de noi doi

Si zarea se’ngrozea de noi-

Si tu de-acum al cui vei fi?

Si cine te va mai scuti

De vanturi si de ploi?

Nu vor grai cu tine bland

Te-or injura cu toti pe rand

Si te vor bate-odorul meu

Si te-or purta si mult si greu;

Lasa-te-vor flamand!

Si te vor duce la razboi

Sa mori tu cel crescut de noi!…

Ia-ti banii pasa!Sunt sarac

Dar fara cal eu ce sa fac;

Da-mi calul inapoi!”

Se’ncrunta pasa!:”Esti nebun?

Voiesti pe ieniceri sa-i pun

Sa te dea cainilor?Asa!

E calul meu,si n-astepta

De doua ori sa-ti spun!”

-„Al tau?Acel care-l crescu

Iubindu-l,cine-i;Eu ori tu?

De dreapta cui asculta el?

Din leu turbat,facandu-l miel?

Al tau?O,pasa.nu!

Al meu e!Pentru calul meu

Ma prind de piept cu Dumnezeu-

Ai inima!Tu poti sa ai

Mai vrednici si mai mandri cai,

Dar eu,stapane,eu?

Intreaga mila ta o cer!

Alah e drept si-Alah din cer

Va judeca ce-i intre noi,

Ca ma rapesti si ma despoi,

M’arunci pe drum sa pier.

Si lumea te va blestema,

Ca-i blestem faptuirea ta!

Voi merge ,pasa ,sa cersesc,

Dar mila voastra n’o primesc-

Ce bine-mi poti tu da?

Da pasa semn.-„Sa-l dezbracati

Si binele in vergi i-l dati!”

Sar eunucii,vin,il prind-

Se-ntoarce arabul rasarind

Cu ochii inghetati.

El scoate galben ,un pumnal

Si-un val de sange,rosu val

De sange cald a izvorat

Din nobil,incomatul gat,

Si cade mortul cal.

Sta pasa beat,cu ochi topiti,

Se trag spahii’ncremeniti;

Si-arabul ,in genunchi plecat,

Saruta sangele’nchegat

Pe ochii ‘nghetati.

Se’ntoarce apoi cu ochi pagani

Si-arunca fierul crunt din maini:

-„Te-or razbuna copiii mei!

Si-acum ma taie ,daca vrei,

Si-arunca-ma la caini!”

***********

%d blogeri au apreciat: