Dragă jurnalule,

e vreme multă de cînd nu ne am „văzut”…

Uneori,am mai vrut să însăilez cîte ceva pe aici dar cuvintele nu au vrut să se aşeze,au fost încremenite de cînd m-a amorţit plecarea mamei mele.Că, niciodată nu sîntem pregătiţi pentru despărţirea definitivă de cei dragi.De pierderea lor.M-am simţit cu rădăcinile rupte,abandonată,neputincioasă,mai săracă,zdrobită cu gîndurile în ruină ,şi încă mai plîng,mi se strînge mereu inima şi mi-e frig şi- n gînduri.

Am plecat  în România cînd trupul ţării era scăldat în lumina şi căldura verii ca un bujor.Cu inima deschisă am plecat,plină de dor.Îmi planificasem o vacanţă frumoasă în ţara mea plină de culoare.Visam să-i bat cărările,să-i ascult liniştea pădurii cu inima.Ţara mea cu aer proaspăt şi peisaje incredibile,cu oameni dragi pe care îi iubesc.

„Eu din români îmi trag sorgintea”.

Numai cei care dorm în pat cu dorul pot înţelege ceea ce vreau sa spun.

Oricît ar fi durat vacanţa, eu nu mi-am astîmpărat uimirea că natura poate să îmi dea atîta linişte.Cînd te rogi pe covorul gros al ierbii,în pacea naturii, în limba ta,( „frumoasa şi cuminte limba română „)te simţi copleşit,simţi relaţia aceea cimentată definitiv cu locurile natale.

 

Am umblat pe drumurile patriei dar si prin grădinile mamei mele unde urmele noastre au rămas împreună,amprente prin pămîntul umed de la ploile de iulie.

Ploua şi-n ziua în care ne-am întors, astfel nu se mai vedeau şi lacrimile mele.Plecam pentru o altă perioadă de timp .Nu ştiam că va fi ultima vară cu mama.

Era în tîrziul de vară,apoi,cînd au început să plece frunzele în pribegie şi se aşternea toamna prin grădina ei, a plecat şi sufletul ei prin vămile văzduhului ţinut de mînă de îngerul ei.

Mama,cu dragostea ei iertătoare,prima iubire care ne-a sărutat lacrimile şi ne-a mîngîiat,s-a dus.

Dar cîte au rămas nespuse…şi tu,mamă ai tăcut…

Cît aş fi vrut să-ţi înnod firul rupt,pentru că nu ai vrut să te duci…cum s-ar fi oprit clopotul din plîns.

Dar nimic iubit nu se pierde vreodată,iar eu te-am iubit,mamă!

Mi-a fost iarnă,mamă,mi-a fost frig în suflet,mi-am simţit inima bucăţi ,dar de cînd te visez alături de cei dragi, plecaţi şi ei, mă gîndesc că nu eşti singură.

Doare mamă,că încă vreau să te sun să văd ce faci…să vorbim cîte în lună şi stele.

Sărut mîna,mama mea!

„Cine are părinţi, încă nu e pierdut,
Cine are părinţi are încă trecut.”

”Cît mai sîntem cat mai sînt
Mîngaiaţi-i pe părinţi.”

***

Poate se lăsase înserarea peste anii ei…dar, cum de eşti tu,moarte, atît de deşteaptă, că ştii adresa tuturor celor pe care îi iei?

Cum de ni se pare că ţinem viaţa în mîinile noastre?

Dacă ar mai fi fost acum în viaţă, în nebunia virusului corona,să i vadă pe toţi înveşmîntaţi şi înmănuşaţi ,n ar fi suportat.(eu mai sper că se va decela adevărul,că vom trece şi peste asta.)

La mine e iarăşi primăvară ,cu verde crud şi anemone,cu crăiţe şi albine.

Gînduri de bine!

Să fiţi feriţi de orice eveniment intempestiv!

Dragă jurnalule…

Astăzi este ultima zi din 2013.

M-am trezit foarte de dimineaţă…zorii îşi ridicau pleoapele grele de lacrimile ploii care o noapte  întreagă a stăpînit pe aici.Dar bine că plouă şi nu a mai venit vreo furtună de zăpadă ca Alexa care a paralizat Orientul Mijlociu…cu toate că unii spuneau că trebuie să ne mai asteptăm la încă una pe care au denumit-o< Natacha>

Oare cine le dă astfel de nume?

Copiii au plecat la şcoală la examene:unul are de jumătate de an pentru clasa a6a,iar fiica mea are examene de bacalaureat sesiunea de iarnă…(aici sînt 2 sesiuni pentru bacalaureat)ceea ce înseamnă că nu avem vacanţă .

A fost zi liberă de Crăciun…

atunci musulmanii s-au salutat cu creştiniiChristmas in Jordan

şi mai avem o zi liberă pentru 1 ian…vacanţa mai durează un pic pînă vine.

M-am tot gîndit cum o fi în 2014…

cu ce obstacole ne vom mai întîlni că eşecuri au fost destule.

Lumea noastră este plină de probleme care o împovărează şi o împiedică să prospere dar şi de mulţi căpiaţi care suflă în focul conflictelor,a rasismului,a războiului, ignorînd consecinţele pe termen lung a liniştii normale a fiecăruia dintre noi.

Aşa că eu mă gîndesc la pace pentru 2014…

îmi amintesc de un Pluguşor al copilăriei mele care spunea cam aşa:

„Să vă fie casa,casă!

Masa,să vă fie masă!”

Cîţi de pe urma războaielor şi a conflictelor nu mai au nimic,cîţi oare şi-au pierdut viaţa nevinovaţi?

Sînt mulţi care nu înţeleg ce înseamnă refugiat,mizerie,exploatare…

Bietul „porumbel”  mereu este prins şi jumulit…

poate în anul care vine  „responsabilii cu pacea”vor reda speranţa…mai puţină durere şi moarte
„Fericiți făcătorii de pace că aceia fiii lui Dumnezeu se vor chema” (Mt. 5,9

Blessed are the peacemakers, for they shall be called sons of God.Matthew 5:9

urare pt 2014Dar „ce-o  sa fie..ce-o să fie”vorba comicilor români, vom vedea…noi sperăm să fie bine.

LA MULŢI ANI,CU SĂNĂTATE ŞI BUCURII!!

NE INCONJOARA TAINELE

Din Jurnalul Fericirii (Testament literar)de Nicolae Steinhardt

„Oamenilor le cam place sa citeasca primele treizeci si unu de capitole din Cartea lui Iov,ale disputei creaturii cu Facatorul,ale insirarii tuturor nedumeririlor,ale protestelor formulate de logica si de simtul justitiei-divanul gilcevii omului cu Dumnezeu.Sfirsitul cartii este insa evitat.Si totusi el da cheia cifrului.

Cifrul tradus in clar e simplu:nu putem pricepe.Ne inconjoara tainele.Ne ramane numai a ne smeri,a ne cuminti.Ne ramane numai a repeta rugaciunea:”Milueste-ne pre noi Doamne,milueste-ne pre noi,ca nepricepindu-ne de nici un raspuns ,rugaciunea asta aducem Tie ca unui stapan,noi,robii Tai;milueste-ne pre noi.”

-De ce suferim si de ce e nedreptate?Printre altele si pentru ca viata-i o aventura.

Chesterton:Aventura nu-i sa te urci pe un yacht supra elegant si sa faci inconjurul lumii;aventura (si romantism)este sa-ti rodesti viata care ti-a picat acolo unde te-ai nascut din intamplare si-n conditiile date.Asta e tot ce poate fi mai legat de primejdii,de neprevazut si de Mister.(Dupa cum si minunea cea mai mare este ca exista legi statornicite si ca universul functioneaza dupa ele,minunile fiind exceptia).

sursa

pdf .p183 of 331

******

Iarasi nu am putut dormi, asa ca am venit si am citit aici…framantarile mele…mi-am pus si muzica…

%d blogeri au apreciat: