„Cartea este o lecție de viață,o invitație la reflecție asupra uneia dintre cele mai profunde experiențe umane.Lumina pe care o răspîndește este intensă,iar puterea ei vine tocmai din simplitatea prezentării unor evenimente,A aduce mărturie,a reactualiza un moment dureros din viața unui om care „a văzut Raiul,”dar nu moartea,ne poate ajuta să alungăm angoase și să ne întărim credința în Hristos Cel răstignit și înviat.”
Pr.prof.dr.Emanoil Băbuș
…Autoarea cărții,”Am văzut Raiul”, Ada Mihaela Calciu,a înființat Fundaţia „Sfîntul Antim Ivireanul” din Bucureşti care este mai mult decît un aşezămînt cultural filantropic, este o şcoală de după şcoală ce oferă copiilor lecţii de viaţă pentru viaţă…
(Cei care vor să ia legătura cu autoarea acestei mărturii o pot contacta la adresa de e-mail:
Cu mulţi ani în urmă ,o carte a Agathei Christie nu o lăsam deloc din mînă pînă nu o terminam de citit.Am fost captivată de la început de detectivul Poirot şi flerul lui,de intrigi,de investigarea crimelor.Nu ştiu de ce eram aşa de atrasă de cărţi poliţiste ,era ceva serios,îmi făceam lista de suspecţi,încercam să văd cine a comis crima ,eram prinsă de tot ce mai la deal la vale,îmi era înflăcărată imaginaţia,visam să devin detectiv asemeni lui Hercule Poirot.Între timp mi-a trecut da am apucat să citesc cam tot ce era de gen prin biblioteca şcolii la vremea aceea.Aşa se face că nu am uitat de” Pisica printre porumbei” de care mi-am amintit în această perioadă cînd pisica mea s-a dedat la rele.E drept că începutul acţiunii din carte se petrece tot prin Orientul Mijlociu,un prinţ,săculeţul de diamante ascuns,complotul şi ne mutăm în Anglia la una din cele mai bune şcoli de fete ,ultimul loc care s-ar putea asocia cu vreo crimă…cred că au citit mulţi cartea.
Şi cum spuneam, pisica mea a început să prindă mai întîi păsărele şi să le aducă la pisoiaşi ,că de,are familie mare.Presupun că a terminat toţi şoarecii din zonă din moment ce umbla prin copaci după zburătoare.Dacă nu venea vecinul să-mi spună că pisica i-a înşfacat mai mulţi porumbei care tocmai învăţau să zboare dar n-au mai apucat,nici n-aş fi bănuit că s-a urcat pe casele oamenilor şi s-a dat la măcel cu sînge rece,mă bazam pe faptul că eu le dau şi de mîncare.
” Nu!a răcnit omul,nu se mai poate,o otrăvesc.”
„Lasă că rezolv eu”,i-am zis şi am plecat să caut prin grădină vreo dovadă a ceea ce făptuise pisica.N-a durat mult şi am găsit urmele pe sub nişte plante,nas de detectiv.Nu am avut răbdare să caut toate probele că m-am grăbit să-i altoiesc nişte cozi de mătură mai ales pentru că penele găsite erau albe.Mi-am amintit cum unii ucid pacea în lume,tot nişte”pisici „care inventează tot felul de motive şi mijloace. Pe pisica mea nu pot să o dau chiar imediat pentru că pisoii nu sînt înţărcaţi,singura soluţie ar fi să-i dau mai multă mîncare.Plus că mai am un motan mare şi aprig dar ăla e „serios” nu ştiu pe unde vînează că nu am primit reclamaţii. L-au crescut copiii de mic cu mouse-ul de la calculator.
Curios este faptul că pisica nu este interesată de pui de gaină,că de vreo două săptămîni mi-a adus un nepot ( face experienţe cu nişte clocitori)nişte pui mărişori fără să îi fi cerut, pentru că nu am prea mult spaţiu şi nici găinar priceput nu sînt.Cred că pisica nu a dat iama la poiata puilor că-s ai casei,o fi ştiind ea, mîţa ceva.Şi pe urmă,cum să te strici cu vecinii din cauza pisicilor?Eu, aşa, îmi respect megieşii chiar dacă nu toţi iubesc pisicile şi cam în fiecare an m-au văduvit de una,două .Ele nu-mi sînt animale de companie,pur şi simplu cred că o casă cu un gram de spaţiu trebuie să aibă o pisică,un căţel acolo, să le îngrijească şi iubească şi pe ele cineva.Dar sa fie la om doar probleme pisiceşti din astea ,că nu sînt grele.(cîte alte probleme pîndesc la colţ)
*****
Pe vremea cînd citeam eu Agatha Christie şi-mi imaginam cum arată un criminal şi un detectiv, nu aveam decît un canal tv.Acum ştirile despre crime sîngeroase şi o grămadă de emisiuni şi filme total needucative,imorale,nocive ,ni se dau pe toate canalele.Ţi se bulbucă ochii şi te lasă cu gura căscată.Violenţa prezentată la televizor te lasă interzis.Media se întrece pe sine în a ne prezenta tot felul de ştiri utile şi inutile pentru a ne agita şi mai tare valul în care trăim…formatori de opinie şi manipulare, cu scopul de dezorientarea opiniei publice aşa că mi-am anulat iar nişte abonamente, iar la tv,noroc de telecomandă!
Mereu am emoţii cînd vorbesc cu mama mea,asta poate pentru că are lîngă ea acolo întotdeauna
pregătită o paporniţă plină cu întrebări şi mai ales cu sfaturi.Dar e mama mea care mă ştie cel mai bine,mama pe care o iubesc şi nu vreau să o supăr cumva cu ceva, mai ales că e suferindă cu inima şi n-o mai am decît pe ea. Aşa că mă pregătesc puţin înainte să sun.
Mai întîi verfic ,configurez şi testez camera web,sunetul, dar mai ales îmi spun eu mie în gînd că trebuie să îmi priponesc lacrimile de nişte plante din grădină în caz că unele ştiri nu vor fi bune, asta aşa ca să mă vadă puternică…însă dacă îi văd ochii roşii de nesomn,de urmele bolilor ei sau de plîns, nu rezist.Mă gîndesc cum s-o cotesc printre nişte glume dacă va fi cazul ca să nu şiroiască lacrimile intre ramele camerei web.Na,aşa sînt eu mai plîngacioasă dar numai cu anumite persoane.
***
Şi a venit mama mea,am uitat ce am gîndit înainte,totul a decurs firesc.Am vorbit cîte în lună şi în stele,am înveselit-o cu unele ştiri de-ale mele.M-a întrebat de noi toti, de florile din grădină,de mîncărurile pe care le mai fac eu,de reţete de budinci.Mi-a vorbit despre plantele medicinale pe care le-a adunat pentru ceaiurile de la iarna,de oamenii de acolo,de gradina ei,de iaz şi ce schimbări au mai avut loc.La politica am constatat că avem păreri diferite dar am spus ce gîndesc.
Au trecut repede 2 ore…mama mea era veselă cînd ne-am spus la revedere.
Sînt foarte multe soiuri de ciulini,ghimpi,spini ,scaieţi…din unii care înfloresc în acelaşi timp, apicultorii au făcut un soi de miere.Este plăcută la gust şi aromată.Alţi ciulini sînt în atenţia cercetătorilor.Am văzut şi medicamente Milk Thisle capsules.Deci plantele cu ţepi ,cu flori sau fără,au rolul lor fiecare …de aceea au fost create.
Mai sînt şi ghimpii din inimă şi mulţi alţi spini…dar pe cei ai urii,ai invidiei dacă s-ar putea să fie cumva distruşi, să trăiască lumea în senin,în iubire în pace…mă gîndeam
1.atunci cand omul spune ca este fericit si lui nu-i trebuie nimic
2.cand el este fericit,are scopuri catre care tinde;
3.cand omul traieste cu un singur scop si uita despre toate celelate”
Indreptarul mi l-a dat candva sora mea…m-am apucat sa recitesc pentru ca nu ma simteam eu in apele mele…asa e la o vreme cand incep sa cam scartie unele ,altele prin organism…am citit,am mai luat si cu cate un ceai de anason,unul de leustean…parca e mai bine…
Lazarev-„In principiu totul e logic.Pentru orice schimbare este necesara energie.Iar aceasta nu exista fara iubire,iar noi cerem prea des schimbari dar nu oferim iubire si grija”
Cu gandul la suferintele celor din Turcia ca urmare a cutremurului in care si-au pierdut viata atat de multi oameni, si la cuvintele lui Lazarev care ne spune ca”bolile sunt cu miile iar cauza una singura-insuficienta iubire de Dumnezeu” am inceput o noua zi…
Cu ceva timp in urma am vorbit cu un var de-al meu a carui sotie l-a parasit dupa mai mult de douazeci de ani…au fost plecati la munca in Italia si ea nu s-a mai intors…el era foarte trist si mi-a spus ca ii este foarte greu…mai spera sa se intoarca, macar la nunta fiului lor care intre timp a terminat facultatea…mi-am amintit de asta azi cand am citit mai multe materiale despre cupluri care se despart sau a caror viata a luat alt curs dupa ce au plecat in strainatate…e grea singuratatea…m-am gandit ca Mirabela o exprima cel mai bine …si poate o asculta si cine trebuie…
In „calatoriile” mele virtuale m-am intalnit cu un :
„Mesaj ” de barboneli »
Povestea ochilor
A fost odata o oarba care se ura pe ea insasi din cauza ca era oarba.
Ea ura pe toata lumea, cu exceptia prietenului ei iubitor. El era intotdeauna gata sa o ajute.
Intr-o zi ea i-a spus lui:
„Daca as putea sa vad lumea, eu m-as casatori cu tine.”
In alta zi cineva i-a donat o pereche de ochi. Cand bandajele au fost scoase ea a putut sa vada totul, inclusiv pe prietenul ei.
El a intrebat-o:
„Acuma ca tu poti vedea lumea, te casatoresti cu mine?”
Fata s-a uitat la el si a vazut ca el este orb. Numai vazand ochii lui inchisi a socat-o. Ea nu se astepta la asta. Gandul ca trebuie sa se uite la ochii lui inchisi toata viata ei, a facut-o sa-l refuze.
Prietenul ei a plecat si a doua zi i-a scris o nota spunand:
„Sa ai grija de ochii tai, draga mea, pentru ca inainte sa fie ai tai, au fost ai mei!”
Asa este si cu mintea omeneasca care lucreaza aproape intodeauna cand starea noastra se schimba. Numai cativa dintre noi ne reamintim cum viata noastra a fost inainte, si cine a fost alaturi de noi in cele mai dureroase situatii.
******************************
Viata este un cadou!
Astazi, inainte sa spui cuiva un cuvant rau, gandeste-te la cineva care nu poate sa vorbeasca.
Inainte sa spui ca mancarea nu este gustoasa, gandeste-te la cineva care nu are ce sa manance.
Inainte sa judeci sotul sau sotia, gandeste-te la cineva care plange pentru o companie.
Astazi, inainte sa te plangi despre viata, gandeste-te la cineva care a plecat de tanar de pe acest pamant.
Inainte sa te plangi de copii, gandeste-te la cineva care ar dori sa aiba copii.
Inainte sa te plangi de cineva ca nu ti-a curatat casa sau nu a maturat-o, gandeste-te la oamenii care traiesc pe strada.
Inainte sa te plangi de distanta parcursa cu masina, gandeste-te la cineva care merge pe jos aceeasi distanta.”
*****************
Nu stiu cine este barboneli…
Ma intreb insa ,daca nu cumva suntem orbi cu totii asa cum se spune in Evanghelia Dupa Marcu 8.18
„Ochi aveti si nu vedeti,urechi aveti si nu auziti,si nu va aduceti aminte.”
Inchid ochii; condorul zboara peste Machu Picchu …
Machu Picchu
Mai multe…despre …Sanctuarul Istoric
America Latină şi Insulele Caraibe
Machu Picchu „vechiul pisc”) este un sit pre-columbian din secolul 15 situat la 2430 de metri (7970 ft) deasupra nivelului marii . [1] [ 2] Este situat pe o creasta de munte deasupra Vaii Urubamba din Peru , care este la 80 km nord-vest de Cusco si fluxurile râului Urubamba . Cei mai mulţi arheologi cred că Machu Picchu a fost construit ca un Fond pentru imparatul incas Pachacuti (1438-1472). Adesea menţionată ca „orasul pierdut al incasilor”, aceasta este, probabil, icoana cea mai cunoscuta din lume Inca .
Incasii au început construirea prin anul 1400, dar au abandonat-o ca site-ul oficial pentru conducătorii Inca un secol mai tarziu, la momentul cuceririi spaniole . Deşi cunoscută pe plan local, a fost necunoscut pentru lumea din afară înainte de a fi adus în atenţia internaţională în 1911 de către istoricul american Hiram Bingham . De atunci, Machu Picchu a devenit un obiectiv turistic important. Cele mai multe dintre clădiri îndepărtate au fost reconstruite pentru a oferi turistilor o idee mai buna a ceea ce iniţial arăta ca structura. Pana in 1976, treizeci la sută din Machu Picchu a fost restaurată. [4] continuă lucrările de restaurare pana in ziua de azi…
Având în vedere că site-ul nu a fost niciodată cunoscut în timpul cuceririi spaniole lor, este foarte important ca un site cultural relativ intacte. Machu Picchu a fost declarat sanctuar peruan istorice în 1981 şi sit al Patrimoniului Mondial UNESCO în 1983. [2] În 2007, Machu Picchu a fost votat unul dintre cele sapte noi minuni ale lumii într-un sondaj pe Internet la nivel mondial.
sursa
Wikipedia Free
*****Iubesc muzica lui Gheorghe Zamfir,naiul lui fermecat…(cu toate ca aici e un mix…)ascult,si reascult…
Am fost la cineva care are cai…ii ingrijeste cu mare dragoste si cu un anume respect…Calul arab are o intreaga istorie a lui…el s-a adaptat conditiilor climatice de desert…candva,beduinii ii protejau in propriul lor cort unde isi duceau viata,pentru a nu fi furati…astazi,fiecare cal are un grajd al sau…sunt blajini…frumosi…iubiti si pretuiti de stapan…o parte din cai sunt folositi la curse…mi-au placut…erau multi,am fotografiat doar cei care erau afara…omul spunea ca se simte foarte aproape de caii lui;ii sunt prieteni…si la noi acasa mereu am avut cate un cal frumos…tatal meu de asemenea isi iubea calul si ii era prieten de nadejde …acestia sunt rabicano…
Trebuie să fii autentificat pentru a publica un comentariu.