IN INTUNERIC DESPRE POLITICA

CE PROBLEME MAI AVEM PE AICI PE LA NOI

Pentru a treia oara într-un interval relativ scurt de timp ,alimentarea cu gaze din Egipt spre Iordania a fost întrerupta din cauza unui act de sabotaj.

Explozia conductei de gaze naturale în Peninsula Sinai afecteaza Iordania in  a-si satisface nevoile sale privind energia , deja impozitate de catre sezonul de vara si de afluxul de turisti si expatriati.

Fie ca sunt din rea-vointa sau acte de alta natura, dau un motiv sa ne facem griji. S-ar putea întâmpla din nou si din nou, ceea ce face tara vulnerabila sau chiar sa ajungem in imposibilitatea de a satisface nevoile de energie ale cetatenilor.

Deja costurile de productie industriala, dependenta de energie electrica si combustibil, sunt insuportabil de mari, si nu exista semne ale unei politici cuprinzatoare, coerente pentru a face fata problemei.

Criza de energie trebuie sa fie privita în contextul dependentei tarii de combustibil importat si gaze, precum si lipsa de rezerve adecvate strategice.

Cu 80 la suta a cerintelor noastre în functie de productia de energie electrica pe gaz natural, care este furnizat de catre Egipt în toate elementele sale, si nu cu surse alternative disponibile pâna în prezent, tara este la mila surselor externe de energie ceea ce nu este nici întelept, nici sustinut cu argumente.

Gazul egiptean a fost perturbat de prea multe ori, din cauza actelor de sabotaj,scadera brusca a valorii convenite sau ca urmare a preturilor, care sunt mai mari decât cele prevazute în contractul celor doua tari care au semnat. Acest lucru nu poate continua fara a pune în pericol interesele nationale.

Problema de energie ar trebui sa fie o preocupare, în cazul în care doar unul are în vedere faptul ca, costurile de productie pentru fabricile mici, a crescut în ultima perioada cu 8 la suta, si cu 25 la suta ,si 50 la suta pentru industrii medii si mari dimensiuni , respectiv. Aceasta implica preturi mai ridicate pentru produsele finite, peste cele de mai sus si pentru energie electrica, iar cetateanul este platitor deja prea mult.

Ingrijorarea ar trebui sa fie nu numai cum sa facem fata nevoilor imediate de energie, cum ar fi cele pentru luna de Ramadan, de exemplu, ci de asemenea,sa se vina cu o strategie pe termen lung pentru a aborda aceasta criza emergenta.

******

– Cabinetul a decis, marti, permiterea companiilor industriale sa importe nevoile lor de combustibil greu… Iordania Agentia de stiri, Petra, a raportat.

Conform noii decizii, facute în timpul sedintei de guvern de ieri, condusa de prim-ministru Marouf Bakhit, industriasii pot importa acum combustibil greu, dar trebuie mai întâi sa obtina permise de la Ministerul Energiei si Resurselor Minerale, a declarat Petra.

Decizia a fost menita sa stimuleze Depozitul Regatului strategic de pacura grea si de a spori productivitatea de industrii, în conformitate cu Petra.

Partile interesate din sectorul de sondare au fost alarmate ca majoritatea fabricilor locale sunt expuse riscului de a iesi din afaceri, ca urmare a cresterii fara precedent a preturilor combustibililor, solicitând guvernului de a stabili planurile de remediu pentru a salva acest sector.

Guvernul, care se confrunta cu mai multe provocari inclusiv întreruperi frecvente de aprovizionarea cu gaz egiptean, a crescut preturile de combustibil folosite de industriile grele.

Jordan Time

trad.

***********

Ei,si uite asa ni se mai ia noua curentul,chiar si 8 ore…M-am gandit  ca ar trebui inventat ceva ca sa nu mai depindem de curentul electric …in perioada in care el „dispare „…si nu numai…

PILDA DINTR-O POEZIE…

      Aurul si Întelepciunea

Marele-Împãrat Luminã si-Întuneric Împãrat,

Megiesi cu-mpãrãtia, când a fost si ei sã moarã,

Cu trei zile mai-nainte de, prohod si de sicriu,

Fiecare, cu iubire si-a chemat

Unicul fiu,

Sã-i dea binecuvântare pentru cea din urmã oarã.

Si-amândoi, cu ochii-n lacrimi si cu grai întretãiat:

Fiilor ce-aveau sub soare le-au lãsat câte-o comoarã:

– Fiule, a zis Luminã, eu mã sting si plec departe…

Tu rãmâi pe lume singur…Toate-n lume sunt desarte…

Mostenire, pentru tine, n-am sã las decât o carte…

Iat-o!…Toatã fericirea vei putea prin ea sã sorbi,

Dacã ochii tãi, citind-o pururea, nu vor fi orbi!

Sunt în ea comori de veacuri: vorbe-adânci, vorbe-ntelepte;

Fiecare, la tot pasul, doar spre bine sã te-ndrepte,

Fiindcã vorbele-ntelepte, niciodatã nu te mint

Si-s ca merele de aur, în panere de argint!

– Ah, odorul tatii, zise Împãratul Întuneric;

Azi, când mor, cu fericirea, vreau, pe veci, sã mi te feric…

Iatã-ti las, ca mostenire, un fãrã sfârsit tezaur:

In aceastã raclã neagrã, numai galbeni mari de aur…

E comoarã fermecatã

Prin iubirea mea de tatã…

Galbenul cel de pe urmã, sã-l azvârli mereu în foc

Si, mereu, spre-al tãu folos,

Înmiit, au sã rãsarã, gârlã, galbenii la loc,

Pe când racla fermecatã, cum pãmântul alta n-are,

Sa cuprindã-a ta comoarã, se va face tot mai mare!…

Vorbele acestea zise, firul vietii astfel tors,

Cei doi Împãrati plecarã,

Fiecare plâns de-o tarã,

Dincolo, de unde nimeni, pânã azi, nu mai s-a-ntors,

Iar în ziua urmãtoare, chiar din zorii diminetii,

Cei doi fii pornirã si ei ca sã-si toarcã firul vietii:

Pe stãpânul raclei negre, cu însetãri în pumnul humii,

La fost smuls ca o furtunã, aurul, în largul lumii:

Bolta cerului albastru i-a-nhorito-n mii de sori;

I-a pus vrãji în toatã clipa; sub tot pasul, colb de flori;

L-a purtat pe tot pãmântul: pe cãi largi, pe cãi înguste

Si i-a dat, în fãrã seamãn pân-atunci olocauste,

Tot ce-ar fi putut sã guste!…

Dar cu anii, mergând astfel pe cãrãrile ce mint,

Cu, pe tâmple, tot mai multã promoroacã de argint,

Însetatul, dintr-o datã, rãtãcit pe-al vietii drum

Se simti mâhnit…Pe fire parcã se lãsa un fum;

Nu mai era primãvarã, nu mai era cer senin;

Fericirea de-altã datã începu sã fie chin:

Cântecul îi pãru urlet; stârvuri, florile de crin;

Simti frigul tot mai tare: sorii se stingeau într-una;

Muri cel din urmã soare, apoi stelele si luna;

Întunericul se-ntinse tot mai negru si, curând,

Noapte grea veni sã-i cadã si pe suflet, si pe gând,

Cel care viata o sorbise cu-nsetare,

Otravit de-a ei dulceatã, s-azvârli, plângând, în mare!

Dar, în clipa-ntunecatã, cea mai neagrã dintre toate,

El simti, din valul mãrii cum un brat pe mal îl scoate

Si-n clipita urmãtoare când în fire-a fost sã-si vinã

Vãzu-n fata lui pe fiul Împãratului Luminã:

Cu, pe cap un sfert de soare ca un sfânt din Paradis,

Zâmbitor tinzându-i cartea, cel ce l-a scãpat i-a zis:

– Nu e vina ta…E vina celui care, drept tezaur,

Nu ti-a dat o asa carte, ci izvorul sãu de aur!…

Ia-o si citeste, frate: pentru toate-ti va fi leac,

Precum leac mi-a fost si mie; si-o fi tuturor, în veac…

Ia-o si citeste-ntru-na: azi vei fi mai bun ca ieri;

Vei simti cum prinzi în suflet boarea dulcei primãveri,

Cu miros din lãcrãmioare si din florile de meri!…

Vei simti, din întuneric cum pe toata clipa iesi;

Cum îti înfloresc în Suflet milioane de ciresi;

În a cãror fiecare ramurã omãt de floare,

Cântã, o privighetoare!

Cartea mea e carte plinã

De miresme, de luminã,

Si mai mult îmbãtãtoare decât oricare grãdinã!

Ia-o si citeste, frate…Adevãr grãieste-mi gura!

Si-nchinându-se, Luminã, surâzând, i-a dat

Scriptura.

……………………………………………………………..

Iarã Sufletul-ruinã, adevãr zic si eu vouã:

Prin puterea cãrtii sfinte, s-a trezit la viatã nouã

   de VASILE MILITARU  (poet si scriitor roman nationalist 1885-1959)

––––––––––-

Astept stirile din Spania din urma de cutremur…stiu niste romani acolo si ma gandesc…

Pana vin ,(ceva stiri sigure)citesc poeziile lui Vasile Militaru …e pentru prima oara cand imi cad in mana…

GLUME

 

PANSEURI de  GIGA

*O pisica merge in linie dreapta daca nu exista un motiv intemeiat pentru a-si schimba directia.

*Desigur ca nu tot ce zboara se mananca-proba evidenta-avionul.

*Pe multi oameni moartea ii lasa rece.

*Omul ar putea sa isi calce pe inima daca aceasta ar fi la calcai.

*Pe cine nu il lasi sa moara il silesti sa traiasca.

*Omul dat pe brazda e un fel de bou.

*Strange bani albi pentru nopti albe,ca e mai placut decat pentru nopti negre.

*Daca ai carte,o duci la anticar.

*Spune-mi cu cine te aduni ca sa iti spun daca stii sa numeri.

*Fereasca Dumnezeu de ceasul rau ca si daca il intorci tot nu merge.

*Culmea indemanarii pentru un inginer ar fi sa scoata apa cu o pompa funebra.

*Cine  sapa groapa altuia se cunoaste dupa lopata.

*Corpul este format din celule ,deci daca te doare corpul ai celuloza.

*In vin este adevarul si pentru ca sufera,se bea cu sifon.

*Cand esti betiv si la restaurant bei apa,inseamna ca esti incognito.

*Cine a spus sa stai stramb si sa judeci drept a fost un om cinstit ,dar cocosat.

*Daca cineva e hotarat sa se insoare si sa nu aiba soacra,de ce nu se insoara cu mama fetii?

*E mult mai sigur ca pamantul e mai degraba arabil decat rotund.

*Ce-i in mana nu-i minciuna,ca daca ar fi minciuna,ai putea s-o tii in mana.

*Cine rade la urma ,e vesel.

*E curios cum betivii atunci cand o „lungesc”o fac „lata”.

*Capul ce se pleaca inseamna ca saluta.

*Decat sa nu vorbesti de loc mai bine sa taci.

*Nu uita niciodata nimic,fiindca s-ar putea sa ti se intample sa nu-ti aduci aminte.

*Filozofia este tamponul pentru rana deschisa a necunoasterii.

*Intunericul e mai placut cand are putina lumina.

*Daca vorba multa e saracia omului,atunci avocatii ar trebui sa moara de foame.

(-Biblioteca GLUMA 1940)

%d blogeri au apreciat: