„CE E VAL CA VALUL TRECE”…

Mihai Eminescu-romanian poetry

Mihai Eminescu

(născut Mihail Eminovici) (n. 15 ianuarie 1850, Botoșani – d. 15 iunie 1889, București) a fost un poet, prozator și jurnalist român, socotit de cititorii români și de critica literară postumă drept cea mai importantă voce poetică din literatura română.

http://www.rgnpress.ro/rgn_13/categorii/eveniment/8032-15-ianuarie-ziua-poetului-national-al-romanilor-ziua-culturii-nationale.html

GLOSSĂ

Vreme trece, vreme vine,

Toate-s vechi si nouă toate;

Ce e rău şi ce e bine

Tu te-ntreabă si socoate;

Nu spera si nu ai teamă,

Ce e val ca valul trece;

De te-ndeamnă, de te cheamă,

Tu ramîi la toate rece.

 

 

Multe trec pe dinainte,

In auz ne sună multe,

Cine ţine toate minte

Şi ar sta să le asculte?…

Tu aşază-te deoparte,

Regăsindu-te pe tine,

Cînd cu zgomote deşarte

Vreme trece, vreme vine.

 

 

Nici încline a ei limbă

Recea cumpăn-a gândirii

Înspre clipa ce se schimbă

Purtînd masca fericirii,

Ce din moartea ei se naşte

Şi o clipă ţine poate,

Pentru cine o cunoaşte

Toate-s vechi şi nouă toate.

 

 

Privitor ca la teatru

Tu în lume să te-nchipui:

Joace unul si pe patru,

Totuşi tu ghici-vei chipu-i,

Şi de plânge, de se ceartă,

Tu în colţ petreci în tine

Şi-nţelegi din a lor artă

Ce e rău si ce e bine.

 

 

Viitorul şi trecutul

Sînt a filei două feţe,

Vede-n capăt începutul

Cine ştie să le-nveţe.

Tot ce-a fost ori o sa fie

În prezent le-avem pe toate,

Dar de-a lor zădărnicie

Tu te-ntreabă si socoate.

 

 

Căci aceloraşi mijloace

Se supun cîte există,

Si de mii de ani încoace

Lumea-i veselă şi tristă.

Alte măşti, aceeasi piesă,

Alte guri, aceeasi gamă,

Amăgit atît de-adese

Nu spera şi nu ai teamă.

 

 

Nu spera cînd vezi mişeii

La izbînda făcînd punte,

Te-or întrece nătărăii,

De ai fi cu stea în frunte.

Teamă n-ai, căta-vor iarăşi

Între dînşii să se plece,

Nu te prinde lor tovaraş:

Ce e val, ca valul trece.

 

 

Cu un cîntec de sirenă,

Lumea-ntinde lucii mreje;

Ca să schimbe-actorii-n scenă,

Te momeşte în vîrteje.

Tu pe-alături te strecoară,

Nu băga nici chiar de seamă,

Din cărarea ta afară

De te-ndeamnă, de te cheamă.

 

 

De te-ating, să feri în lături,

De hulesc, să taci din gură;

Ce mai vrei cu-a tale sfaturi,

Dacă ştii a lor masură?

Zică toţi ce vor să zică,

Treacă-n lume cine-o trece;

Ca să nu-ndrăgeşti nimică,

Tu rămîi la toate rece.

 

 

Tu rămîi la toate rece,

De te-ndeamnă, de te cheamă:

Ce e val, ca valul trece,

Nu spera si nu ai teamă.

Tu te- ntreabă şi socoate

Ce e rau si ce e bine;

Toate-s vechi si nouă toate:

Vreme trece, vreme vine.

(1883, decembrie)

Weekend cu ceai de scorţişoară…iarnă…oameni de zăpadă…

ceai de scorţişoară şi fulgi de cocosScorţişoara,condiment popular folosit la aromatizarea plăcintelor,prajiturilor şi a altor bunătăţi se foloseşte aici în perioada sezonului rece ca remediu impotriva frigului. .. trateaza extremitatile reci, crampele musculare, durerile cauzate de raceala sau gripa, durerile reumatice…

Noi adăugăm în cana de ceai,fulgi de cocos şi nucă pisată

sau combinăm miere de albine cu scorţişoară pudră şi ne încălzeşte în zilele friguroase de iarnă …oameni de zapada38

cînd vîntul suflă cu vreo 110km/oră şi unii înfruntă frigul mai greu…2pe banca

Presa locală  spune că intr-o singură săptămînă s-au vîndut peste 1,5 milioane de butelii (timpul  in care s-a instalat frigul in regat şi temperaturile au coborît la -grade)iar consumul de curent electric zilnic  a fost foarte ridicat din ca11uza folosirii aparatelor electrice pentru încălzit locuinţele…

Dar oa2-1menii aVLUU L310W L313 M310W / Samsung L310W L313 M310W4u ieşit afară 167şi s-au bucurat decamila de zapada decorul alb…s-au încălzit făcînd oameni de zăpadă aşa cum a simţit fiecare…

Eu m-am gîndit la iernile şi poeziile copilariei mele uitîndu-mă la băiatul meu…  nu ar fi vrut să intre în casă să se încălzească între reprizele de bătăi cu zăpadă  nici dacă aş fi bătut cu pumnul în masă …

butelia de zăpadă-că tot s-a scumpit cu 53%

şi mie îmi plăcea să mă arunc în întinderea albă ,pufoasă şi îmbietoare a zăpezii iar mama la fel ne striga…

iar noi ,nu ne grăbeam să răspundem…bucuria copiilorcum fac şi ei azi…

,,Sint copii. Cu multe sănii

De pe coastă vin ţipînd,

Şi se-mping şi sar rîzînd;

Prin zăpadă fac mătănii

Vrînd-nevrînd.

Gură fac ca roata morii:

Si de-a valma se pornesc,

Cum prin gard se gîlcevesc

Vrăbii gureşe, cînd norii

Ploi vestesc.”

(Iarna pe uliţă de George Coşbuc)

%d blogeri au apreciat asta: