Uneori,am mai vrut să însăilez cîte ceva pe aici dar cuvintele nu au vrut să se aşeze,au fost încremenite de cînd m-a amorţit plecarea mamei mele.Că, niciodată nu sîntem pregătiţi pentru despărţirea definitivă de cei dragi.De pierderea lor.M-am simţit cu rădăcinile rupte,abandonată,neputincioasă,mai săracă,zdrobită cu gîndurile în ruină ,şi încă mai plîng,mi se strînge mereu inima şi mi-e frig şi- n gînduri.
Am plecat în România cînd trupul ţării era scăldat în lumina şi căldura verii ca un bujor.Cu inima deschisă am plecat,plină de dor.Îmi planificasem o vacanţă frumoasă în ţara mea plină de culoare.Visam să-i bat cărările,să-i ascult liniştea pădurii cu inima.Ţara mea cu aer proaspăt şi peisaje incredibile,cu oameni dragi pe care îi iubesc.
„Eu din români îmi trag sorgintea”.
Numai cei care dorm în pat cu dorul pot înţelege ceea ce vreau sa spun.
Oricît ar fi durat vacanţa, eu nu mi-am astîmpărat uimirea că natura poate să îmi dea atîta linişte.Cînd te rogi pe covorul gros al ierbii,în pacea naturii, în limba ta,( „frumoasa şi cuminte limba română „)te simţi copleşit,simţi relaţia aceea cimentată definitiv cu locurile natale.
Am umblat pe drumurile patriei dar si prin grădinile mamei mele unde urmele noastre au rămas împreună,amprente prin pămîntul umed de la ploile de iulie.
Ploua şi-n ziua în care ne-am întors, astfel nu se mai vedeau şi lacrimile mele.Plecam pentru o altă perioadă de timp .Nu ştiam că va fi ultima vară cu mama.
Era în tîrziul de vară,apoi,cînd au început să plece frunzele în pribegie şi se aşternea toamna prin grădina ei, a plecat şi sufletul ei prin vămile văzduhului ţinut de mînă de îngerul ei.
Mama,cu dragostea ei iertătoare,prima iubire care ne-a sărutat lacrimile şi ne-a mîngîiat,s-a dus.
Dar cîte au rămas nespuse…şi tu,mamă ai tăcut…
Cît aş fi vrut să-ţi înnod firul rupt,pentru că nu ai vrut să te duci…cum s-ar fi oprit clopotul din plîns.
Dar nimic iubit nu se pierde vreodată,iar eu te-am iubit,mamă!
Mi-a fost iarnă,mamă,mi-a fost frig în suflet,mi-am simţit inima bucăţi ,dar de cînd te visez alături de cei dragi, plecaţi şi ei, mă gîndesc că nu eşti singură.
Doare mamă,că încă vreau să te sun să văd ce faci…să vorbim cîte în lună şi stele.
Sărut mîna,mama mea!
„Cine are părinţi, încă nu e pierdut, Cine are părinţi are încă trecut.”
”Cît mai sîntem cat mai sînt Mîngaiaţi-i pe părinţi.”
***
Poate se lăsase înserarea peste anii ei…dar, cum de eşti tu,moarte, atît de deşteaptă, că ştii adresa tuturor celor pe care îi iei?
Cum de ni se pare că ţinem viaţa în mîinile noastre?
Dacă ar mai fi fost acum în viaţă, în nebunia virusului corona,să i vadă pe toţi înveşmîntaţi şi înmănuşaţi ,n ar fi suportat.(eu mai sper că se va decela adevărul,că vom trece şi peste asta.)
La mine e iarăşi primăvară ,cu verde crud şi anemone,cu crăiţe şi albine.
Ziua Copilului a fost menționată prima dată la Geneva la Conferința Mondială pentru Protejarea și Bunăstarea Copiilor în august 1925, la care 54 de reprezentanți din diferite țări au adoptat Declarația pentru Protecția Copilului. După această conferință, multe guverne au introdus „Ziua copilului”.
În 190 de țări și teritorii, UNICEF apără drepturile copiilor și tinerilor.
dar:
Se estimează că există între 143 milioane și 210 milioane orfani in întreaga lume ( raportul UNICEF recent )
Numărul orfanilor înscriși la UNICEF nu includ abandonul (milioane de copii), și copiii vânduți și / sau traficați.
Pe măsură ce violența și tulburările cresc în întreaga lume,cresc și cifrele …
În fiecare zi, 5760 de copii devin orfani .
…250.000 de copii sunt adoptați anual.
din totalul copiilor orfani se sinucid înainte de împlinirea vârstei de optsprezece ani.
din fetele din orfelinate din întreaga lume ajung prostituate.
din băieții orfani din întreaga lume devin criminali
Milioane de copii din toată lumea sînt traficați în fiecare an,
exploatați în industria sexului comercial, iar cifrele sînt în creștere.
Să ne amintim că milioane de copii inocenți cad pradă războaielor neîntrerupte ,adorm nemîncați în fiecare seară și coșmarul continuă fără ca stăpînii conflictelor armate să înceteze ,să pună capăt coșmarului,să se gîndească la dreptul fundamental la viață care este ignorat și călcat în picioare,avînd prioritate doar interesele celor puternici care și-au desenat harta cum au dorit …
In urma lor ,măceluri,ruine,urlete și blesteme,copii uciși care nu mai impresionează ,un lung geamăt de durere…consecințe pe termen lung…
De ce oare sînt trimiși la moarte copiii?
această zonă,”a fost denumită de D.Fromkin autorul cărțiiA Peace to End All Peace,”copiii Angliei și ai Franței”…
Regiunea are o istorie complicată
Cine să mai creadă în poveștile despre pace cînd zilnic sînt trimiși la moarte atîția nevinovați?
////////
„Să nu doreşti casa aproapelui tău; să nu doreşti femeia aproapelui tău, nici ogorul lui, nici sluga lui, nici slujnica lui, nici boul lui, nici asinul lui şi niciunul dintre dobitoacele lui şi nici din cîte are aproapele tău“.
“Porunca acesta opreşte însuşirea lucrurilor altuia, şi mai opreşte şi pofta după ele, dorirea lor. Căci dacă cineva doreşte ceva atunci va căuta să-şi însuşească ceea ce doreşte. Această poruncă opreşte, deci, toate cugetele, dorinţele şi poftele cele necurate ale inimii, fiindcă din ele se nasc apoi tot felul de fapte rele. Nu este de ajuns numai să nu furăm lucrul aproapelui, dar nici nu ne este îngăduit să-l dorim şi să-l poftim în sufletul nostru, fiindcă pofta naşte păcatul, iar păcatul, plinindu-se, naşte moartea veşnică…”
Vara și-a deschis larg ușile de la cuptor .În arșița haină doar petuniei îi strălucesc ochii de bucurie.Aerul încins este greu de respirat ,frunți umede și ochi roșii dureroși ,apar crampele de căldură iar asfaltul pare tot mai moale,parcă e plin de pete de apă …distorsionări ale imaginilor.
Aseară la ora 19 erau 35 de grade și apa încă mai curgea caldă pe țevile reci.
E vreme fierbinte dar și dor și arșiță în inima mea.
Mîine se face un an de cînd ai plecat…(atunci mi s-au rupt băierile inimii)
Dar știu că acolo în ceruri este „cetățenia „noastră iar” viaţa pămîntească îşi capătă sensul ei deplin de-a fi, abia după depăşirea momentului morţii, eveniment prin care ajunge în faza ei ultimă, eshatologică. Din această perspectivă, moartea nu-i decît un pod, pe care trebuie să trecem dintr-o parte într-alta, sau o poartă, care dincolo de ea, ne deschide priveliştea veşniciei.”
Dar pînă atunci trebuie să ne trăim viața cu adevărat,așa cum este ea, e darul pe care l-am primit.Toți oamenii de pe lumea asta suferă într-un fel sau altul,durere și nefericire este peste tot dar viața este minunată.Nu contează deloc ce ai ,ci ceea ce ești tu cu adevărat.
………..
„Moartea e mare.
Ai ei sîntem
şi gura ni-e surîzătoare.
Atunci cînd viaţa-ne-o credem în toi,
moartea cutează să plîngă
adînc, în noi”.
Cu ceva timp in urma am vorbit cu un var de-al meu a carui sotie l-a parasit dupa mai mult de douazeci de ani…au fost plecati la munca in Italia si ea nu s-a mai intors…el era foarte trist si mi-a spus ca ii este foarte greu…mai spera sa se intoarca, macar la nunta fiului lor care intre timp a terminat facultatea…mi-am amintit de asta azi cand am citit mai multe materiale despre cupluri care se despart sau a caror viata a luat alt curs dupa ce au plecat in strainatate…e grea singuratatea…m-am gandit ca Mirabela o exprima cel mai bine …si poate o asculta si cine trebuie…
De cateva zile,Tigresa,pisica nu-i in apele ei…nu stiu ce are…de unde era ea, felina de nu sedea locului,tragea acasa doar la vreme de seara ,o vad ca sta pe terasa cocolos in blana ei,ba nici nu se aude vreun „miau”din directia aceea…ce-i drept ea nu prea miauna „plangator”…scurt si la obiect cand cere ceva…da,o fi avand vreo durere si ea…nu se vede cum ca ar fi dus vreo lupta cu vreo taratoare ,adica nu sunt semne vizibile…Tigresa are la activul ei vreo cativa serpi „redusi la tacere”…sigur, in aceasta perioada de atata caldura taratoarele mai ies la lumina, nestiind ce le asteapta…Si uite asa am scris eu niste simptome de-ale ei… si google amabil m-a indreptat spre niste locuri de unde sa imi iau imformatiile care ma intereseaza…
-Pana sa mai aflu cam cu ce sufera mi^ta mea, am dat de un intreg istoric al neamului pisicesc:
-„Pisica domestica toarce la aproximativ 26 de cicluri pe secunda, aceeasi frecventa ca un motor diesel de ralanti. O pisica domestica aude frecvente de pâna la aproximativ 65 kHz, oamenii de pâna la 20 kHz. Sensul ei olfactiv este de aproximativ 14 ori mai puternic decat cel al oamenilor.
-In partea din spate a ochiului unei pisici este un strat care reflecta lumina numit Lucidum tapetum, care fac ochii pisicilor „sa straluceasca „pe timp de noapte. Acest strat absoarbe lumina de 6 ori mai eficient decât ochii omului … o pisica vede mai bine decat oamenii, noaptea.
–Exista mai mult de 3000 de tipuri de pisici domestice, dar numai 8% sunt pedigree. Si, spre deosebire de alte pisici, ele se gasesc peste tot în lume … din abundenta. In SUA, exista mai multe pisici decat caini si oamenii cheltuiesc anual mai mult pe mancare pentru pisici decat pe mancare pentru bebelusi.
-Pisicile domestice – sau orice alte pisici – nu au noua vieti. De asemenea, ei nu aterizeaza intotdeauna in picioare. Se spune ca o pisica care cade dintr-o cladire cu 20 de etaje are o sansa de supravietuire… cu toate ca nu totdeauna „aterizeaza in picioare”…
-„Toate pisicile sunt descendente directe din pisica salbatica – chiar pisicuta ta.”
-Freyja-Zeita iubirii, frumusetii si fertilitatii în Mitologia nordica-Este reprezentata intr-un un car tras de pisici.
-In Egiptul antic pisicile au fost animale sacre.
(traducere)
…cautarea,nu prea m-a lamurit…(ce cautam eu…si unde am „aterizat”)
…pisica mea isi „face rost”de hrana singura,dar desigur are vasul ei acolo afara, unde gaseste pusa de mine mancare, si pentru pisoii ei care sunt vreo patru la numar…mai astept sa vad cum mai evolueaza lucrurile…poate o duce sotul meu la veterinar…
-pisica din acest material este tot din zona asta si seamana la „apucaturi”cu Tigresa mea… care a jucat si ea de multe ori” rolul” acesta…
VINERI 22 JULY
-Pisicul din fotografie ,orfelin,abandonat sau pierdut ,nu se stie exact,mi-a fost adus impreuna cu pisica mea care a fost la a doua injectie…era pe-acolo,al nimanui…pisoii Tigresei sunt mult mai mari;saracul asta are privirea speriata…ma duc sa-i caut un loc…na,”adoptie”obligatorie…
Ce sa zic?sa se integreze in neamul pisicii si sa supravietuiasca…e cam anemic…
Mi-a placut poezia,m-a impresionat poetul care s-a stins atat de tanar…ma gandesc ce trist e totul uneori…si mi-aminteste ca suntem doar calatori prin viata asta,si-atunci caut in mintea mea un SENS …
A treia zi din valul de caldura…ieri…42 de grade(oficial)…aveai impresia ca iti este afectata gandirea…pe teava de apa rece curgea calda,adica fierbinte…vreo jumatate de zi nu s-a miscat nici o frunza…nici o adiere…doar furtunul cu apa mai racorea pe jos de unde parca ieseau aburi…o zi in care doar o galeata de inghetata a avut succes si apa racita in frigider…Pana a venit seara parca a fost o vesnicie…cu toate ca termometrul mai arata inca 38 de grade la ora 20,s-a racorit un pic…in aceste ore de caldura teribila in care ti se pare ca propriul tau corp a suferit cine stie ce modificari, iar senzatia de greata si de moleseala nu te-a parasit,cand inima iti bate „alene” si o urmaresti, ca poate are vreun gand sa se opreasca, ca si asa ai probleme cu ea,singurul lucru pe care il poti face e sa te rogi…tarziu in noapte,copiii au adormit miscandu-se o vreme in paturile lor pana cand si-au gasit locul…era spre 3 dimineata…bine ca e vacanta…in cele 3 ore de somn zbuciumat m-am visat in desertul Atacama,acolo unde a nins…am citit…poezii,rugaciuni…m-am gandit…
de TRAIAN DORZ (1914-1989)
In trecerea grabita prin lume, catre veci,
Fa-ti timp, macar o clipa, sa vezi pe unde treci!
Fa-ti timp sa vezi durerea si lacrima arzând,
Fa-ti timp sa poti cu mila sa te alini oricând!
Fa-ti timp sa vezi padurea, s-asculti lânga izvor,
Fa-ti timp s-asculti ce spune o floare, un cocor!
Fa-ti timp pentru-adevaruri si adâncimi de vis,
Fa-ti timp pentru prieteni cu sufletul deschis!
Fa-ti timp, pe-un munte seara, stând singur, sa te rogi,
Fa-ti timp, frumoase amintiri, de unul sa invoci!
Fa-ti timp sa stai cu mama, cu tatal tau – batrâni,
Fa-ti timp de-o vorba buna, de-o coaja pentru câini
In trecerea grabita prin lume catre veci,
Fa-ti timp, macar o clipa, sa vezi pe unde treci!
Fa-ti timp sa fii aproape de cei iubiti, voios,
Fa-ti timp sa fii si-al casei si-n slujba lui Hristos!
Fa-ti timp sa gusti frumosul din tot ce e curat,
Fa-ti timp, ca esti de multe mistere-nconjurat!
Fa-ti timp cu orice taina sau adevar sa stai,
Fa-ti timp, caci toate-acestea au inima, au grai!
Fa-ti timp s-asculti la toate, din toate sa înveti,
Amman 
Jordanian Dinar Converter
mai multe...despre... 
Trebuie să fii autentificat pentru a publica un comentariu.