FERICIRILE

Astazi am discutat cu cineva despre religie…i-am citit despre Porunci,Fericiri…o trec doar pe a Va …

„Fericirea a V-a: “Fericiti cei milostivi, ca aceia se vor milui”Care este a cincea fericire si ce inteles are?

“Fericiti cei milostivi, ca aceia se vor milui” (Matei 5, 7). Milostenia sau indurarea crestina izvoraste din iubirea de Dumnezeu si de aproapele si se arata prin ajutorarea materiala si morala a semenilor nostri aflati in nevoie. Mantuitorul, Care este modelul desavarsit al milosteniei (Matei 11, 32; Marcu 8, 2), ne-a aratat ca la judecata de apoi faptele indurarii trupesti si sufletesti sunt acelea care ne vor deschide portile fericirii vesnice (Matei 25, 34-40). Dar, «chipurile de a milui – cum spune Sfantul Ioan Gura de Aur – sunt felurite si porunca aceasta este intinsa»654 (Cuvantul XV la Matei, Migne, P. G., LVII, col. 227).

Care sunt faptele milosteniei trupesti?

Faptele milosteniei trupesti sunt in numar de sapte, si anume:

1) Hranirea celui flamand, care, din pricina saraciei si neputintei, nu se poate hrani prin munca proprie.

2) Adaparea celui insetat, care, din lipsa sau slabiciune, nu-si poate alina setea;

3) Imbracarea celui gol, adica a celui care, din cauza lipsei, nu are haine pentru acoperirea trupului;

4) Cercetarea celor in necazuri si nevoi, pentru ajutorarea lor;

5) Cercetarea celor bolnavi. Aceasta porunca se implineste mai intai prin cuvintele mangaietoare si compatimitoare; al doilea, sfatuindu-i sa sufere cu rabdare nenorocirea, fara cartire, ci cu binecuvantare, si facandu-i sa inteleaga ca suferinta este ingaduita spre incercare, intarire si ispasire; al treilea, indemnandu-i si ajutandu-i sa se spovedeasca si sa se impartaseasca si sa primeasca Taina Sfantului Maslu; al patrulea, invatandu-i sa nu cada in credinta desarta a celor ce voiesc sa-si castige sanatatea cu farmece si felurite inselaciuni diavolesti, ci sa-si puna increderea si nadejdea numai in mila lui Dumnezeu si in leacurile sfatuite de medici. Iar cand acesti bolnavi sunt lipsiti sau fara ajutorare, sa-i ajutam cu tot ce au nevoie: bani, medicamente, priveghere si altele.

6) Gazduirea calatorilor, mai ales a bolnavilor si a celor lipsiti de mijloace materiale, facand aceasta cu bucurie;

7) Ingroparea saracilor si a celor pe care nu are cine sa-i ingroape, daruind cele trebuitoare pentru inmormantarea lor crestineasca.

Daca moare o ruda sau un prieten, aceasta datorie se implineste prin petrecerea mortului pana la groapa, cu rugaciuni si acte de milostenie pentru sufletul raposatului si cuvinte de mangaiere pentru cei ramasi in viata. Neindeplinirea acestor fapte fata de semeni inchide portile fericirii ceresti si aduce osanda vesnica (Matei 25, 41-46).

Care sunt faptele milosteniei sufletesti?

Faptele milosteniei sau indurarii sufletesti sunt tot in numar de sapte, si anume:

1) Intoarcerea celor rataciti la calea adevarului si a celor pacatosi la calea virtutii, dar cu duhul blandetii si al intelepciunii, spre a-i feri atat de pacatul deznadejdii cat si de cel al prea marii increderi in indurarea lui Dumnezeu.

Insemnatatea acestei fapte o arata Sfantul Apostol Iacov, cand zice: “Fratii mei, daca vreunul va rataci de la adevar si-l va intoarce cineva, sa stie ca cel ce a intors pe pacatos de la ratacirea caii lui isi va mantui sufletul din moarte si va acoperi multime de pacate” (Iacov 5, 19-20).

2) invatarea celor nestiutori si nepriceputi (Fapte 8, 31; Tit 2, 4-7);

3) Sfatuirea celor ce au trebuinta de sfat (I Tes. 5, 11-15). Trebuinta de sfat bun si dat la vreme au cei cu o viata pacatoasa, cei in nevoie si stramtorare, sau cei a caror viata si cinste sunt in primejdie.

4) Rugaciunea catre Dumnezeu pentru aproapele nostru (Iacov 5, 16; Filip. 1, 19; Col. 4, 3).

5) Mangaierea celor intristati (I Tes. 5,14), din pricina bolilor, a pacatelor sau a nenorocirilor de tot felul;

6) Nerazbunarea pentru raul facut de altii, ci rasplatirea raului cu binele (Matei 5, 44-48; Rom. 12, 19-21);

7) Iertarea greselilor savarsite de altii fata de noi insine, nu numai o data, ci “de saptezeci de ori cate sapte”, cum spune Mantuitorul (Matei 18, 22).

Cum trebuie savarsite aceste fapte ale milosteniei?

Spre a fi mai bine placute lui Dumnezeu, faptele milosteniei trebuie, mai intai, sa fie izvorate din iubire sincera fata de Dumnezeu si de aproapele. Femeia vaduva care a daruit la templu doi banuti, singurii pe care-i mai avea, trece mult inaintea bogatilor care puneau sume mari in cutia templului, dar numai de ochii lumii (Marcu 12, 42-44). Darul facut aproapelui, cuvintele de mangaiere si impacare care ies dintr-o inima lipsita de iubire, nu pot avea o buna inraurire, precum spune aceasta, minunat, Sfantul Apostol Pavel: “De as grai in limbile oamenilor si ale ingerilor, iar dragoste nu am, facutu-m-am arama sunatoare si chimval rasunator… Si de as imparti toata avutia mea si de as da trupul meu ca sa fie ars, iar dragoste nu am, nimic nu-mi foloseste” (I Cor. 13, 1, 3).

In al doilea rand, faptele milosteniei nu trebuie facute din interes, spre a fi vazute si rasplatite de oameni (Matei 6, 2-4). In al treilea rand, ele trebuie facute oricarui om aflat in nevoie, fara nici o deosebire (Luca 10, 36-37). In al patrulea rand, trebuie sa daruim aproapelui nostru ajutorul de care are adevarata nevoie, potrivind ajutorul dupa trebuintele lui. Asa, de pilda, nu vom da unui lenes de mancare, caci, cum porunceste Sfantul Apostol Pavel: “daca cineva nu vrea sa lucreze, acela nici sa nu manance” (II Tes. 3,10). Totusi si fata de cei lenesi avem datorii de milostenie, dar cautand sa patrundem in acea latura a sufletului lor care sa-i vindece de lene.

Ce rasplata fagaduieste Dumnezeu celor milostivi?

Dumnezeu ii va milui, adica le va ierta pacatele, la judecata de apoi, caci, precum spune Sfantul Apostol Iacov: “Judecata este fara mila pentru cel care n-a facut mila. Si mila biruieste in fata judecatii” (Iacov 2, 13); sau, cum zice Sfantul Apostol Petru: “dragostea acopera multime de pacate” (Petru 4, 8). Ca virtutea milosteniei este cat se poate de pretuita, se vede lamurit din cuvintele Mantuitorului despre judecata de apoi, in care milostenia este aceea pentru care vom fi mai ales rasplatiti (Matei 25, 32-46).”

sursa

http://catehism.ortodoxiatinerilor.ro/?p=986#more-986

-le gasiti aici pe toate ,frumos explicate…

******************

-persoana este de alta religie dar tot ceea ce i-am citit cunostea foarte bine ( exceptand  unele denumiri crestine)

-daca Poruncile sunt la fel,Fericirile de asemenea,Faptele milosteniei trupesti si Faptele milosteniei sufletesti , inseamna ca avem multe puncte comune  …caut niste raspunsuri…

ZI CU GUST AMAR…

S-a terminat scoala ;oficial s-a intrat in vacanta de vara…m-am trezit  cu niste  persoane ( in trecere prin zona au intrat si pe la mine)care au venit cu felicitari si urari pentru fiica mea si cu…

Una:-Ei,cum a fost  cu examenele?

Fiica mea:-Bine…

Alta:-Calatoresti in aceasta vacanta?

Fiica mea:-Anul asta nu…(cu tristete in glas)

Celelate venite catre a doua:-Da ce sa vada acolo ?… e plin de „perversi”care au iesit la drumul mare sa isi ceara drepturile…pentru ea e mai bine sa nu mai plece de aici …am vazut eu ce se intampla in Europa si in America…Occidentul a molipsit restul lumii cu lucruri rele…mai bine ar vedea lumea care se lupta cu probleme existentiale tot din cauza lor…

-Ai terminat cu note bune…intelegi ca nu e bine sa te mai duci pe acolo?…esti mare…

Fiica mea:…ochii umezi…nici un cuvant…

Eu:…primul tremur nervos…sa cad de pe scarita unde urcasem… (sa schimb becul lui „Edison”…)si cand te gandesti ca voiam sa le arat imagini frumoase cu locuri unde eu ma duc ,si pe care nu le stiu ele…

-Ai vazut(ele intre ele ca si cum noi n-am fi fost pe acolo)ca Libanul a interzis-o pe Gaga?

-Da,dar in Marea Britanie ai vazut ca Elton John a fost propus pentru premiul ala …ala de cel mai bun tata?…unde am ajuns…omenirea s-a stricat…ce pot vedea copiii la tv… a,da pe aici nu au curajul sa iasa pe strazi ca se tem de furia oamenilor…la noi nu e ca pe acolo…da, cine stie ce va mai fi maine?…da,Occidentul e vinovat de toate astea…trebuie sa …

NU am mai rezistat,a trebuit sa iau masuri urgente si sa le spun ca am treaba aici la mine in batatura…ba chiar pregatesc de dat cu var si nu am timp..am aruncat mecanic scarita plianta…au plecat…

Ma uitam la fiica mea care asculta Voltaj(Mi-e dor de mare)si-i traducea unei fete cuvintele cantecului… atat cat se pricepe ea..

Eu,dintr-odata confuza in ganduri,am simtit ca imi zvacneste colonul(am SCI nici macar nu ma pot supara fara repercursiuni ..)

M-am dus in bucatarie sa imi fac un ceai,sa ma calmez…sa ma pot aduna…primul gand lucid a fost acela la fiica mea,la ceea ce a inteles ea…ce naiba?…oamenii nu stiu ce simt eu…motivele pentru care ma duc eu acolo…faptul ca lucrurile acestea se intampla in toata lumea si nu ne cere nimeni acordul…

O zi intreaga m-am tot gandit(Unde dai si unde crapa!)…eu cu „perversii”nu am nimic…doar ca nu-i inteleg…ba chiar am compasiune pentru nefericirea lor…dar imaginea lor de pe strada uite pana unde a ajuns si in ce fel…

Oricum,la scoala la fiica mea ,la orele de religie li s-a explicat ce inseamna o familie normala…numai o femeie poate da nastere unui copil…mireasa imbracata in rochie alba este o fata si mirele un baiat…viitorii parinti…

Numai eu stiu ce simt ca nu pot calatori… dar asta este altceva…

Of,ce zi!

Noaptea,l-am visat pe tatal meu, care e plecat intr-o lume poate mai buna…cine stie?Nu stiu ce imi spunea ca nu pot sa-mi amintesc…stiu insa expresia aceea din ochii lui…”nu-i bine ce se intampla”!

Astazi ,tot cu colonul…cand se declanseaza ,tine cateva zile…

Si cu gandurile …incoerente…disparate…

„In lume ca pe-o minge ne-arunca-un joc fatal.
Ne azvârle-n dreapta, ‘n stânga – precum vrea jucatorul.
Si doar cel ce ne poarta mereu din val în val,
El singur stie sensul, el stie adevarul”
Omar Kayyam

Umor de la 1900…

ROLUL FUSTEI IN SOCIETATE SI POLITICA

Intotdeauna fusta a fost la inaltimea ei,insa acum,in timpul din urma si-a luat un avant,care a lasat cu gura cascata pe cei mai teribili fustangii(nu pe purtatorii de fustanele,ci pe cei carora cu drept cuvant li s-ar putea da numele de fustofagi)sau mancatori de fuste.Cu o uriasa cutezare ,fusta cauta sa se ridice cat mai mult posibil(parca noi nu vrem asa ceva)si sa patrunda cat mai mult in toate ramurile vietii sociale,spre a-si exercita influenta ei.

Cati oare nu s-au ridicat si nu se ridica inca,-si poate acum mai mult decat alta data-din umbra unei vieti modeste si neinsemnate,la soarele bugetifer,cati oare nu se ridica,o repet,ascunsi in cutele unei fuste,care,ca o binecuvantare cereasca lasa sa cada volanele ei largi pe capul(nu rosi strengarule!alesilor sai!

Noi,baietii viitorului,ne bucuram de progresul realizat de fusta.Azi,ea nu mai e o simpla imbracaminte,azi,volanele ei entre-deux-urile care o impodobesc,ascund in ele o lume de gratii,de favoruri si de procopseala,(aviz chilipirilor).

Noi ne bucuram din suflet de ridicarea(?)fustei si uniti intr-un cuvant strigam:Sus fusta!

…Si fusta,reprezentanta progresului,se ridica tot mai sus,plutind pe cerul vietii sociale cu gratia datorata unei fuste, raspandind in jurul ei o lumina vie si un parfum…Ideal,Azureea si altele…

Drapel al amorului,fusta falfaie mandra sub vantul pasiunii si toti cei ce vor a parveni la o tinta dorita de ei-soldati credinciosi-se strang tot mai mult in jurul fustei,sub cutele acestui nou drapel.Cetatea cea mai puternica,inima celui mai indaratnic senator,-fortareata pe care n-o poate lua nici un sarman alegator cu tot asediul lui de rugaminti-capituleaza la cea mai usoara falfaire de fusta in apropierea portilor ei;babalacul urcandu-se pe peretele inimii,inalta steagul albastru(hartia de o suta!)si deschide portile ruginite ale cetatii,iar fusta triumfatoare isi face intrarea in ea,pe cand mosului ii picura sudoarea de entuziasm.

Daca fusta in chestie, are un ami de coeur,apoi sa te tii asalt pe babalac pentru procopsirea mititelului.

De cate ori in cabinetul de lucru(?)al vreunui reprezentant al natiunii nu vor fi avut loc cam astfel de discutii…mai mult sau mai putin bugetare:

-Bibiloiule,ai sa-mi dai o carte de vizita de-a ta pentru ministrul Cutarescu?

-De ce puisorule?

-Un prieten,m-a rugat pentru o slujba cat de mica ,si fiindca el m-a indatorat candva,vreau la randul meu sa-i multumesc si eu!

Babalacul,cam face nazuri;fusta atunci,asa ca din intamplare se ridica putin,lasand sa se vada un inceput sugestiv.Mosului incep sa ii sticleasca ochii.

-Bine,mititico,dar nu cred ca vei reusi,ca sunt cam a froid cu Cutarescu!

-In tot cazul sa incercam!zise fusta,lasand neglijenta sa se zareasca marginea de jos a jartierei roz sau bleu-pale pe cand mosul joaca o batuta disperata pe fotoliul de la birou.

…Si cand in sfarsit,l’adorable bout d’un ravissant dessous de soie rouge lasa sa zareasca prin transparenta lui un sugestiv chiar de nimphe,amoreuse,intineritul…Omer sarind dupa fotoliu ca muscat de o vipera,sufland ca o masina hodorogita si tremurand mai abitir ca o delicioasa gelatina de la Capsa,da trei sau patru recomandatii in loc de una,pe cand fusta ii surade gratios si pe cand cortina cade deasupra acestui fermecator tablou.

******************************************************************************

Si iata cum fusta joaca azi un rol preponderent in politica,ca si(pardon de impresie ca expresia s-a dus dracului!)in intreaga viata sociala;iata cum se ridica azi cei mai multi!Nu prin meritele lor personale,nu prin cultura si capacitatea lor,ci prin cultura lingusirii pe langa fusta,cu ajutorul jupoanelor dantelate si involanate sub cutele fustelor albe,colorate-indiferent de culoare-pe scarile jartierelor roz sau bleu-pale!…

FUSTA,NR2,anul 1904

%d blogeri au apreciat asta: