18 Dec.

Astăzi,ar fi fost ziua lui…
și rănile astea ale sufletului care nu se mai închid și dor ,dar mai ales în decembrie…

Reclame

12.12.2016

Remember Amza Pellea

Amza Pellea

ÎNCEPUT DE DECEMBRIE

1-2 decembrie 2016

1-2 decembrie 2016

3 dec.2016

3 dec.2016

24 DECEMBRIE

10372158_10152525508208176_4415885464925239806_nNAŞTEREA MÎNTUITORULUI

In Betleem colo-n oraş
Dormeau visînd locuitorii
Iar lînga turmă, pe imaş
Stăteau de pază, treji, păstorii.

Şi-n miez de noapte dulce cînt
Din cer cu stele-a răsunat
Se rumenise cerul sfînt
Păstorii s-au cutremurat.

Din slăvi un înger coborî:
„Fiţi veseli!”- îngerul Ie-a spus
„Plecaţi, şi-n staul veţi găsi
Pe Craiul stelelor de Sus!”

Păstorii veseli, in oraş
Spre staul cu paşi iuţi porniră
Şi-un prunc atît de dragălaş
Acolo-n paie ei găsiră.

Nici leagan moale, nici vreun pat
Doar fîn mirositor pe jos,
Pe fîn, in iesle stă culcat
Micuţul prunc: Iisus Hristos.

El, Fiul Domnului şi Crai
Al stelelor de farmec pline
De-atunci cu drag, la voi, din Rai
Cu fiecare iarnă vine!..
Ion Creangă-scriitor român (1 martie 1837-31 decembrie 1889)
***
De atunci
de cînd a fost scrisă poezia, lumea s-a mai schimbat…pe drumul acela la Betleem te întîlneşti cu un gard mare…
Pope Francis touches the wall that divides Israel from the West Bank in the West Bank city of BethlehemPope Francis touches the wall that divides Israel from the West Bank, on his way to celebrate a mass in Manger Square, in the West Bank city of Bethlehem on May 25, 2014
source
http://time.com/113866/pope-bethlehem-israel-abbas/
***
Creştinii din Iordania sărbătoresc încă de la festivalul pomului de Crăciun la deschiderea căruia participă personalitati şi chiar regele şi regina.2a238a5d479434a3a73d4dd7d81fc453.jpg_2 FuheisChristmasBedouinsSantasciocolataComunităţile de creştini din aceste zone sînt considerate cele mai vechi din lume.Cei mai mulţi se află în Fuheis sau Madaba ,orasele aflate la vreo 20 km de capitala Amman unde există de asemenea biserici şi o catedrală ortodoxa.Dar mereu imi va lipsi „acel ceva”…
Aşadar lumini,culori,moşi roşii şi mult sclipici.( prea mult)
Eu, de la Sfîntul Nicolae (Moş Nicolae )m-am tot gîndit la „Ghetele”,pictura lui Vincent Van Gogh,Three-Pairs-of-Shoes la viaţa şi suferinţa atîtor oameni care poate de sărbători şi nu numai,trăiesc în lipsuri,dureri şi frig, Si poate le îngheaţă lacrimile pe obraz.Dacă i-aş fi scris Moşului ,l-aş fi rugat să pună în sacul lui numai sănătate şi pace,o rază de speranţă şi pentru săraci… dar cum el nu este…
ne rugăm Celui de Sus-Domnului.
Sărbătoarea Naşterii Domnului să ne umple de iubire şi bunătate faţă de cei de lîngă noi.
CRĂCIUN FERICIT,LUME!
PACE!
***
La noi a inverzit pădurea,a ieşit iarba după ultimile ploi…

COCOŞII

Dacă aş fi ştiut că aproape jumătate din puişorii pe care i-am primit în sepembrie erau cocoşi, i-aş fi schimbat atunci ,astfel nu aş mai fi asistat la confruntarile dintre ei ,cucurigeli ,ciocuri în stînga şi în dreapta şi nor de pene pentru stabilirea ierarhiei.Bătăi serioase să devii lider acceptat, la 4 luni…înseamnă că la vreun an,doi, învingătorul de azi îşi va bate proprii pui-cocoşei.
Ca să intervin să fac o schimbare în poiată, nu am decît să-l fac pe Dick cîntăreţul -OSTROPEL de CRĂCIUN sau îl pun pe sticlă la cuptor.
E prea aprig … din cauza lui alţi pui au rămas mici că nu mai apucă şi ei să se hrănească.Dick(în arabă cocoş)îşi ridică aripile ca nişte steaguri şi-i mătură pe toti din jur.Ciocul lui conectat parcă la o sursă de curent ciuguleşte continuu.E cel mai gras.Dick
Următorul lider sper măcar să respecte orele de cîntat noaptea…poate o să mai facă vreo pauză între cîntatul de la miezul nopţii şi cel de la crăpatul zilei.incaltatulĂsta e încălţat,că de „încălţat”ce este a dat bir cu fugiţii la prima luptă,deci nu e bun de şef.

cocoşul colorat

cocoşul colorat

de spaima bătăilor ăsta se refugiază pe stînci

de spaima bătăilor ăsta se refugiază pe stînci

blondu se luptă cu Dick pentru puica lui

blondu se luptă cu Dick pentru puica lui

Maroneasa

Maroneasa

restul de cocoşi sînt cam aşa ca ăştia care se mai luptă între ei dar nu mai au ce să-şi împartă

restul de cocoşi sînt cam aşa ca ăştia care se mai luptă între ei dar nu mai au ce să-şi împartă

pui,puila papa
o fi bun oare de lider?

o fi bun oare de lider?


ăsta trăieşte în cuşcă cu neamul lui,nu-i place libertatea

ăsta trăieşte în cuşcă cu neamul lui,nu-i place libertatea


Din cele 14 puici doar patru se ouă.Şi cînd te gîndeşti cît mărar,usturoi tocat ,mentă,coji de ouă uscate şi pisate prin mîncare le-am dat.
Măcar bine că nu-s de vreo rasă celebră cu care ar trebui să particip la expoziţiile de prin tîrg cînd eu sînt găinar nepriceput .Şi mi-e şi milă să le taie consortul sa le văd în oală…doar zic.
***
Cocoşii anunţă ploaia,musafirii ,iar în nopţile friguroase cîntă mai devreme.decmiez de decembrie

LUNĂ PLINĂ

6 dec.2014-dimineata devreme luna plina

6 dec.2014-dimineata devreme
luna plina


„Lună tu, stăpîna mării, pe a lumii boltă luneci
Şi gîndirilor dînd viaţă, suferinţele întuneci;
Mii pustiuri scînteiază sub lumina ta fecioară,
Şi cîţi codri-ascund în umbră strălucire de izvoară!
Peste cîte mii de valuri stăpînirea ta străbate,
Cînd pluteşti pe mişcătoarea mărilor singurătate!
Cîte ţărmuri înflorite, ce palate şi cetăţi,
Străbătute de-al tău farmec ţie singură-ţi arăţi!
Şi în cîte mii de case lin pătruns-ai prin fereşti,
Cîte frunţi pline de gînduri, gînditoare le priveşti!
Vezi pe-un rege ce-mpânzeşte globu-n planuri pe un veac,
Cînd la ziua cea de mîine abia cuget-un sărac…
Deşi trepte osebite le-au ieşit din urna sorţii,
Deopotrivă-i stăpîneşte raza ta şi geniul morţii;
La acelaşi şir de patimi deopotrivă fiind robi,
Fie slabi, fie puternici, fie genii ori neghiobi!
Unul caută-n oglindă de-şi buclează al său păr,
Altul caută în lume şi în vreme adevăr,
De pe galbenele file el adună mii de coji,
A lor nume trecătoare le însamnă pe răboj;
Iară altu-mparte lumea de pe scîndura tărăbii,
Socotind cît aur marea poartă-n negrele-i corăbii.”

Mihai Eminescu(poet,prozator si jurnalist român-1850-1889)
frag.Srisoarea I

full moon

6dec.2014

luna plina

la 6 dimineata

DEC.2013

micul pisicsi animalelor le-a fost frig...

Mark Chick

Frig,brici de oţel…

NORII…

photo1176

„…Şi de cădeţi cu rodul unei ploi

Sau cu-a zăpezii albă risipire,

Sînteţi avântul către forme noi.”(Tudor Vianu…Norii 1916…n.1897-1964)

http://www.biografii-online.net/index.php/scriitori/8-romania/151-tudor-vianu-1897-1964

photo1175photo1171photo1173photo1172Pozele sînt făcute înainte de a se însera…bine…

 

A început şi un vînt care îti dă fiori…ce o fi prevestind oare?

Poate un Crăciun alb?

PLIMBAREA DE DUMINICĂ PRIN PĂDURE… ŞI CEAPA DE MARE…

photo09918iarba lîngă stîncipare tare bătrîn...are 35 de ani  şi doar un sezon de ploiphoto1026albastru infinitcerlocuinţecasespre searăcer şi soarevăd un punct alb...nu ştiu ce e...pozele sînt originaledupă primele ploia dat colţul ierbiiam crezut că e rădăcina unuia din copaci ...dar ...ascult cum creşte iarbacase la marginea păduriicase şi cer foarte albastrucovoraş verdeceapa de mare3ceapa de mare 1ceapa de mare 2-urginea maritimaceapa de mare-face flori in lunile de varăpoţi pune urechea la pămîntsoareletimidă iarba-mai are nevoie de ploijumătate în pămînt,jumătate în stîncăpădurea începe să işi schimbe culoareapuţ adînc în stîncăpadurea cu canapele...tîrziu culoarea cerului devine roşiaticăOdată cu primele ploi pădurea începe să îşi schimbe  culoarea,însă punctul culminant va fi abia prin martie-aprilie cînd  totul devine verde şi rănile ei parcă nu se mai văd aşa de tare…agresorii neştiind probabil că pădurea are un rol protector…

Planta care creşte în această perioadă şi este  întîlnită des  chiar şi aici în pădure este ceapa de mare-urginea maritima( sau sea squill,scilla maritima).Pe aici i se spune basal(ceapă)sau salmoun.Este o plantă perenă care creşte în habitatul ei natural şi are proprietăţi medicinale.Bulbul mare în formă de ceapa are frunze lungi şi cărnoase şi creşte pînă la cîteva kg…planta este cunoscută din antichitate şi se spune că prima reţetă cu ceapă de mare a fost găsită prin papirusurile egiptene ,reţeta  de atunci fiind pentru lepră.Ceapa -de-mare este de două culori,albă şi  roşie iar florile lungi de aproape un metru se usucă prin luna august.Cea roşie este foarte toxică şi se foloseste ca otravă pentru şoareci,şobolani etc.Din bulbul alb însă se face sirop de tuse pe o reţetă care se spune ca ne vine tocmai de la Pitagora,se mai fac şi medicamente cardiotonice care se găsesc în farmacii .Oamenii faceau şi oţet cîndva din ceapa de mare şi leacuri pentru vindecarea surditaţii,astmului bronşic ,bronşitei ,problemelor neurologice,ale pielii şi a altor boli.Planta creşte şi in apropierea mormintelor …chiar se spune că le protejează.Există vreo 25 de specii iar unele sînt cultivate special …eu am întîlnit doar ceapa de mare albă .

%d blogeri au apreciat asta: