MICI BUCURII

TVRInternational prin difuzarea azi a filmului Amintiri din Copilarie, a bucurat inafara de baiatul meu si pe alti doi copii care se aflau aici  si invatau impreuna la examenul de maine  la matematica…a fost ca un imbold cred (dupa vizionare au continuat sa invete) …si eu am mai dat cu ochiul….Se facuse liniste si priveau la nastrusniciile lui Nica…cel mai mult le-a placut secventa cu furatul cireselor de la Matusa Marioara si corectia aplicata cu maturoiul.Copilul meu m-a intrebat atunci ce inseamna expresia”Las ca te prind eu ghiavole”!ca nu stia cum sa le traduca la ceilalti copii.Marele actor Stefan Ciubotarasu,perfect in rolul povestitorului, ne-a adus imaginea vremurilor autentice…Universul copilariei lui Nica a starnit zambete si comentarii facute de copii care  imaginar si-au construit  sanii si asteapta doar sa ninga…si eu astept…decembrie e o luna „grea”…

TABLOUL

Cand avea baiatul meu doi ani ,cineva a venit in vizita si mi-a adus acest tablou care reprezinta un copil blond cu manusi de box(nu se vad aici) si cu freza best spiky…acum ca a crescut si am facut ceva modificari pe la el prin camera am vrut sa scot si tabloul sa pun altceva…el nu a vrut si mi-a spus si motivul:

-„Lasa-l mama acolo,imi aminteste de mine cand eram blond…”

Eu, i-am spus ca el stie ca nu era blond pentru ca adesea se uita in albumele lui…dar el o tine una si buna…ca era blond…

I-am lasat tabloul…in  afara ca umbla „imbracat” cand era mic la fel ca  si copilul acela din cauza ca e cald tare aici vara …nu mai are nimic in  comun…voi vedea daca are un complex ceva sau e doar ca vrea tabloul …pana una alta zambesc…mi-am amintit cum era atunci …semana cu cei din video…

SARBATOAREA DE SF.ILIE

Astazi,20 iulie este Sfantul Ilie …

Sfantul Ilie – Datini si obiceiuri

Sant-Ilie este ziua de celebrare a zeului solar (Sant-Ilie) la data 20 iulie, considerata a fi mijlocul sezonului pastoral. Sant-Ilie, ca si San-George si Samedru, este o divinitate populara care a preluat numele si data celebrarii de la un sfant crestin – Sfantul Prooroc Iile. In Panteonul romanesc Sant-Ilie este o divinitate a Soarelui si a focului, identificata cu Helios din mitologia greaca si cu Gebeleizis din mitologia geto-daca.

Ca divinitate solara si meteorologica, Sant-Ilie provoaca tunete, traznete, ploi torentiale si incendii, leaga si dezleaga ploile, hotaraste unde si cand sa bata grindina.

In perioada sa pamanteana Ilie a savarsit pacate, cel mai mare fiind uciderea parintilor sai la indemnul diavolului, pacate pe care le-a ispasit in moduri diferite si din aceasta cauza Dumnezeu l-a iertat, l-a trecut in randul sfintilor si l-a urcat la cer intr-o trasura cu roti de foc trasa de doi sau de patru cai albi inaripati. In cer, Sant-Ilie cutreiera norii, fulgera si trasneste dracii cu biciul sau de foc pentru a-i pedepsi pentru raul pe care i l-au pricinuit. Si, pentru ca dracii inspaimantati se ascund pe pamant prin arbori, pe sub streasina caselor, in turlele bisericilor si chiar in trupul unor animale, Sant-Ilie trasneste naprasnic pentru a nu-i scapa nici unul dintre ei.

Ca divinitate populara a Soarelui si a focului, Sant-Ilie este atestat prin numeroase traditii, mai ales in mediile pastoresti.

In ajunul acestei zile, fetele se duceau noaptea pe ogoarele semanate cu canepa (canepisti), se dezbracau si, goale, se tavaleau prin cultura, apoi se imbracau si se intorceau acasa. Daca, in noaptea dinspre Sant-Ilie, visau canepa verde era semn ca se vor marita cu flacai tineri si frumosi iar daca visau canepa uscata se zicea ca se vor marita cu oameni batrani.

In dimineata acestei zile se culegeau plante de leac, in special busuiocul, ce erau puse la uscat in podurile caselor, sub stresini sau in camari. Tot acum se culegeau si plantele intrebuintate la vraji si farmece.

Femeile duceau in aceasta zi busuioc la biserica pentru a fi sfintit dupa care, intoarse acasa, il puneau pe foc iar cenusa rezultata o foloseau in scopuri terapeutice atunci cand copiii lor faceau bube in gura.

Nu era voie sa se consume mere pana la 20 iulie si nici nu era voie ca aceste fructe sa se bata unul de altul, pentru a nu bate grindina, obicei pastrat si astazi. In aceasta zi, merele (fructele lui Sant-Ilie) se duc la biserica pentru a fi sfintite, crezandu-se ca numai in acest mod ele vor deveni mere de aur pe lumea cealalta.

De Sfantul Ilie, romanii isi aminteau si de sufletele mortilor, in special de sufletele copiilor morti. Femeile chemau copii straini sub un mar, pe care il scuturau ca sa dea de pomana merele cazute. Astfel, se considera ca mortii se veselesc.

Scenariul ritual de renovare a timpului, specific tuturor marilor sarbatori calendaristice, cuprinde si practici de pomenire a mortilor. Bisericile sunt pline, acum, cu bucate pentru pomenirea mortilor (Mosii de Sant-Ilie), iar la casele gospodarilor se organizeaza praznice mari.

Se credea si se mai crede si astazi ca daca tuna de Sant-Ilie, toate alunele vor seca iar fructele din livezi vor avea viermi.

Acum, la sate, apicultorii recoltau mierea de albine, operatie numita „retezatul stupilor”. Recoltarea mierii se facea numai de catre barbati curati trupeste si sufleteste, imbracati in haine de sarbatoare, ajutati de catre un copil, femeile neavand voie sa intre in stupina. Dupa recoltarea mierii, cei din casa, impreuna cu rudele si vecinii invitati la acest moment festiv, gustau din mierea noua si se cinsteau cu tuica indulcita cu miere. Masa festiva avea menirea de a asigura belsugul apicultorilor si de a apara stupii de furtul manei si se transforma intr-o adevarata petrecere cu cantec si joc. Era nevoie de multa atentie, ca la aceasta masa sa nu fie prezenti cei ce stiau sa faca farmece si vraji, caci mierea furata in astfel de zile mari „e mai cu putere la farmecele si vrajile lor”.

Sant-Ilie marcheaza miezul verii pastorale, data cand le era permis ciobanilor sa coboare in sate, pentru prima data dupa urcarea oilor la stana. Cu aceasta ocazie, ciobanii tineri sau chiar cei maturi aduceau in dar iubitelor sau sotiilor lor furci de lemn pentru tors, lucrate cu multa migala.

In vechime, se obisnuia ca in aceasta zi sa se organizeze intalniri ale comunitatilor satesti de pe ambii versanti ai Carpatilor (numite nedei), se organizau targuri de Sant-Ilie, iarmaroace si balciuri, unele pastrate pana in zilele noastre. In cadrul acestor manifestari, ce durau mai multe zile si erau considerate a fi bune prilejuri de cunoastere pentru tineri, atmosfera era insufletita de muzica si se facea comert cu produse pastorale, instrumentar casnic, unelte si produse agricole.

Pentru tinutul sucevean este demn de amintit renumitul balci de Sant-Ilie de la Falticeni, balci care, din anul 1814, in urma hrisovului lui Scarlat Voda Calimach, era al doilea ca marime din Europa, dupa cel de la Leipzig. Cu doua-trei saptamani inainte de 20 iulie, pe strazile Falticeniului incepea sa se adune mozaic de lume si se auzeau strigatele si chemarile negustorilor rostite in polona, rusa, letona, ceha, germana, maghiara, turca sau araba. La balciul organizat cu aceasta ocazie („Comedia din deal”) veneau artisti de circ – acrobati, iluzionisti, inghititori de sabii, motociclisti ce evoluau la zidul si globul curajului – soseau parcuri de animale salbatice, erau montate scrancioburi de diverse forme si marimi, erau aduse teatre de papusi, roata norocului si multe alte atractii pentru curiosii adunati „pe deal”. Treptat, iarmarocul de la Falticeni, ca de altfel multe alte manifestari traditionale, si-a pierdut importanta, astazi incercandu-se revigorarea lui in cadrul Festivalului folcloric „Sezatoarea”.

Sfantul Ilie

– nu se lucreaza de teama pagubelor (traznete, ploaie, grindina).

– il cinstesc mai ales cojocarii, stuparii – se reteaza stupii, se duc faguri si mere la biserica spre binecuvantare si se impart de pomana.

– se culeg in zori plante de leac stropite cu sange de cocos taiat deasupra lor.

– se duc berbecii la berbecar.

– daca tuna vor fi merele si alunele viermanoase; daca ploua, va ploua 20 de zile.

– se tine „Targul de fete de pe Muntele Gaina” din jud. Alba. http://www.muzeulastra.ro

20 iulie – Covasna

Nedeea mocaneasca „Sant Ilie la romani” – la care participa si un grup de traditii populare din judetul Sibiu.

20 iulie – Sacele – „Targul feciorilor de la Sacele” – manifestare traditionala ce se organizeaza anual de Sfantul Ilie

Sacele – Sarbatoarea mocanilor de Sant Ilie – sambata si duminica in preajma zilei de Sf. Ilie, in Poiana Angelescu

20 iulie – Polovragi

„Nedeea de la Polovragi” – manifestare etnofolclorica si targ anual.

20 iulie – Falticeni

„Sezatoarea” – spectacol folcloric ce se organizeaza de ziua Sfantului Ilie.

20 iulie – Bezdead, Gaesti

Targuri anuale ce se organizeaza de ziua Sfantului Ilie.

NEDEIE – Petrecere campeneasca populara de origine pastorala organizata de obicei cu prilejul unei sarbatori sau al unui hram.

sursa

http://www.crestinortodox.ro

***************

Imi amintesc cum in copilarie ne temeam de tunete,fulgere si grindina ,si de” mania” Sfantului Ilie…tot in aceasta perioada se coceau perele si merele santilesti ,pe care nu le mancam inainte de aceasta zi…stau de vorba cu sora mea si ne amintim…la ea este hram si balci…obiceiuri care s-au pastrat…imi sunt foarte dragi,datinile si obiceiurile romanesti…

***********

Aflati unele fapte interesante despre fulgere!

-Fulgerul nu are loc doar în timpul furtunilor…a fost de asemenea observat la eruptiile vulcanice, incendiile forestiere extrem de intense, furtuni de zapada grele si uragane mari.

Fiecare fulger contine aproximativ un miliard de volti de electricitate. Asta e suficienta energie pentru a lumina un bec 100 W timp de 3 luni!

Lightning apar în timpul furtunilor ALL. In fiecare an, fulgerul loveste Pamântul în jurul valorii de 25 milioane de ori.

New York Empire State Building este lovit de fulgere de aproape 100 de ori pe an!-

-trad.

LA MULTI ANI !pentru cei intr-un nume cu Sf. Ilie…

DORINTA LUI LUCIAN BUTE

In stirile de ieri pe care le-am primit in mail,cele despre Lucian Bute mi-au atras atentia…

„Cea mai mare dorinta a lui Lucian Bute: „Sa vina mama la meci!”

Campionul nostru mondial la box îsi doreste ca la partida de sâmbata, când îsi va apara centura în fata lui Jean-Paul Mendy, mama lui sa-i fie alaturi.

Maricica Bute nu a vazut live nicio partida a fiului ei. Nici din apropierea ringului, nici din fata televizorului. Ea prefera ca în timpul luptelor lui Lucian sa stea singura într-o camera plina de icoane si sa se roage. Dar, pentru ca Lucian Bute va boxa anul acesta pentru prima data, acasa, în România, pugilistul vrea ca parintele sa-i fie aproape!

„Va ajunge si mama la meci. Am vorbit cu ei si i-am mai spus o data, si tot ca «mai mama, mai bine stau acasa», dar i-am zis ok, lasa ca vei veni. Cred ca va sta cu spatele la ring”, a spus Bute, potrivit Realitatea TV.

„Mi-ar place si am nevoie de sprijin. …si toti românii, nu neaparat marii campioni”, a mai declarat Lucian.”(adevarul.ro)

„Cel mai mare fotbalist din istoria României, Gheorghe Hagi i-a zis lui Lucian Bute „tu esti regele acum”, la o întâlnire care a avut loc, miercuri seara, în jurul orei 22.00, la hotel Marriott din Capitala, adaugând ca este cel mai înflacarat suporter al pugilistului român

Intâlnirea dintre cei doi a avut loc în momentul când Bute se întorcea de la antrenament, iar Hagi se afla în incinta hotelului într-o întâlnire cu niSte oficiali turci referitoare la academia de fotbal ce îi poarta numele, se precizeaza pe site-ul http://www.lucian-bute.ro. Hagi, supranumit regele fotbalului românesc, i-a fost idol lui Lucian în copilarie si l-a facut sa iasa pe strazi dupa izbândele nationalei de fotbal. Hagi stia ca Bute e la Marriott, dar nu a vrut sa forteze o întâlnire cu Lucian pentru a nu-l deranja. Dupa ce s-au întâlnit, Lucian a dat mâna cu Hagi si l-a numit rege pe Gica. “Tu esti regele acum”, a venit replica lui Hagi.

Hagi i-a promis lui Bute ca pe 9 iulie va fi la Romexpo în primele rânduri sa-l încurajeze. La sosirea de la Aeroportul Otopeni, Bute a primit un steag al României cu autografele lui Hagi si al Nadiei. “Va fi cu mine în ring Gica. Ieri m-a încurajat Adrian Mutu, azi tu. Este o mare onoare pentru mine sa fiu sustinut de marii campioni ai tarii. Promit sa nu va dezamagesc”, a spus Lucian.

Vazându-l transpirat dupa antrenament, Hagi a facut o paralela între cele doua cariere: “Si eu am fost talentat, dar daca nu munceam la antrenament si nu respectam fotbalul nu ajungeam sus. E?ti la fel ca mine. Am vazut ca te antrenezi pâna la epuizare. Stiu ca în ring sunt momente dificile. Daca te lasa picioarele, degeaba esti talentat”. Intâlnirea dintre cei doi a durat aproximativ 15 minute. Lucian trebuia sa mearga la odihna, iar Hagi sa rezolve treburile cu fotbalul. Cei doi se vor mai întâlni dupa gala, Lucian invitându-l pe Gica sa participe la evenimentele de dupa meciul lui cu Jean Paul Mendy.

Lucian Bute îsi va pune în joc pentru a opta oara centura mondiala în fata francezului Jean Paul Mendy, la 9 iulie, în cadrul galei „Campion pentru România”, ce va avea loc la Romexpo si va fi transmisa de Pro TV.”(adevarul.ro)

*****************

Imi creste inima cand cineva de pe aici care nu a fost niciodata in Romania, ma intreaba, ce mai face fotbalistul Hagi?…eu sunt foarte mandra de Romania si de romanii mei…si sunt cu sufletul alaturi de ei… acuma ,chiar la 4000 de km pot sa urmaresc pe „Romanasul „meu si partida de box a lui Lucian Bute…si ii tin pumnii…

INDEPARTATA COPILARIE

LUCIAN BLAGA  9MAI 1895-1961

Motto(crezul artistic al poetului)

„Cateodata ,datoria noastra in fata unui adevarat mister nu e sa il lamurim,ci sa-l adancim asa de mult incat sa-l prefacem intr-un mister si mai mare.”

În marea trecere

Soarele-n zenit ţine cântarul zilei.

Cerul se dăruieşte apelor de jos.

Cu ochi cuminţi dobitoace în trecere

îşi privesc fără de spaimă umbra în albii.

Frunzare se boltesc adânci

peste o-ntreagă poveste.

Nimic nu vrea să fie altfel decât este.

Numai sângele meu strigă prin păduri

după îndepărtata-i copilărie,

ca un cerb bătrân

după ciuta lui pierdută în moarte.

Poate a pierit subt stânci.

Poate s-a cufundat în pământ.

În zadar i-aştept veştile,

numai peşteri răsună,

pâraie se cer în adânc.

Sânge fără răspuns,

o, de-ar fi linişte, cât de bine s-ar auzi

ciuta călcând prin moarte.

Tot mai departe sovăi pe drum –

şi, ca un ucigaş ce-astupă cu năframă

o gură învinsă,

închid cu pumnul toate izvoarele,

pentru totdeauna să tacă,

să tacă.

LUCIAN BLAGA 1924

%d blogeri au apreciat asta: