E noapte tarziu ,am citit mai multe din R.Kipling,m-am oprit la acestea pentru ca parca asteptau un raspuns…DA, totul este un risc dar …trebuie sa risti, cu toate ca nu suntem decat”fire de praf in Univers„…
37. Nu ştii că viaţa de aici este o călătorie? Oare eşti cetăţean? Nu! Eşti călător. Ai înţeles ce am spus? Nu eşti cetăţean, ci drumeţ şi călător. Să nu spui că am această cetate sau pe cealaltă. Nimeni nu are cetate. Ea se află sus, iar cele de aici reprezintă calea. Deci mergem în fiecare zi atâta cât firea încuviinţează cu bucurie. Oare cineva adună pe cale bani? Cineva, pe cale, ascunde aur în pământ? Deci când intri în han, spune-mi, te apuci să-l înfrumuseţezi? Nu, ci mănânci şi bei şi te grăbeşti să pleci! Viaţa de aici este un han. Am intrat, am străbătut viaţa de aici, să ne îngrijim să ieşim cu nădejde bună, să nu lăsăm nimic aici, ca să nu pierdem acolo. Când intri în han, ce-i spui copilului? Ia seama bine unde îţi pui lucrurile, nu cumva să laşi ceva aici, să nu se piardă ceva, nici mic, nici neînsemnat, ca să ne întoarcem cu toate lucrurile acasă! La fel şi noi în viaţa aceasta. Să vedem viaţa ca pe un han şi să nu părăsim nimic aici, în han, ci să le întoarcem pe toate în cetatea mamă. Eşti trecător şi drumeţ, sau mai bine zis, chiar mai neînsemnat decât trecătorul. De ce? îţi voi spune! Trecătorul ştie când intră în han şi când pleacă de acolo, pentru că îşi este propriul stăpân şi el hotărăşte când va intra şi când va pleca. Eu însă nu ştiu când intru în han, adică în viaţa de aici, nu ştiu nici când ies. Şi deseori pregătesc mâncăruri pentru multă vreme, dar Domnul mă cheamă degrabă: „Nebune! în această noapte vor cere de la tine sufletul tău. Şi cele ce ai pregătit ale cui vor fi?” (Luca 12, 20). Ieşirea din han este nesigură, deţinerea bunurilor nestatornică, în tot locul prăpăstii nenumărate, talazuri de pretutindeni. De ce alergi ca nebunul dupa umbre? De ce laşi adevărul şi fugi după umbre?”
(din „Două sute cincizeci de parabole” Sf Ioan Gură de Aur, Ed. Egumenița 2011)
Arhanghelii Mihail si Gavril sunt ocrotitorii oamenilor si calauze spre Rai
Creştinii ortodocsi sărbătoresc azi în 8 noiembrie soborul Arhanghelilor Mihail şi Gavriil. Cei doi îngeri sunt văzuţi ca ocrotori ai oamenilor şi călăuze ale sufletelor spre Rai. În tradiţia populară Sfinţii Mihail şi Gavriil sunt consideraţi patroni ai oilor şi aducători ai ultimelor zile calde din an.
Arhanghelii Mihail şi Gavriil sunt conducătorii cetelor de îngeri, având aripi şi purtând săbii, ca simbol al biruinţei şi sunt calauze ale sufletelor în drumul acestora spre Rai, potrivit crestinortodox.ro.
Arhanghelul Gavriil a fost cel care le-a adus lui Ioachim şi Ana vestea despre naşterea Fecioarei Maria şi tot el a vestit Fecioarei că îl va naşte pe Hristos.
Arhanghelul Mihail este protectorul oştilor cereşti, primul din ceata Sfinţilor Arhangheli.El este cel dintâi dintre îngerii pazitori care s-a luptat cu îngerii lui Lucifer care s-au răzvrătit împotriva lui Dumnezeu.
Arhanghelul Mihail poartă, uneori, cheile Raiului, este un înfocat luptator împotriva diavolului şi veghează la capul bolnavilor, daca acestora le este sortit să moară, sau la picioarele lor, dacă le este hărăzit să mai trăiască. De multe ori îl întâlnim alăturându-se Sfântului Ilie, atunci când acesta tună şi trăsneste, sau orânduieşte singur grindina, cu tunul. El ţine şi ciuma în frâu.
În popor, se spune despre Arhanghelul Mihail ca are putere asupra Soarelui şi a Lunii, pe care le eliberează din puterea dracilor, atunci cand aceştia le fură ( eclipse ). De asemenea, se spune ca are putere asupra soţiei lui Scaraotchi, Mamareaua, care vrea să dea drumul la ger, pe pământ, dintr-odată. Arhanghelul Mihail o ţine şi dă drumul gerului pe îndelete, ca să se obişnuiască oamenii cu el.
Arhanghelii, în viziunea populară, asistă şi la judecata de apoi, sunt patroni ai casei, ard pacatele acumulate de patimile omeneşti fireşti şi purifică, prin post, conştiinţele.
În zonele muntoase, Arhanghelii sunt celebraţi şi ca patroni ai oilor, iar stăpânii acestor animale fac o turta mare din făină de porumb, numită „turta arieţilor” (arieţii fiind berbecii despărţiţi de oi), ce era considerată a fi purtătoare de fecunditate. Aceasta turtă se aruncă în dimineata zilei de 8 noiembrie în tarla oilor, odată cu slobozirea între oi a berbecilor. Dacă turta cade cu faţa în sus e semn încurajator, de bucurie în rândul ciobanilor, considerandu-se ca în primavară toate oile vor avea miei, iar dacă turta cade cu faţa în jos era mare supărare.
În satele şi târgurile bucovinene în fiecare an, în 8 noiembrie se fac pomeniri şi praznice pentru cei morţi, iar în biserici fiecare creştin aprinde câte o lumânare că să aibă asigurată lumina de veci, călăuzitoare pe lumea cealaltă.
„Vara Arhanghelilor” ţine o zi. Pe lângă aceasta, între Arhangheli şi Crăciun trebuie neapărat să mai fie trei-patru zile senine şi călduroase numite „vara iernii”.
De ziua Sfinţilor Mihail şi Gavriil fiecare om trebuie să aprindă o lumânare, care îi va fi „lumina de veci” în lumea de dincolo. Tradiţia spune că trebuie să se aprindă lumânări atât pentru oamenii în viaţă, cât şi pentru cei dispăruţi fără lumânare.
Peste 1.300.000 de români îşi sărbătoresc onomastica pe 8 noiembrie, de Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil, potrivit statisticilor Direcţiei pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date.
Draga Olteanu Matei (n. 24 octombrie 1933, București) este o apreciată actriță de comedie, ce a jucat pe scena Teatrului Național București, în numeroase filme și la televiziune. Reprezentantă a generației de aur a teatrului românesc, Draga Olteanu Matei are un palmares foarte bogat. A jucat în 90 de filme, în peste 50 piese de teatru si 100 roluri în Televiziune.
A treia zi din valul de caldura…ieri…42 de grade(oficial)…aveai impresia ca iti este afectata gandirea…pe teava de apa rece curgea calda,adica fierbinte…vreo jumatate de zi nu s-a miscat nici o frunza…nici o adiere…doar furtunul cu apa mai racorea pe jos de unde parca ieseau aburi…o zi in care doar o galeata de inghetata a avut succes si apa racita in frigider…Pana a venit seara parca a fost o vesnicie…cu toate ca termometrul mai arata inca 38 de grade la ora 20,s-a racorit un pic…in aceste ore de caldura teribila in care ti se pare ca propriul tau corp a suferit cine stie ce modificari, iar senzatia de greata si de moleseala nu te-a parasit,cand inima iti bate „alene” si o urmaresti, ca poate are vreun gand sa se opreasca, ca si asa ai probleme cu ea,singurul lucru pe care il poti face e sa te rogi…tarziu in noapte,copiii au adormit miscandu-se o vreme in paturile lor pana cand si-au gasit locul…era spre 3 dimineata…bine ca e vacanta…in cele 3 ore de somn zbuciumat m-am visat in desertul Atacama,acolo unde a nins…am citit…poezii,rugaciuni…m-am gandit…
de TRAIAN DORZ (1914-1989)
In trecerea grabita prin lume, catre veci,
Fa-ti timp, macar o clipa, sa vezi pe unde treci!
Fa-ti timp sa vezi durerea si lacrima arzând,
Fa-ti timp sa poti cu mila sa te alini oricând!
Fa-ti timp sa vezi padurea, s-asculti lânga izvor,
Fa-ti timp s-asculti ce spune o floare, un cocor!
Fa-ti timp pentru-adevaruri si adâncimi de vis,
Fa-ti timp pentru prieteni cu sufletul deschis!
Fa-ti timp, pe-un munte seara, stând singur, sa te rogi,
Fa-ti timp, frumoase amintiri, de unul sa invoci!
Fa-ti timp sa stai cu mama, cu tatal tau – batrâni,
Fa-ti timp de-o vorba buna, de-o coaja pentru câini
In trecerea grabita prin lume catre veci,
Fa-ti timp, macar o clipa, sa vezi pe unde treci!
Fa-ti timp sa fii aproape de cei iubiti, voios,
Fa-ti timp sa fii si-al casei si-n slujba lui Hristos!
Fa-ti timp sa gusti frumosul din tot ce e curat,
Fa-ti timp, ca esti de multe mistere-nconjurat!
Fa-ti timp cu orice taina sau adevar sa stai,
Fa-ti timp, caci toate-acestea au inima, au grai!
Fa-ti timp s-asculti la toate, din toate sa înveti,
Ieri,o zi deosebit de fierbinte..din aceasta perioada si pana tarziu in toamna asa e timpul pe aici;nu ploua niciodata si aerul e uscat tare…
Lumea a pus in miscare ventilatoarele si aparatele contra tantarilor…Mai rau de mine ca nu suport nici una nici cealalta…eu am facut loc afara ,protejat cu plasa de tantari ,si in noptile in care peretii de beton ai casei sunt prea incalziti dormim afara…da,foarte multe nopti..Aseara insa, a dormit afara cu mine doar unul din copii,ceilalti nu au vrut …(a fost de fapt prima noapte )Copilul a adormit repede iar eu am ramas cu ochii pe cer si cu gandurile mele…Pana pe la miezul noptii am avut” companie „muzica de la clubul de dincolo de padure ,care razbatea pana la mine;incercam sa nu ma gandesc la ea ,ci la poezia lui Kipling pe care am citit-o de cateva ori ,dar nu era pe baza de alegere…la un moment dat s-a auzit
si Maryah Carey cu Ken Lee(sigur ca nu se asculta numai muzica autohtona mai ales acolo la club unde se fac nunti „selecte” si scumpe…ei,globalizarea…uneori se aude chiar si Tina Turner cu” Simply de best”)si la o vreme totul s-a linistit.Mi-am amintit ca la fel se intampla si cand dormeam pe cerdacul casei parintesti ,eu dorind sa privesc cerul, trebuia sa ascult mai intai discoteca satului pana cand isi termina programul…M-am foit pana mi-am gasit locul si pana cand m-a patruns sentimentul de liniste si pace si predandu-ma grijii stelelor, am adormit…
M-au trezit pasarelele
certarete din gradina(nu stiu ce „discutau”asa de aprins)si un vanticel care imprastia peste terasa mirosul de trandafiri la prima geana de lumina.Cei care din diferite motive nu dorm afara nu stiu ce pierd.Intervalul de somn de la 1-4 dimineata este suficient si te trezesti mai relaxat decat dupa o noapte completa dormita in casa…Dar fiecare isi alege cum doarme…Astazi am mai citit o data poe zia aceea:
Rudyard Kipling – Daca …. (IF 1895)
DACA
De poti sa nu-ti pierzi capul
Cînd cei din preajma ta si-l pierd,
Si pentru asta ti-aduc o vina grea;
De poti sa crezi în tine cînd se-ndoiesc cei multi
Si totusi, de-ndoiala acestora sa-asculti,
De poti s-astepti si de-asteptare sa nu fii obosit,
Iar de te mint vreunii, sa nu te simti mintit;
De poti visa , iar visul stapîn sa nu-ti devie,
De poti gîndi, iar gîndul o tinta sa nu-ti fie,
De poti sa-nfrunti izbind si soarta dimpotriva
Si sa te porti cu-aceste naluci deopotriva
De vezi sfarmate lucruri cu viata ta platite
Si poti sa le-nalti iarasi cu scule învechite,
De poti sa strîngi gramada tot ce-ai agonisit
Si sa-ti încerci norocul cu banul azvîrlit
Iar de vei pierde totul s-o iei de la-nceput
Fara sa scoti un murmur de ceea ce-ai pierdut,
De rabzi ca adevarul ce-ai spus fara prihana
Rastalmacit sa-ajunga pentru nebuni capcana,
De poti puterea, nervii si inima sili
Sa-ti mai slujeasca mult, înca, dupa ce-or pieri
Si sa tii piept la toate, desi n-ai sprijin drept nimic
Decît vointa ce te-ndeamna ”tine piept!”,
De poti vorbi cu gloata si sa-ti pastrezi taria, Ori de-i umbla cu regii sa nu-ti pierzi omenia,
De n-o putea nici unul sa-ti dea vreo lovitura
Si toti te-or tine-n seama, dar nu peste masura,
De poti sa umpli bine momentul trecator
Cu saizeci de secunde cît tine drumul lor,
Al tau va fi pamîntul cu-a’ sale bogatii
Si mai mult decît asta, OM, fiule vei fi!
***********
Sunt bucuroasa ca ploua generos acolo unde pamantul era uscat…stiri bune si oameni fericiti pentru o clipa…
„Zambetul -o sageata cu afront trimisa proastei dispozitii”(definitie data de una din vecinele mele,persoana vesela,care, si dupa furtuna de nisip care a avut loc pe undeva ,dar „ne-a anuntat si pe noi”,dupa,mop,teu si ale ustensile pentru indepartarea stratului gros de praf,ea,zambeste…Eu,ca sa ies din starea de posaceala citesc glume…
***NU-I TOTUNA
-Una e sa-ti iei papucii,si alta e sa „ti se dea papucii”.
-Una e cand prostu’ tine postu’ si alta e „cand prostu'” detine postu’ „.
-Una e sa fi uitat si alta e sa „fii uitat”.
-Una e sa stii unde ai plecat,si alta e „sa stii de unde ai plecat”.
-Una e sa iei ceva infundat si alta e”cand ti s-a infundat”>
-Una e sa invarti surubul si alta e „sa strangi surubul.”
-Una e sa fie fin si alta e „sa-ti fie fin”>
-Una e sa torni pe ceva si alta e „sa torni pe cineva”.
-Una e sa-ti umple paharul si alta e „sa ti se umple paharul.”
––––––––
***Doua femei stau de vorba:
-N-am niciodata divergente cu sotul meu.
-Nici al meu nu indrazneste sa ma contrazica.
––––––––
***-Sotia mea e foarte inteligenta,canta la pian,picteaza,stie cateva limbi straine…
-Nu te mai lauda atata, amice.Si nevasta-mea e urata.
––––––-
***Sotia se duce la politie si reclama ca sotul ei n-a mai dat pe acasa de patru zile.
-Sotul dumneavoastra are vreun semn particular?intreaba ofiterul de serviciu.
-N-are!Da’ daca-l vad acasa,o sa aiba.
––––––––
***Cand eram tanar a trebuit sa jur alor mei ca nu ma fac actor-ii spunea un actor unui coleg.
-Te-ai tinut de cuvant-ii replica celalalt.
––––––––-
***Conversatie in tramvai:
-Ce te uiti in ziarul meu?N-ai bani sa-ti iei unu’?
-Ba am,dar n-are cine sa mi-l tina deschis.
–––––––––
***Poate ca la noapte o sa fie furtuna-zice sotul.
-Daca vii acasa la timp,nu!replica sotia.
–––––––
***MIC DICTIONAR
Hotel-Somn pe baza de repartitie
Fata de perna-Obrazul pernei
Scrumiera-Una care umbla dupa capete
Scaun-Unul de te intreaba doctorul daca-l mai ai
Veioza-Una care te lumineaza la cap pana adormi.
Canapea-Jumatatea studioului.
Perdea-Una de care nu ai nevoie
Cearsaf-Atunci cand mergi pana in panzele albe
Stilou-Creion cu studii superioare
Patura-Subalterna plapumei
Fereastra-Cand camera se uita cu un ochi
––––––––-
***Chelner!O musca in supa mea!…Am gasit o musca!…
-Nu va agitati atata domnule.V-ar putea auzi alti clienti si au sa-mi ceara si ei!…
––––––-
O sotie de eschimos se plange prietenei sale:”Sunt furioasa!…Noaptea trecuta a ajuns acasa abia pe la sfarsitul lui ianuarie”
Asa se numeste titlul care m-a oprit si am citit tot ce era acolo…”Soarta este punctul de plecare si cel de sosire. Destinul este ceea ce exista intre punctul de plecare si cel de sosire. Si in timp ce punctele de baza ne sunt date, ceea ce va fi intre ele este lasat la latitudinea noastra. Este ca si cum avem de traversat un munte. Unii il ocolesc, altii il trec pe poteci marcate iar altii se catara din stanca in stanca. Toti vor ajunge in acelasi loc, dar unii mai devreme, altii mai tarziu, altii chiar deloc, se intorc din drum. Dar toti trebuie sa trecem muntele. Toti avem o Soarta, dar ne facem propriul Destin, putand evolua astfel mai repede. In conditiile in care refuzi sa-ti traiesti viata, ti-ai pierdut dreptul de a-ti mai decide propriul Destin.”…continua sa citesti aici…www.necsulescu.dap.ro/Iubeste-ti aproapele!
sau www un suflet.dap.ro/
O poveste adevarata de o tristete fara de margini…si cat doare indiferenta noastra…
Doamne, Atotputernice şi Atotîndurate, îmi aduc aminte că Te-ai născut Om din Sfânta Fecioară, în peşteră, şi ai fost vândut cu treizeci de arginţi de ucenicul cel viclean, ca să ne răscumperi pe noi păcătoşii, de sub puterea diavolului.
Pentru aceasta Te rog: Îndură-Te de mine, vânzătorul şi primeşte, Doamne, această mică rugăciune a mea şi umilită voinţă a mea, că mă întristez, pentru că Te-am supărat fără de număr. La Tine, preabunul
e Mântuitor, am toată nădejdea şi cred că Tu, care din iubire de oameni ai primit să fii vândut pentru noi, Te
vei îndura şi de mine acum, ca să mă mântuieşti de chinurile cele de veci şi să mă învredniceşti Împărăţiei Tale.
Nu te depărta de la mine, Doamne, şi ajută-mi, ca în toate să fac voia Ta şi să nu Te mai răstignesc în toate zilele cu faptele mele cele păcătoase, nici să Te batjocoresc cu cugetele mele cele rele, precum făceau iudeii cei necredincioşi în timpul sfintelor Tale patimi, ci ca femeia cea păcătoasă să-Ţi spăl picioarele cu lacrimile ochilor mei, pentru ca să mă învrednicesc a auzi şi eu din gura Ta cea dulce: „Iertate să-ţi fie păcatele tale”. Amin.
Amman 
Jordanian Dinar Converter
mai multe...despre... 
Trebuie să fii autentificat pentru a publica un comentariu.