GÎNDURI

din zile fierbinți cu aer care  frige.

Prin poarta larg deschisă a verii, soarele își aruncă cu viteză razele de foc înfigîndu-se atît de adînc în pămînt , încît acesta nu se mai răcorește nici în inima nopții cînd se așterne tăcerea și doar hățișul gîndurilor tale nu are liniște.Atunci,copacii  te privesc parcă cu ochii lor încă verzi și răcoroși,  și te îmbie sub   frunzișul  generos să te îmbrățișeze Te-ai pierde-ntr-un vis ,dar somnul nu vine și continui să stai de veghe chinuit de doruri care nu pleacă niciodată nicăieri, ci stau pe tine, pînă ce o adiere parcă bate în ușa sufletului.Te gîndești cum pe sucala timpului se deapănă zilele,orele și clipele tale,apoi se dilată cumva și înghit totul…degeaba ne potrivim pașii ,nu putem opri timpul  să mîngîem măcar clipele acelea în care am fost fericiți,clipe pe care nu le vrem uitate niciodată…

Oare unde se duc clipele  cînd se duc?

Mai ieri era primăvară și iarba murmura sub pașii noștri și ne dezmierda tălpile desculțe.A trecut repede;aici precipitațiile se termină prin sfîrșitul lunii aprilie,uneori mai plouă și în mai pe înălțimi, iar anul acesta cerul,chiar și în iunie ne-a alintat cu o ploaie.Nici vremea nu mai este ce a fost,o ia razna uneori.(există oare arme meteo?!)

Tot pe o căldură de +40 de grade,pe la începutul lunii iulie,  Benjamin Ladraa

un muzician suedez în vîrstă de 25 de ani ,activist pro Palestina ,a încheiat campania lui de mers pe jos timp de 11 luni ,4800 de km, de la Gothenburg Suedia la Ierusalim trecînd prin treisprezece țări: Germania, Republica Cehă, Slovacia, Austria, Slovenia , Croația, Serbia, Bulgaria, Grecia, Turcia, Liban și Iordania .Din păcate, autoritățile israeliene nu i-au permis  să intre în Palestina prin granița iordaniano-palestiniană,  Podul Regelui Hussein.

Cald a fost și în timpul Campionatului Mondial de Fotbal, și pentru că nu am mai avut cu cine comenta ,nici nu prea m-am uitat la toate meciurile dar m-au interesat rezultatele.

Am fost dezamăgită ca Brazilia lui O Rei a plecat acasă, pentru că mie îmi place jocul brazilienilor … de-a lungul timpului ,fotbalul brazilian a dat  genii ale îndemînării care au stîrnit simpatia spectatorilor.

Dar fotbaliștii din Hexagon au atins performanța -Franța a devenit campioană;mi-am amintit de echipa cocoșilor în 2006 cînd a pierdut în favoarea Italiei,de Zizou(Zinedine Zidane)…noi am înțeles ce a fost atunci.

Acum,nici omul meu nu mai este,poate de aceea am ținut cu perdanții …de altfel ,urmăresc noutațile din sportul românesc.

Tu,unde îți adăpostești gîndurile,dorurile??

Seară de vară românească,privește-o, să te răcorească…

PERSANU’

Pe Mîțu Persan l-am cunoscut vara trecută într-o vizită la Iași.
Ca orice motan rasat, Sick(așa îl alintă prietena mea)e prezentabil și legat așa cum îi șade bine unui motan de doi ani.Fiul meu s-a apropiat imediat de simpaticul animal .Pe mine mă mai privea din cînd în cînd și își mișca coada tunsă dar eu eram atunci cu sufletul proaspăt sfîșiat,făceam lucrurile mașinalicește și eram departe…în îngrozitoarea singurătate,cu durerea grozavă din inimă și cu șira spinării înghețată de amintirile de la spital.
Cuvintele reveneau iar și iar:
„-Ascultă-mă te rog,luptă pentru viața ta,pentru noi,o să te ajut,o să am grijă de tine …”
El, cu glasul stins și cu un zîmbet chinuit:
„-Cursa nu a fost abandonată,mă țin de viață…”
O speranță mîngîietoare care nu a durat pentru că moartea,monstrul viclean pîndea să dea lovitura grea…am nădăjduit pînă în ultima clipă dar nu a fost să fie.
Apoi zilele în care mă simțeam sufocată,nopțile cu somn neliniștit și vise dureroase ,clipele de gol care se luau de mînă…
Persanu’nu avea nicio vină pentru starea mea,dimpotrivă,el își dădea silința să fie vedeta apartamentului de la etajul 8,era doar o felină blănoasă,companion iubit și răsfățat de stăpînele lui.
Mîțele mele sînt pisici obișnuite,nu au voie să intre la mine în casă cu toate că la vreme de iarnă le mai dau voie să stea prin preajmă că țin de cald.Sînt mîndre și iuți în prinderea dușmanului, și uneori pot fi zărite și prin preajma containerului…cîteodată le mai și altoiesc atunci cînd devin foarte obraznice.
Mi-am amintit de Persanu’,motanul chipeș la o oră tîrzie din noapte,privind niște fotografii…
٢٠١٥٠٨١٦_١٧٢١١٨IMG-20151120-WA0022IMG-20151120-WA0027IMG-20151120-WA0023sickIMG-20151228-WA0000IMG-20151225-WA0018

MUNŢII DE PIATRĂ

şi PETRA ,de fiecare dată văzute altfel…

despre nabateenii misterioşi care au sculptat clădiri,temple,morminte în rocă solidă şi au avut o civilizaţie înfloritoare în sudul Iordaniei la Petra, denumit şi Oraşul Roşu,mai multe informaţii aici:

http://www.kinghussein.gov.jo/his_nabateans.html

Am mai scris despre Petra cu ocazia altor excursii

https://yousef59.wordpress.com/2011/05/16/

***

În 1979,Marguerte van Geldermalsen din Noua Zeelandă s-a căsătorit cu un beduin din Petra ,Mohammad Abdullah şi au trăit într-o peşteră pînă la moartea soţului ei.Ea a scris o carte pe care a denumit-o „Căsătorită cu un beduin „.Geldermalsen este singura femeie din Vest care a trăit vreodată în Petra.

http://marriedtoabedouin.com/

112127122133137134132129131x119x11711411639118124130113115128127138 139 135136x120x125121xPrivind la munţii de piatră, gîndul îmi zboară la descrierile lui Calistrat Hogaş şi la alţi munţi…

„Întorcînd privirea spre apus, îți vine să crezi că un popor de uriași a însuflețit cîndva aceste locuri și că, precum odinioară s-a zvîrlit munte peste munte spre a se lua cerul cu asalt, tot astfel și aici s-au îngrămădit, una peste alta, acele stînci enorme spre a-și da, poate, pămîntul mîna cu cerul. Și sînt acele stînci atît de imense, atît de goale și tăiate de niște mîini supranaturale, pe linii așa de lungi și de capricios unghiulate, încît îți aduc amețeală în suflet, îți curmă firul gândirii, te apasă pe creieri și te lasă înmărmurit și mut…”(Pe drumuri de munte-Spre mănăstiri)

ÎNCEPUT DE MARTIE

Pe la noi a sosit de ceva timp primăvara,s-a instalat…unii copaci sînt în floare,alţii plini de muguri,e cald şi ne trezesc  dimineaţa păsărelele care se adună pe crengile lamîiului cu frunze mereu verzi şi pornesc conferinţa lor zilnică.Baba Dochia şi-a lepădat de mult cojoacele toate…

Nu sînt ghiocei pe aici şi nici mărţişoare …la un mărţişor ne invită în fiecare an ambasada…în unii ani am fost şi eu pentru o amuletă.

Romanian embassy to celebrate Martisor Saturday | The Jordan Tim

Dar anul acesta nu m-am dus.În grădină la mine a înflorit primul trandafir,unul din tufa portocalie-roz…inflorit  in 28 febr.l-am găsit în ultima zi a lui februarie ,şi chiar l-am oferit virtual cumătriţei mele(ne ştim dintotdeauna) care s-a născut în această zi.Trandafirul a fost pentru mine ca un mărţişor …dar cred că  a înflorit primul ca un strigăt …tufa a rămas singura necurăţată,cu părţi uscate şi deteriorate,aşa că în loc să mă duc la ambasadă am intrat în grădină să alint trandafirul.Îmi sînt foarte dragi şi am plantat trandafiri de toate culorile pentru că  sînt plante rezistente şi iarna şi la boli,nu au pretenţii prea mari şi înfloresc luni în şir.Florile,culorile şi parfumul primăverii oferă o bucurie specială sufletului meu .La sfîrşitul lunii martie-început de aprilie primăvara se arată pe deplin în toată frumuseţea ei.Anotimpul renaşterii la viaţă a naturii este foarte iubit aici unde verile sînt uscate şi fierbinţi fără niciun fir de iarbă pe cîmpuri şi lipsa apei este o problemă majoră.Primăvara aici, sînt cele mai multe ieşiri în natură,oamenii se bucură de soarele  blînd ,de vîntul dulce ,au poftă de viaţă,sînt mai optimişti,devin mai sinceri în acest anotimp binecuvîntat.

cammanjo

Sigur pentru inima mea ,cea mai frumoasă primăvară este aceea românească,de acasă,cu ghiocei şi toporaşi… ce de amintiri …

„Deschideţi ferestrele din inimi

Să intre primăvara…”

15ianuarie

Astăzi fiica mea a avut examen la matematică.Este normal să ai emoţii la un examen important dar ea nici nu a putut să doarmă noaptea trecută tot gîndindu-se la subiecte…

Am încercat eu să îi explic treaba cu optimismul dar

cînd a plecat spre şcoală părea că nu mai are energie deloc.

Pînă cînd s-a întors mă cuprinsese şi pe mine  o stare ciudată de nelinişte iar cînd am auzit zgomotul porţii deschise,brusc m-am liniştit şi m-am bucurat că o văd .Plîngea că i se declanşase şi o durere de burta…

I-am propus să plecăm intr-o plimbare în pădure …

Era soare şi ne-am oprit la copacul-bancă, un loc unde noi două ne ducem adeseori şi vorbim multe.S-a liniştit intr-un timp …am aflat şi cum a fost la examen ,desigur nu aşa cum îşi calculase ea.

copacul-bancăAm schimbat vorba pentru că rezultatele vor veni abia în februarie şi oricum mai are 7 examene în vară cu care se adună şi se face media.Am vorbit de multe altele chiar şi de Eminescu si de „pădurea de argint”pe care ea a văzut-o cîndva.Pe aici nu am întîlnit mesteceni dar ştiu că sînt…bineînţeles nu păduri.Poetului iubitor de codri şi izvoare, nu cred că i-ar fi plăcut pe aici, mai ales iarna cînd te apucă dorul…

stanca multa

După ce ne-am întors am dat un ochi pe TVRI unde mari actori recitau versuri de Mihai Eminescu ,am citit de prin poşta electronică legat de Ziua Eminescu

DOCUMENTAR – 15 ianuarie, Ziua Culturii Naţionale

La Botoşani dacă ştii poezii de Eminescu poţi câştiga o tabletă

şi am admirat cu toţii

Padurea de argint

Samsara

Am citit şi un articol foarte interesant despre coaja şi seva de mesteacăn.Poate interesează pe cineva,iată aici

Mesteacănul – vraciul alb – Medicina naturii – Numarul 1066 – Anul

MICI BUCURII

TVRInternational prin difuzarea azi a filmului Amintiri din Copilarie, a bucurat inafara de baiatul meu si pe alti doi copii care se aflau aici  si invatau impreuna la examenul de maine  la matematica…a fost ca un imbold cred (dupa vizionare au continuat sa invete) …si eu am mai dat cu ochiul….Se facuse liniste si priveau la nastrusniciile lui Nica…cel mai mult le-a placut secventa cu furatul cireselor de la Matusa Marioara si corectia aplicata cu maturoiul.Copilul meu m-a intrebat atunci ce inseamna expresia”Las ca te prind eu ghiavole”!ca nu stia cum sa le traduca la ceilalti copii.Marele actor Stefan Ciubotarasu,perfect in rolul povestitorului, ne-a adus imaginea vremurilor autentice…Universul copilariei lui Nica a starnit zambete si comentarii facute de copii care  imaginar si-au construit  sanii si asteapta doar sa ninga…si eu astept…decembrie e o luna „grea”…

TOAMNA SI AMINTIRILE

Astazi iar sunt napadita de amintiri…chiar si cele pe care le tin intr-un coltisor bine inchis se zbat sa iasa…sunt dulci amarui ca mai toate amintirile mele  de toamna…asa ca nu-mi ramane decat sa il ascult pe Harry Belafonte (regele Calypso)

Oare oamenii ce asculta cand sunt invadati de amintiri?

TRY TO REMEMBER

PRIMA ZI DE SCOALA

Duminica 4 septembrie 2011…iata ca a trecut vacanta…astazi a fost prima zi de scoala…fiica mea in clasa a Xa,la scoala de fete… cu uniforma …la scoala de baieti uniforma nu este obligatorie…Scolile ,se numesc Public Schools …clasele au aproximativ 32-35 de elevi in functie de densitatea zonei unde este situata scoala…majoritatea scolilor lucreaza in doua schimburi…exista peste 1 700 000 de elevi la 3371  scoli publice(mai sunt si elevi la  scolile particulare…Iordania,tara in curs de dezvoltare , are o populatie de aproximativ 7 000 000 de locuitori)…asta e…fiica mea merge la scoala dimineata iar baiatul o luna dimineata,o luna dupa amiaza…inceputul e oarecum „promitator…”

-munti de carti

-incaltari

-un program nou

-cel mic inca nu s-a intors…el este „schimbul doi” la scoala lui…

-am treburi mai multe…”cestiuni arzatoare”…cu toate astea ,cand am vazut-o pe fiica mea intorcandu-se de la scoala ,mi-am amintit de „ANI DE LICEU”…de alte vremuri parfumate…pe care nu le voi uita niciodata…ei,toamna…nostalgii…printre invelit de carti si discutii despre noul an…fiica mea pare bucuroasa dupa prima zi de scoala…

SARBATOAREA DE SF.ILIE

Astazi,20 iulie este Sfantul Ilie …

Sfantul Ilie – Datini si obiceiuri

Sant-Ilie este ziua de celebrare a zeului solar (Sant-Ilie) la data 20 iulie, considerata a fi mijlocul sezonului pastoral. Sant-Ilie, ca si San-George si Samedru, este o divinitate populara care a preluat numele si data celebrarii de la un sfant crestin – Sfantul Prooroc Iile. In Panteonul romanesc Sant-Ilie este o divinitate a Soarelui si a focului, identificata cu Helios din mitologia greaca si cu Gebeleizis din mitologia geto-daca.

Ca divinitate solara si meteorologica, Sant-Ilie provoaca tunete, traznete, ploi torentiale si incendii, leaga si dezleaga ploile, hotaraste unde si cand sa bata grindina.

In perioada sa pamanteana Ilie a savarsit pacate, cel mai mare fiind uciderea parintilor sai la indemnul diavolului, pacate pe care le-a ispasit in moduri diferite si din aceasta cauza Dumnezeu l-a iertat, l-a trecut in randul sfintilor si l-a urcat la cer intr-o trasura cu roti de foc trasa de doi sau de patru cai albi inaripati. In cer, Sant-Ilie cutreiera norii, fulgera si trasneste dracii cu biciul sau de foc pentru a-i pedepsi pentru raul pe care i l-au pricinuit. Si, pentru ca dracii inspaimantati se ascund pe pamant prin arbori, pe sub streasina caselor, in turlele bisericilor si chiar in trupul unor animale, Sant-Ilie trasneste naprasnic pentru a nu-i scapa nici unul dintre ei.

Ca divinitate populara a Soarelui si a focului, Sant-Ilie este atestat prin numeroase traditii, mai ales in mediile pastoresti.

In ajunul acestei zile, fetele se duceau noaptea pe ogoarele semanate cu canepa (canepisti), se dezbracau si, goale, se tavaleau prin cultura, apoi se imbracau si se intorceau acasa. Daca, in noaptea dinspre Sant-Ilie, visau canepa verde era semn ca se vor marita cu flacai tineri si frumosi iar daca visau canepa uscata se zicea ca se vor marita cu oameni batrani.

In dimineata acestei zile se culegeau plante de leac, in special busuiocul, ce erau puse la uscat in podurile caselor, sub stresini sau in camari. Tot acum se culegeau si plantele intrebuintate la vraji si farmece.

Femeile duceau in aceasta zi busuioc la biserica pentru a fi sfintit dupa care, intoarse acasa, il puneau pe foc iar cenusa rezultata o foloseau in scopuri terapeutice atunci cand copiii lor faceau bube in gura.

Nu era voie sa se consume mere pana la 20 iulie si nici nu era voie ca aceste fructe sa se bata unul de altul, pentru a nu bate grindina, obicei pastrat si astazi. In aceasta zi, merele (fructele lui Sant-Ilie) se duc la biserica pentru a fi sfintite, crezandu-se ca numai in acest mod ele vor deveni mere de aur pe lumea cealalta.

De Sfantul Ilie, romanii isi aminteau si de sufletele mortilor, in special de sufletele copiilor morti. Femeile chemau copii straini sub un mar, pe care il scuturau ca sa dea de pomana merele cazute. Astfel, se considera ca mortii se veselesc.

Scenariul ritual de renovare a timpului, specific tuturor marilor sarbatori calendaristice, cuprinde si practici de pomenire a mortilor. Bisericile sunt pline, acum, cu bucate pentru pomenirea mortilor (Mosii de Sant-Ilie), iar la casele gospodarilor se organizeaza praznice mari.

Se credea si se mai crede si astazi ca daca tuna de Sant-Ilie, toate alunele vor seca iar fructele din livezi vor avea viermi.

Acum, la sate, apicultorii recoltau mierea de albine, operatie numita „retezatul stupilor”. Recoltarea mierii se facea numai de catre barbati curati trupeste si sufleteste, imbracati in haine de sarbatoare, ajutati de catre un copil, femeile neavand voie sa intre in stupina. Dupa recoltarea mierii, cei din casa, impreuna cu rudele si vecinii invitati la acest moment festiv, gustau din mierea noua si se cinsteau cu tuica indulcita cu miere. Masa festiva avea menirea de a asigura belsugul apicultorilor si de a apara stupii de furtul manei si se transforma intr-o adevarata petrecere cu cantec si joc. Era nevoie de multa atentie, ca la aceasta masa sa nu fie prezenti cei ce stiau sa faca farmece si vraji, caci mierea furata in astfel de zile mari „e mai cu putere la farmecele si vrajile lor”.

Sant-Ilie marcheaza miezul verii pastorale, data cand le era permis ciobanilor sa coboare in sate, pentru prima data dupa urcarea oilor la stana. Cu aceasta ocazie, ciobanii tineri sau chiar cei maturi aduceau in dar iubitelor sau sotiilor lor furci de lemn pentru tors, lucrate cu multa migala.

In vechime, se obisnuia ca in aceasta zi sa se organizeze intalniri ale comunitatilor satesti de pe ambii versanti ai Carpatilor (numite nedei), se organizau targuri de Sant-Ilie, iarmaroace si balciuri, unele pastrate pana in zilele noastre. In cadrul acestor manifestari, ce durau mai multe zile si erau considerate a fi bune prilejuri de cunoastere pentru tineri, atmosfera era insufletita de muzica si se facea comert cu produse pastorale, instrumentar casnic, unelte si produse agricole.

Pentru tinutul sucevean este demn de amintit renumitul balci de Sant-Ilie de la Falticeni, balci care, din anul 1814, in urma hrisovului lui Scarlat Voda Calimach, era al doilea ca marime din Europa, dupa cel de la Leipzig. Cu doua-trei saptamani inainte de 20 iulie, pe strazile Falticeniului incepea sa se adune mozaic de lume si se auzeau strigatele si chemarile negustorilor rostite in polona, rusa, letona, ceha, germana, maghiara, turca sau araba. La balciul organizat cu aceasta ocazie („Comedia din deal”) veneau artisti de circ – acrobati, iluzionisti, inghititori de sabii, motociclisti ce evoluau la zidul si globul curajului – soseau parcuri de animale salbatice, erau montate scrancioburi de diverse forme si marimi, erau aduse teatre de papusi, roata norocului si multe alte atractii pentru curiosii adunati „pe deal”. Treptat, iarmarocul de la Falticeni, ca de altfel multe alte manifestari traditionale, si-a pierdut importanta, astazi incercandu-se revigorarea lui in cadrul Festivalului folcloric „Sezatoarea”.

Sfantul Ilie

– nu se lucreaza de teama pagubelor (traznete, ploaie, grindina).

– il cinstesc mai ales cojocarii, stuparii – se reteaza stupii, se duc faguri si mere la biserica spre binecuvantare si se impart de pomana.

– se culeg in zori plante de leac stropite cu sange de cocos taiat deasupra lor.

– se duc berbecii la berbecar.

– daca tuna vor fi merele si alunele viermanoase; daca ploua, va ploua 20 de zile.

– se tine „Targul de fete de pe Muntele Gaina” din jud. Alba. http://www.muzeulastra.ro

20 iulie – Covasna

Nedeea mocaneasca „Sant Ilie la romani” – la care participa si un grup de traditii populare din judetul Sibiu.

20 iulie – Sacele – „Targul feciorilor de la Sacele” – manifestare traditionala ce se organizeaza anual de Sfantul Ilie

Sacele – Sarbatoarea mocanilor de Sant Ilie – sambata si duminica in preajma zilei de Sf. Ilie, in Poiana Angelescu

20 iulie – Polovragi

„Nedeea de la Polovragi” – manifestare etnofolclorica si targ anual.

20 iulie – Falticeni

„Sezatoarea” – spectacol folcloric ce se organizeaza de ziua Sfantului Ilie.

20 iulie – Bezdead, Gaesti

Targuri anuale ce se organizeaza de ziua Sfantului Ilie.

NEDEIE – Petrecere campeneasca populara de origine pastorala organizata de obicei cu prilejul unei sarbatori sau al unui hram.

sursa

http://www.crestinortodox.ro

***************

Imi amintesc cum in copilarie ne temeam de tunete,fulgere si grindina ,si de” mania” Sfantului Ilie…tot in aceasta perioada se coceau perele si merele santilesti ,pe care nu le mancam inainte de aceasta zi…stau de vorba cu sora mea si ne amintim…la ea este hram si balci…obiceiuri care s-au pastrat…imi sunt foarte dragi,datinile si obiceiurile romanesti…

***********

Aflati unele fapte interesante despre fulgere!

-Fulgerul nu are loc doar în timpul furtunilor…a fost de asemenea observat la eruptiile vulcanice, incendiile forestiere extrem de intense, furtuni de zapada grele si uragane mari.

Fiecare fulger contine aproximativ un miliard de volti de electricitate. Asta e suficienta energie pentru a lumina un bec 100 W timp de 3 luni!

Lightning apar în timpul furtunilor ALL. In fiecare an, fulgerul loveste Pamântul în jurul valorii de 25 milioane de ori.

New York Empire State Building este lovit de fulgere de aproape 100 de ori pe an!-

-trad.

LA MULTI ANI !pentru cei intr-un nume cu Sf. Ilie…

TREC ORELE…

Trec orele…

Trec orele ca niste note

Din simfoniile durerei,

In urma lor ramân eterne

Melancoliile tacerei…

Tot ce-ai crezut odinioara,

Tot ce-ai visat, tot ce-a fost sfânt

Te turbura cu nesfârsitul

Si tristul gol ca nu mai sunt…

Ca cerul unei seri de toamna

Se-ntuneca pierduta minte:

Nimicul îti întinde noaptea

Pe calea ducerei-nainte…

Uimit în loc s-opreste omul

Ca-n fata unui ne-nteles:

Din gândurile risipite

Nehotarârea a cules…

Si clara o lumina numai

Ii sta-n adâncul cugetarii:

Ca trece, – si ramân în urma-i

Nemarginirile uitarii…

TRAIAN DEMETRESCU 1866-1896

******

Mi-a placut poezia,m-a impresionat poetul care s-a stins atat de tanar…ma gandesc ce trist e totul uneori…si mi-aminteste ca suntem doar calatori prin viata asta,si-atunci caut in mintea mea un SENS …

« Older entries

%d blogeri au apreciat asta: