Lasati-ma singuratatii mele

                        

                                        ”  Lasati-ma singuratatii mele    de   ALEXANDRU VLAHUTA

Lasati-ma singuratatii mele.

Mi-albeste capul,in vartejul lumii,

Pe frunti de valuri sta cununa spumii,

De mult ce se framanta intre ele.

De visuri inima  pusti e nu mi-i…

Senin ma urc pe-a lor inalte schele,

Strabat albastre vai,plutind prin stele,

Pamantul duca-si droaia lui de mumii!

Tihnit,ascult a gandului poveste,

Ma-nsel ,si cred ca tot ce-a fost mai este,

Ce dulce-i asta amagire-a vietii!

Taceti s-adorm,nu voi sa prind de veste

Ca mi s-a stins vapaia tineretii,

S-asupra-mi anii grei si-astern nametii.”  

                Cum ma mai tulbura trecerea timpului!…fiecare clipa este una la timpul trecut in clipa urmatoare;Doamne,cum de nu le numaram cand eram tanar?Cum sa le explic celor din jur sa nu le piarda,sa nu le lase sa treaca in desert?

%d blogeri au apreciat: