Din revista cultural-creştină Glas Comun (www.glascomun.info)
AFORISME DESPRE SENECTUTE
de Cezarina Adamescu | Iunie 18, 2011
*Rugăciunea: un pod de flori între spirite.
*Trăieşte aşa cum te rogi: cu smerenie, cu blândeţe, cu ardoare. Şi nu te
ruga aşa cum trăieşti: în grabă, cu egoism, cu trufie.
*Ochii nu pot fi înneguraţi când inima e doldora de lumină.
*Negura de pe ochi se transformă în zgură pe suflet.
*Drumul sfinţeniei nu admite…popasuri.
*Alcătuieşte-ţi cu minuţie un program de sfinţenie: meditează în linişte,
elimină tot ce te-ar putea distrage de la contemplarea misterelor.
Deschide-ţi inima către Dumnezeu, fii disponibil la lucrarea Duhului în
tine.
*Minunile nu se pot dobândi niciodată cu bani.
*Adevărata minune: dintr-un izvor secătuit să faci să ţâşnească râuri de
apă vie!
*Edificarea semenilor trebuie să înceapă cu edificarea de sine.
*Grea povară; să te simţi înstrăinat până şi de tine însuţi.
*Nu poţi clădi pe un teren mişcător, mlăştinos, plin de buruieni
otrăvitoare. Să facem întâi curăţenie împrejur, apoi înlăuntrul nostru, la
urmă să adăugăm cu smerenie prima piatră la edificiu.
*Şi dacă în clipa următoare va trebui să pleci în marea călătorie şi
Dumnezeu la judecată ţi-ar spune, aşa cum şi tu spui deseori: Te iert, dar
nu pot să uit niciodată ce mi-ai făcut?
*Cum poţi fi inuman când aparţii umanităţii?
*Valoarea unui om nu poate fi socotită în arginţi.
*Nimeni nu mai are destui bani pentru a-şi cumpăra…nemurirea.
*Chiar şi cele mai înalte culmi ale progresului nu pot garanta fericirea
omului pe pământ.
*Ce absurd! A-ţi cumpăra fericirea la kilogram, la metru sau la litru!
Daţi-mi, vă rog, o litră de bucurie. Un centimetru de linişte. Un metru de
pace. Nu doresc decât atât: un plus de tandreţe.
*”A-ţi pierde timpul” cu Dumnezeu, iată ce înseamnă a-ţi câştiga
veşnicia…
*Valoarea unui lucru izvorăşte din lumina pe care o împrăştie în jur,
făcând să-ţi domnească în inimă bucuria adevărată.
*Nu tot ceea ce ignoră alţii este fără preţ…
*În străinătate constaţi că sufletul îţi hălăduieşte undeva pe acasă.
*Ia-ţi mâinile de pe sufletul meu!
*Fii fără teamă. Nimeni nu-ţi poate smulge pământul de sub genunchi.
*Sănătatea trupului şi a minţii nu înseamnă absenţa maladiilor, dar
prezenţa Duhului care ajută în depăşirea oricăror încercări.
*A învinge boala înseamnă, de fapt, a o putea ţine sub control.
*Binecuvântează-mi, Doamne, această suferinţă!
*A te deprinde cu moartea încă din naştere, iată adevărata ştiinţă a vieţii.
*O lume construită fără Dumnezeu. Ce poate fi mai zadarnic?
*Priveşte în jur: lumea e un imens tablou în mişcare. Toţi sunt preocupaţi
să se întreacă, să ajungă, e o adevărată competiţie dominată de sloganul: qui pro quo.
Câtă zarvă! Stai o clipă şi pironeşte-ţi privirea spre cer. Acordă-ţi răgazul
acesta. Din văzduh picură liniştea în steluţe mici de zăpadă. Şi totuşi, o dată
ajunse pe inima ta, aceste steluţe de linişte pot să-ţi aducă o mare împăcare cutine. Şi de aici până la împăcare cu ceilalţi nu mai e decât un mic pas.
Îndrăzneşte!
*Oricât de puţini, oricât de neînsemnaţi, Dumnezeu se poate servi de noi
pentru a-i salva pe cei mulţi şi puternici.
*Pentru o mamă, cuvintele cele mai potrivite sunt lacrimile.
*Acolo unde nu e nimic de făcut, fii sigur că e de făcut…totul.
*O virtute de admirat: discreţia desăvârşită.
*Ieri, azi, mâine: dumicaţi din pâinea rotundă a vieţii…
*Să ne împreunăm mâinile şi să pornim prin iarna vieţii în căutarea
primăverii veşnice…
*Alergare inutilă, agonisire a cât mai multe hanţe, buclucuri, fiare vechi,
gunoaie. Acesta să fie gustul sărat şi lucid al vieţii pentru care lupţi cu
unghiile şi cu dinţii?
*Biserica-i o casă unde locuieşte Infinitul.
*Drumul democraţiei trece de la libertate la libertinaj.
*Fii fericit dacă poţi să creezi un lucru care să nu coste nimic şi nici nu
aduce bani, ci doar o imensă bucurie spirituală!
*Bucură-te de lucruri care există pe gratis: stelele, iarba, o floare, cântecul
păsării, apa, munţii, soarele, colbul din uliţă. Nu te simţi mai bogat
admirându-le pur şi simplu?
*Când văd un copil plângând mă cuprinde duioşia; când văd un bătrân
plângând, mă cuprinde disperarea!
*Tinereţea – ecoul speranţelor. Maturitatea – ecoul împlinirilor.
Senectutea – ecoul amintirilor..
sursa
Din revista cultural-creştină Glas Comun (www.glascomun.info)
*********
Duminica 24 july 2011
Dezamagita de ceea ce se intampla in lume…
Trebuie să fii autentificat pentru a publica un comentariu.