PASARILE DIN AMERICA…

GOOGLE sarbatoreste 226 de ani de la nasterea artistului JON JAMES AUDUBON

El s-a nascut in 1785 in Saint Domingue colonia franceza ,azi HAITI;a crescut in Franta si a reprezentat americanii noi din Statele Unite.

El a fost un artist francez-american talentat,un pictor natural care a pictat direct din natura,ornitolog,naturalist.

El a pictat si a descris pasarile din America de Nord intr-o maniera superioara celei dinaintea sa si a ramas celebru pentru BIRDS OF AMERICA SERIE.

MAI MULTE DESPRE…CUGETARI

CLEPSIDRA GANDURILOR

***Puterea cea mai mare o dovedeste cel care a inregistrat o victorie asupra lui insusi.

***Sunt calitati ale unor oameni care deranjeaza mai mult decat defectele lor.

***La intrebari curajoase nu se pot da raspunsuri umile.

***Sufletul omului,din fericire ,se poate descuia cu mai multe feluri de chei decat al acelora cu care se incuie.

***Fericirile injumatatite ne alarmeaza mai mult decat durerile dublate.

***Deasupra modelelor ce ne fascineaza nu ne putem inalta.De aceea este de dorit ca acestea sa fie cat mai elevate.

***Dialog fecund cu altii nu pot sustine cei care s-au sustras monologului.

***Dintre valori,doar cea a creatiei este mai durabila.

***Parintii modelati de copii,arata mai rau decat copiii needucati de parinti.

***Sa privesti tu prin lupa,e mai avantajos decat sa fii privit prin ea.

***Cand aprecierea eficientei unui medicament o fac cei sanatosi,trebuie sa ne ferim de el,iar cand o fac bolnavii,sa ne amintim ca nu exista boli ,ci doar bolnavi.

CIREŞUL DE ACASĂ…

25 Aprilie 2011

Ieri am vorbit cu mama mea pe mess.(ca distanta la care m-a ratacit viata doar atat imi permite)si mi-a spus ca o parte din crengile ciresului copilariei mele au inflorit…si atunci m-am gandit ca eu nu l-am mai vazut cum infloreste din 1997(cand  ma aflam in vacanta acolo ,si am putut sa „pandesc”cum isi deschidea minunea de petale…ba l-am si fotografiat,pacat ca nu sunt clare )

De cand traiesc departe de locurile natale ,Sarbatorile le petrec intr-un fel de meditatie…desigur am pastrat obiceiurile ,(traditiile)dar sincer,in aceste zile nu pot sa mananc…ceva mereu lipseste,si ochii sunt plini de lacrimi…

E un dor ,e ceva care imi scapa explicatiei…sau poate gandul ca timpul ne ameninta in fiecare clipa si eu inca mai orbecai in bezna drumurilor incurcate…

In fiecare zi ,se imputineaza timpul cu inca putin; micile mele bucurii zilnice nu le pot tine in loc,incerc sa le pun in inima intr-un cotlon acolo ca nu cumva sa-mi fie inima prea pustie candva…

Si uite cat de trista sunt, si ma gandesc la cat de trecatoare-i viata!

Doar amintirile vor mai ramane dupa noi…macar sa le facem in asa fel,incat ele sa dainuie…asa ma hranesc eu in fiecare anotimp cu amintiri despre cei pe care i-am iubit si au plecat pentru totdeauna.

E asa de frumoasa primavara !Doar florile ciresului meu parca plang in imbratisarea amintirilor…

update

28 aprilie 2013 DUMICA FLORIILOR

Au înflorit cireşii dulci

şi amciresul dulce in floareari,

e primăvară

cu grădina parfumată,

iar

de la

fîntîna bătrînă

şi ea,

doar

mama mai

scoate apă.

Şi uneori,

obidită

e văduvă,

îşi

sloboade

lacrimile

şi

durerea din ascunzişul

inimii

ei,

atunci

cîndcireş amar

ridică

găleata plină ochi pe ghizdelele

fîntînii,

şi îngînă

parcă

cu

cu ciudă

vorbe

doar de ea

auzite şi înţelese

la golul lăsat

de omul ei cînd s-a stins.

 

Ea nu se mai simte puternică şi de neclintit ca altădată…

Ce-i viaţa asta oare ,în care sîntem bieţi călători?

Golul din noi se umple cu Dumnezeu…

ATATEA FRUMUSETI…

 

Atâtea pasari cântatoare

atâtea flori în lung si-n lat!

Ori nu-s acestea toate oare

spre slava Celui Inviat?

Ce întelept si prin ce lege

aduce-atâtea frumuseti,

de nu nemuritorul Rege

maestrul fauritor de vieti?

Un ghiocel din muschi se-arata

Si-un strop de roua da-n vileag.

Nu-i oare lacrima curata

de bucurie si de drag?

Mireasma dulce si jilava

din liliac si din salcâm

ce-i alta decât imn de slava

catre-al tariilor tarâm?

Ce vrea sa spuna fulguirea

ce-mbraca ramuri de ciresi,

de nu-i în ea neprihanirea

celui Ales între alesi?

Sub soarele ce se rasfrânge

lalele rosii ies pe grui.

Nu-s oare stropii cei de sânge

ce-au picurat sub pasii Lui?

Iar când se-nalta-ntre boschete

narcise galbene în zori,

nu-s oare tainice trompete,

nu-s oare crainici vestitori?

Atâtea pasari cântatoare

atâta soare revarsat!…

Ori nu-s acestea toate oare

un larg

„CRISTOS A INVIAT!” ?

TAINE de COSTACHE IOANID

PASTE LUMINAT!

MAI MULTE DESPRE PURTATORUL DE BIRUINTA…

Sfantul Gheorghe, purtatorul de biruinta

In fiecare an, la 23 aprilie, il praznuim pe Sfantul Mare Mucenic Gheorghe, purtatorul de biruinta. Sfantul Gheorghe s-a nascut in Capadocia, din parinti crestini. A urmat cariera militara si a ajuns comandant in armata imparatului Diocletian.

In anul 303, imparatul a dat un decret prin care toti crestinii erau obligati sa se lepede de credinta in Hristos si sa se inchine zeilor. Sfantul Gheorghe, pentru ca nu a vrut sa jertfeasca zeilor, a fost condamnat la moarte prin decapitare in anul 303, in ziua de 23 aprilie.

Mentionam ca Biserica crestina serbeaza ziua mortii sfintilor ca ziua lor de nastere. Numai Fecioara Maria si Sfantul Ioan Botezatorul fac exceptie de la aceasta regula.

Sfantul Gheorghe in iconografie

Iconografia pastreaza imaginea Sfantului Gheorghe calare pe un cal, strapungand cu sulita un balaur. Este vorba despre o legenda pioasa, in care Sfantul Gheorghe salveaza cetatea Silena, din provincia Libiei, terorizata de un balaur. Aceasta imagine a sfantului a ramas in amintirea oamenilor ca model de curaj in lupta cu diavolul. Mai este reprezentat intr-o mantie rosie, culoare traditionala pentru un martir, dar si ca razboinic pedestru sau ca tribun militar in vesminte patriciene, cu o diadema metalica pe cap, cu o platosa sub mantie, tinand o cruce in mana dreapta si o sabie in mana stanga.

In 1222, regele Angliei, Richard Inima de Leu, l-a ales pe Sfantul Gheorghe patronul spiritual al Casei Regale si al intregii tari. Regele Edward al III-lea a infiintat „Ordinul St. George”, iar Crucea Sfantului Gheorghe a devenit, mai tarziu, steagul Angliei, „Union Jack„. Marele Mucenic Gheorghe este considerat si ocrotitorul Georgiei, Armeniei, Maltei, Lituaniei, Serbiei.

Obiceiuri de Sfantul Gheorghe

In traditia populara Sfantul Gheorghe este cunoscut sub numele de San-George. Este considerat a fi un zeu al vegetatiei, protector al naturii inverzite, al vitelor si al oilor.

In spiritualitatea populara, intre San-George si Samedru (Sfantul Dumitru) exista o intelegere cosmica. Se spune ca atunci cand broastele canta pentru prima oara, San-George ia cheile de la Samedru pentru a deschide drumul naturii spre viata.

In dimineata zilei de San-George, capul familiei, intotdeauna un barbat, aseza la stalpii portilor si ai caselor, la ferestrele si usile caselor si grajdurilor, in gradini si pe mormintele din cimitire ramuri verzi. Astfel, se credea ca oamenii, vitele si semanaturile erau protejate de fortele malefice.

Ramurile verzi erau pastrate peste an pentru a fi folosite drept leacuri impotriva bolilor. Ele erau puse si in hrana animalelor, in credinta ca acestea vor fi protejate de puterea duhurilor rele.

In ajunul zilei de San-George, fetele de maritat credeau ca isi pot vedea ursitul daca priveau, in aceasta noapte, intr-o cofa plina cu apa.

Exista si obiceiul ca in dimineata zilei de 23 aprilie, fetele sa puna in mijlocul drumului brazde verzi, impodobite cu coronite, pentru a observa care fecior va calca peste ele. Daca flacaii ce le erau dragi nu calcau pe coronite, fetele credeau ca in acel an se vor casatori. Brazdele si coronitele erau pastrate peste an, pentru a se face cu ele farmece de dragoste sau pentru a fi folosite ca remediu in ameliorarea diferitelor boli.

Tot in dimineata zilei de 23 aprilie, fetele mergeau pe furis in padure pentru a culege matraguna si navalnic. Aceste plante erau puse in pod sau sub streasina, in credinta ca ele le vor aduce petitori bogati.

Flacaii cautau in dimineata zilei de 23 aprilie, iarba fiarelor, planta miraculoasa ce putea sa sfarame lacatele. In ajunul sarbatorii, tinerii mergeau intr-o dumbrava cu o cofa cu apa neinceputa. Vasul era ascuns intr-un loc doar de el stiut. La rasaritul soarelui fiecare privea in cofa cu apa. Daca in vas se afla un fir de iarba, credeau ca se vor casatori cu fata iubita. Dimpotriva, daca in apa se afla o floare uscata, era semn ca tanarul nu se va insura in acel an, iar daca gaseau pamant, se credea ca feciorul va muri in curand.

Femeile casatorite mergeau in padure si culegeau plante doar de ele stiute (mulgatoare, untul vacii), pe care le adaugau in hrana animalelor, in credinta ca vacile vor da mult lapte si de buna calitate.

Nimeni nu avea voie sa doarma in aceasta zi deoarece se credea ca acel care incalca interdictia, avea sa fie somnoros intregul an.

Urzicatul era un alt obicei practicat de San-George. Exista convingerea ca prin urzicat ei vor fi mai ageri, mai harnici si mai sanatosi de-a lungul intregii veri care urma sa inceapa.

Dintre toate obiceiurile enumerate, in comunitatile satesti contemporane se mai pastreaza doar obiceiul impodobirii stalpilor de la poarta cu ramuri verzi.

Adrian Cocosila

sursa

www.crestinortodox.ro

–––

LA MULTI ANI CELOR CARE POARTA NUMELE DE GHEORGHE!

LA MULTI ANI PENTRU CUMATRUL MEU !

PRIVIREA TA

Psalm

Privirea Ta,

Parinte,

e limpede si grea

O simt ca pe o umbra de fulg pe pleoapa mea.

Povara ei intreaga de-as fi putut-o duce

As fi urcat Golgota, ca Fiul tau cu-o cruce.

Dar eu, asinul clipei, venit din zari de fum

Abia mai duc samarul pacatelor pe drum.

Daor lui i-a dat in duh vapaia si putinta

De-a preschimba-n iubire si slava suferinta

Raza privirii Tale,in veci nemasurata

Nu au ranit-o spinii si cuiul niciodata.

Si totusi,Doamne Sfinte,noi robii am presupus

Ca s-a umplut de lacrimi cand Te-a strigat Iisus.

Breb Nicolae Popescu-poet roman n.1942

ZIUA PAMANTULUI

Astazi se implinesc 40 de ani de la prima Sarbatoare a Pamantului (Earth Day)care a avut loc in  22 aprilie 1970 .A fost conceputa ca o zi in care oamenii pot veni cu solutii pentru problemele si nevoile planetei.Este o zi de actiune pentru mediu verde pentru salvarea padurilor o constientizare si educare a problemelor planetei.

VINEREA MARE

VINEREA MARE se mai cheama si VINEREA NEAGRA pentru ca este ziua in care Mantuitorul a murit pe cruce pentru rascumpararea pacatelor oamenilor.

Este ziua in care se posteste post negru.

-MOARTEA SI INGROPAREA DOMNULUI

-PROHODUL DOMNULUI

In Vinerea Mare se face pomenire de infricosatoarele Patimi ale Mantuitorului.

Se scoate Sfantul Epitaf din Altar (o bucata de panza pe care este zugravita pogorarea in mormant)si se aseaza pe o masa in mijlocul bisericii .Credinciosii ,ingenuncheaza si dupa aceea trec pe sub masa.(SFANTUL  AER)

Conform traditiei crestine nu e voie sa coacem in aceasta zi in cuptor.

–––––-

DIN CUGETARILE LUI PETRE TUTEA

 

..

Fara credinta si fara Dumnezeu,omul devine un animal rational care vine de nicaieri si merge spre nicaieri”PETRE TUTEA-eseist,filozof roman,economist si om politic(1902-1991)

         CUGETARI

1. Se spune ca intelectul e dat omului ca sa cunoasca adevarul. Intelectul e dat omului, dupa parerea mea, nu ca sa cunoasca adevarul, ci sa primeasca adevarul.

2. Am avut revelatia ca în afara de Dumnezeu nu exista adevar. Mai multe adevaruri, zic eu, raportate la Dumnezeu, este egal cu nici un adevar. Iar daca adevarul este unul singur, fiind transcendent în esenta, sediul lui nu e nici în stiinta, nici în filozofie, nici în arta. Si cînd un filozof, un om de stiinta sau un artist sînt religiosi, atunci ei nu se mai disting de o baba murdara pe picioare care se roaga Maicii Domnului.

3. Acum, mai la batrînete, pot sa spun ca fara Dumnezeu si fara nemurire nu exista adevar.

4. O baba murdara pe picioare, care sta în fata icoanei Maicii Domnului în biserica, fata de un laureat al premiului Nobel ateu – baba e om, iar laureatul premiului Nobel e dihor. Iar ca ateu, asta moare asa, dihor.

5. Eu cînd discut cu un ateu e ca si cum as discuta cu usa. Intre un credincios si un necredincios, nu exista nici o legatura. Ala e mort, sufleteste mort, iar celalalt e viu si între un viu si un mort nu exista nici o legatura. Credinciosul crestin e viu.

6. Ateii si materialistii ne deosebesc de animale prin faptul ca nu avem coada.

7. Ateii s-au nascut, dar s-au nascut degeaba.

8. Eu nu detest burghezia. Eu m-am lamurit ca un om care vrea sa fie bogat nu este un pacatos. Spunea odata un preot batrîn: Circula o zicala ca banul e ochiul dracului. Eu nu-l concep ca ochiul dracului, eu îl concep ca pe o scara dubla. Daca-l posezi, indiferent în ce cantitati, si te misti în sus binefacator pe scara, nu mai e ochiul dracului. Iar daca cobori, atunci te duci cu el în infern, prin vicii, prin lacomie si prin toate imperfectiile legate de orgoliu si de pofta de stapîn.

9. Nu pot evita neplacerile batrînetii si nu ma pot supara pe Dumnezeu ca m-a tinut pîna aproape la nouazeci de ani. Insa batrînii au o supapa foarte înteleapta: au dreptul la nerusinare. O nerusinare nelimitata. Cînd ma gîndesc la suferintele batrînetii, îmi dau seama ca în natura asta oarba cel mai mare geniu este geniul mortii. Faptul ca murim, de cele mai multe ori la timp, este un semn al dragostei lui Dumnezeu pentru noi.

« Older entries Newer entries »

%d blogeri au apreciat: