DESPARTIREA…


Pe peronul garii…

Masina trenului suiera scurt,vestind pasagerii sa se suie repede in vagoane,ca pleaca.

La fereastra unui compartiment de clasa Ia,incadrat,capul mosierului Lica,trimes la Techirghiol-seria a IIa-sa-si refaca-vorba sa fie!-fortele pierdute in conversatiile intime cu Mita,care a venit sa ii ureze”bun voiaj”.

Locomotiva fluiera a doua oara,ragusit…

Figura inramata de pervazul ferestrei se imbruneaza:

-La revedere,Mito!

-La revedere bibicule!

Vagoanele se urnesc greoi,scartiindu-si osiile…

Mita a scos o batista din poseta,ca sa-si stearga lacramile…absente.

Lica ,induiosat,cauta s-o consoleze:

-Cum ajung,iti scriu…

-Sa-mi scrii,puisorule…

Masina trenului tuseste ca un orator in vederea unui lung discurs…

Mita calca larg ,petrecand vagonul cu capul mosierului la fereastra…

-Cum vrei sa-ti scriu,Mita?:carte postala,scrisoare inchisa,sau sa-ti trimet o telegrama?

-Lasa,Lica,nu te mai osteni degeaba…alea se pierd pe drum sau nu nimeresc adresa…Scrie-mi mai bine prin cec de banca!-baziie sentimentala cocota,cu inima sfasiata de durerea unei despartiri care va avea sa dureze exact patru saptamani si doua zile.

     UMOR -FURNICA NR 31/1924

Lasă un răspuns

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

%d blogeri au apreciat: