DESPRE SATUL NATAL

ianuarie 24, 2011 la 01:28 (POEZIE)

      „Ce are omul sfant pe lume?

O vatra unde s-a nascut

Doar pentru el-un simplu nume,

Un grai,un dor,nimic mai mult.

Prin ce persista fiecare-

Caci totul este trecator?

Prin fapta sa,prin satul care

Ramane si-al urmasilor.

Avem si noi un loc in care

Ne simtim mai fericiti

E satu -acesta ca o floare

Ce-i pitoresc,frumos ca-n vis.

Campii manoase ne-nconjoara,

Iar inaltimile-albastrii

Ne daruiesc in miez de vara

Voiosul tril de ciocarlii.

Sant minunate aceste locuri

Si eu oriunde m-as afla

Voi fi cu inima si gandul

La satul meu,la casa mea. ”       scrisa de Daniela Tusa  28.11.2008

                                                Poezia nu-i a mea,dar satul da…e satul meu si tatal meu ;candva era in acel decor de iarna…Nedespartit  de calul sau ,el a fost una cu satu’in orice anotimp,toata viata sa.