Iarna

ianuarie 7, 2011 la 09:46 (POEZIE)

       Un gand de iarna        de  Adrian Punescu

Cand primele ninsori or sa se cearna,

Atunci va fi mai greu de cei plecati,

Atunci sa canti peste al vietii zat,

Atunci sa-ti fluturi bratul peste iarna.

Prin lume numai oameni de zapada,

Un foc din vatra stanilor sa smulgi,

Si,cu puterea disperarii dulci,

Sa-l lasi deasupra spatiului sa cada.

Se vor asterne intre noi vecernii,

Din clopote cadea-vor chiciuri mari,

Atunci,visez frumoasa,sa apari

La marile instante ale iernii.

Si-apoi sa ninga mult ca-n fratii Grimm,

Si sub zapezi de bronz sa ne iubim.

Iarna pentru mine este anotimpul in care astept zapada;aici insa mai mult ploua, si nu poti sa simti anotimpul in toata splendoarea lui.Imi place iarna,imi place sa vad cum ninge,cum se bucura copiii adunind in manute fulgii…ultima oara cand s-a depus cu adevarat zapada,a fost acum patru ani;numai eu stateam pe afara,toata lumea era in case nefiind obisnuiti cu zapada.In fiecare iarna mai fulguieste afara,dar nu se depune strat de zapada asa cum as vrea eu,asa cum mi-a ramas in amintirea mea.